Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Am participat miercuri, 25 februarie la întâlnirea organizată la ÎCCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție) în dialog cu societatea civilă („Cum apărăm statul de drept?”–Înalta Curte de Casație și Justiție în dialog cu societatea civilă– 25 februarie 2026) cu convingerea că un astfel de demers este binevenit. Apreciez nițiativa instituției de a deschide acest spațiu de conversație și faptul că organizația pe care o reprezint, OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc) a fost invitată să ia parte la discuții.
Nota redacției. Lia Savonea este actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a României, preluând mandatul de 3 ani la 1 august 2025. Anterior, funcția a fost deținută de Corina Corbu (2019-2025). Lia Savonea este judecător de carieră și a fost aleasă pentru mandatul 2025-2028.
Nu scriu aceste rânduri într-o notă festivistă. Cred că respectul față de instituții înseamnă, înainte de toate, onestitate și spirit critic. Iar dialogul autentic presupune nu doar politețe, ci și curajul de a formula propuneri concrete. Temele abordate au fost dintre cele mai sensibile și actuale: independența justiției, apărarea statului de drept, reducerea duratei litigiilor, standardizarea procedurilor, digitalizarea, îmbunătățirea accesului la justiție, asistența juridică și reprezentarea în instanță. Alături de OADO, la dialog au participat și organizații precum Asociația în Apărarea Medicilor, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor și Refugiaților din România, Fundația Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor și Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială–fiecare aducând în discuție realități concrete, nu simple principii teoretice.
În deschiderea intervenției mele am invocat spiritul critic al lui George Bernard Shaw, reamintind un principiu fundamental: dacă actul de justiție nu reușește să ajungă până la ultimul om, atunci conceptul de justiție în sine riscă să devină inexistent, care subliniază că justiția există doar în măsura în care ea îl protejează pe ‘cel de pe urmă’ dintre noi. Mesajul meu a fost simplu și ferm: dreptul universal la dreptate nu poate rămâne o declarație solemnă – o justiție care nu este accesibilă tuturor este, inevitabil, o justiție incompletă.
Prima propunere pe care am prezentat-o a vizat problema dezinformării și efectul ei asupra încrederii publice în sistemul judiciar. Într-un spațiu public dominat de reacții rapide și interpretări superficiale, hotărârile instanțelor ajung adesea să fie judecate fără a fi înțelese. Dezinformarea afectează percepția publicului și destabilizează fundamentul legal al societății. Pentru a combate aceste efecte, am propus publicarea de sinteze explicative clare pentru hotărârile instanței, dezvoltarea de secțiuni dedicate pe site-ul instanței, colaborarea cu societatea civilă pentru educația juridică și crearea de resurse accesibile. Educația minimală în drept este esențială pentru a preveni manipularea. Lupta împotriva dezinformării trebuie să fie pro activă, fără a constrânge libertatea de exprimare, oferind transparență și claritate în comunicare.
Încrederea nu poate fi impusă: ea trebuie construită prin comunicare coerentă și consecventă, prin transparență în procesele judiciare, prin rezultate echitabile, prin asumarea responsabilității pentru erori, care restaurează credibilitatea sistemului în ochii publicului demonstrând astfel că justiția servește cetățeanul, nu interesele obscure. Cea de-a doua propunere a vizat accesul real, efectiv, la justiție, care este crucial pentru statul de drept și pentru exercitarea drepturilor fundamentale. Dreptul la un proces echitabil nu poate exista acolo unde barierele financiare, birocratice sau informaționale nu pot fi depășite.
Am subliniat că asistența judiciară din oficiu, esențială pentru persoanele vulnerabile, are nevoie de standarde minime de calitate și de mecanisme de feedback care să asigure transparența și responsabilitatea. Taxele judiciare pot constitui o piedică serioasă pentru cetățenii cu venituri mici. Simplificarea procedurilor și digitalizarea accesului nu mai sunt opțiuni de modernizare, ci condiții ale funcționării normale a sistemului. Estonia, de exemplu a implementat un sistem complet digitalizat (e-Justice), cu dosare electronice și procese online, reducând drastic timpii de așteptare și costurile pentru justițiabili.
Grupurile vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități și victimele violenței, se confruntă cu obstacole suplimentare, iar soluțiile propuse includ elaborarea de ghiduri accesibile și dezvoltarea punctelor de informare. Încrederea în sistemul judiciar este esențială, iar colaborarea cu societatea civilă poate contribui la creșterea acesteia prin dialog permanent, campanii de informare și mecanisme de participare civică care aliniază justiția la nevoile reale ale cetățenilor.
Îmbunătățirea accesului la justiție este un proces continuu, necesitând cooperare între instituții și comunitate prin reforme legislative care simplifică procedurile, parteneriate locale care reduc barierele economice și geografice, programe de asistență juridică gratuită și implicarea ONG-urilor în educarea cetățenilor privind drepturile lor fundamentale. Am plecat de la această întâlnire cu convingerea că dialogul este posibil. Dar dialogul trebuie să producă efecte. Statul de drept nu se consolidează prin formule bine rostite, ci prin mecanisme funcționale și prin asumarea responsabilității instituționale. Pentru mine, implicarea societății civile nu este un exercițiu de imagine, ci o datorie. Iar accesul la justiție–în forma sa concretă, echitabilă și reală–rămâne testul autentic al maturității unui sistem judiciar.
Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului
OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
