Dezinformarea este o afacere profitabilă – amenzile CNA nu mai descurajează pe nimeni. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
Anumite posturi de televiziune transformă dezinformarea într-un model de business extrem de profitabil. Deși Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) aplică sancțiuni pe bandă rulantă, companiile media continuă să încalce legislația în vigoare. Acest comportament repetitiv demonstrează că amenzile actuale și-au pierdut complet rolul coercitiv, fiind privite mai degrabă ca niște simple costuri operaționale decât ca măsuri de descurajare. De aceea, solicităm Parlamentului modificarea de urgență a Legii audiovizualului. Este necesară înlocuirea actualului sistem de amenzi fixe cu amenzi proporționale cu cifra de afaceri a postului sancționat, aplicate progresiv în cazul abaterilor repetate. Legea audiovizualului prevede amenzi de până la 200.000 de lei (aproximativ 40.000€) pentru încălcări grave privind informarea corectă a publicului. Problema este că aceeași sumă are un impact complet diferit pentru un post mic și pentru un trust media cu venituri de zeci sau sute de milioane de lei. Pentru cei din urmă, amenda a devenit doar un cost de funcționare, la fel de previzibil ca o factură lunară. Cifrele confirmă acest lucru. Doar în ultimii doi ani și jumătate, Realitatea Plus a primit 74 de amenzi CNA, însumând aproximativ 2,3 milioane de lei, dintre care trei amenzi maxime de 200.000 de lei fiecare.
Comparația cu alte tipuri de sancțiuni e edificatoare: cea mai mare amendă rutieră aplicată unui șofer poate ajunge la 4.325 de lei, adică circa 75% dintr-un salariu mediu net lunar – o sumă resimțită imediat în bugetul oricărui cetățean. În schimb, amenda maximă pe care o poate aplica CNA reprezintă sub 0,3% din cifra de afaceri lunară a unei companii media de anvergură. Pentru o televiziune care câștigă milioane din propagandă politică, amenda maximă e un mărunțiș. Când același post primește zeci de amenzi pe an, e limpede că sistemul actual nu descurajează recidiva. Investigațiile arată, de altfel, că amenzile CNA sunt adesea acoperite chiar din banii plătiți de partide pentru publicitate politică: Realitatea TV a încasat 8 milioane de lei de la PSD și AUR în 2024, de trei ori mai mult decât toate amenzile primite în trei ani. Președintele CNA a numit acest fenomen „un prejudiciu adus interesului public”. Raportul oficial al CNA pe 2025 confirmă tiparul:
Realitatea Plus – 29 de amenzi, valoare totală 1.150.000 de lei
România TV – 20 de amenzi, valoare totală 300.000 de lei
Antena 3 CNN – 2 amenzi, valoare totală 25.000 de lei
Tendința a continuat și în acest an:România TV și Realitatea Plus au primit amenzi aproape lunar, ca niște abonamente plătite fără probleme. În iulie, Realitatea Plus a primit din nou amenda maximă de 200.000 de lei.Pentru un trust media cu cifre de afaceri de zeci sau sute de milioane de lei, o astfel de amendă nu are niciun efect real-e doar o taxă de funcționare, achitată adesea din banii încasați pentru reclamă politică, ascunsă sau la vedere. Când aceleași două posturi reapar constant în topul penalizărilor, nu vorbim despre accidente editoriale izolate,vorbim despre un model de afaceri bazat pe recidivă.Propunem ca amenzile CNA să nu mai fie plafonatela aceeași sumă fixă pentru toți, iar calculul să fie corespunzător cu cifra de afaceri a celui sancționat. Astfel, penalizarea ar avea un impact real atât asupra unui post mic sau a unui cont online monitorizat, conform reglementărilor Deciziei CNA nr. 116/2026 care intră în vigoare pe 27 septembrie 2026,cât și asupra unui trust media important. În plus, repetarea abaterilor ar trebui să coste tot mai mult: cine continuă să încalce legea după ce a fost deja sancționat trebuie să se confrunte cu sancțiuni financiare progresiv mai dure. Scopul este simplu:încălcarea repetată a regulilor nu ar mai trebui să fie profitabilă.
Amenzile mai mari, calculate la rulajul financiar anual, nu vor elimina dezinformarea, dar pot scumpi considerabil folosirea ei ca strategie de audiență și profit. Dacă un trust media știe că abaterile repetate pot atrage măsuri coercitive raportate la dimensiunea reală a afacerii sale, costul încălcării legii va începe să conteze serios în deciziile editoriale și de business. Câtă vreme dezinformarea aduce audiență-și, implicit, venituri din publicitate – doar apelul la moralitate nu va opri patronii de televiziuni de la a dezinforma publicul, mai ales atunci când exact acest lucru le aduce profit. În Franța-țară adesea invocată critic în discursurile suveraniste autohtone-legislația audiovizuală permite deja ca penalizările să fie raportate la încasări și să devină tot mai severe pe măsură ce încălcările se repetă, putând ajunge până la 5% din venituri totale din exploatare. Principiul este simplu: o sancțiune trebuie să țină cont de puterea economică a celui sancționat. E o chestiune de bun-simț legislativ, pe care Parlamentul român încă o evită.
Președinții comisiilor pentru cultură și media din Camera Deputaților și din Senat pot pune acest subiect pe agenda comisiilor, pot iniția sau susține modificarea Legii audiovizualului și pot organiza dezbateri cu reprezentanți ai CNA, experți și societatea civilă. Este momentul ca modificarea legii să ajungă pe agenda comisiilor, printr-un mecanism de amenzi contravenționale proporționale cu puterea economică a celui sancționat și progresive în cazul recurenței. Dacă amenzile ar fi calculate în funcție de veniturile totale, penalizările ar lovi direct în profituri. Iar dacă recidiva ar deveni tot mai costisitoare, repetarea acelorași abateri n-ar mai fi tratată ca un simplu cost al libertății de a dezinforma. Libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a încălca legea fără consecințe reale. O televiziune sau un influencer cu audiență mare nu ar trebui să poată trata o sancțiune ca pe o cheltuială minoră și să continue exact la fel ca înainte. Nu cerem reguli noi pentru ce are cineva voie să spună, cerem amenzi mai eficiente atunci când încălcarea legii a fost deja constatată. Nu cerem extinderea motivelor de sancționare, cerem doar schimbarea cuantumului amenzii după ce abaterea a fost deja stabilită.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.