








OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale). Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.


Potrivit datelor oficiale, o comună primește maximum 75.000 de lei (aproximativ 15.000 €), din care cel puțin 30% este obligatoriu pentru hardware. Rămân circa 50.000 de lei pentru software—suficient pentru un site-șablon și integrarea cu Ghișeul.ro, dar nu pentru un sistem care gestionează sesizările, repartizarea pe compartimente și fluxul intern de lucru. Programul dă unei comune plafonul de 75.000 de lei, iar unui consiliu județean 250.000 de lei. Sunt bani reali, iar regula programului îi împinge spre software, nu spre calculatoare. Întrebarea pe care nu o pune nimeni este alta: care software se cumpără cu ei—cel pe care îl vede cetățeanul de afară, sau cel pe care îl folosesc cei dinăuntru.
Concluziile analizei
- Banii merg majoritar în software, prin chiar regula programului. Echipamentele nu pot depăși 30% din finanțare, deci cel puțin 70% ajunge la licențe, integrare și servicii.
- Din acel 70%, obligațiile programului își iau partea întâi. Site standardizat, înregistrare pe Ghișeul.ro, angajament pentru ROeID și PDURo, securitate cibernetică—toate sunt condiții, nu opțiuni.
- Ce rămâne finanțează vitrina, nu motorul. Cetățeanul vede un site nou și o plată online; angajatul continuă să repartizeze pe hârtie, iar termenul legal se urmărește tot dintr-un registru.
- Finanțarea acoperă intrarea în serviciu, nu ciclul de viață. Găzduirea este eligibilă cel mult un an, iar sustenabilitatea se certifică minimum trei ani: anii doi și trei sunt bugetul local.
- Instruirea personalului este neeligibilă, deși angajamentul de a instrui personalul este condiție de eligibilitate. Costul rămâne integral la primărie.

Este programul prin care statul român plătește digitalizarea primăriilor—din bugetul de stat, nu din PNRR. Distincția nu este birocratică. Un program PNRR vine cu jaloane, cu termene europene și cu evaluări externe; DigiLocal vine cu o cerere, un plafon pe categoria de unitate administrativ – teritorială, finanțare integrală până la plafon și un termen de implementare de maximum 150 de zile. Temeiul este Ordonanța de urgență nr. 56/2024. Programul a fost lansat public la 19 septembrie 2024, de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării; administrarea a trecut ulterior, odată cu reorganizarea guvernamentală, la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Anvergura anunțată la lansare: un buget de ordinul a 200 de milioane de lei și aproximativ 1.000 de beneficiari, pe principiul „primul venit, primul servit”, cu un singur proiect finanțat per instituție. Peste 2.300 de unități administrativ—teritoriale au depus cereri—de peste două ori numărul locurilor.
Precizare de sursă. Bugetul total al programului apare cu valori diferite în comunicatele oficiale și în presă, iar documentul care le-ar împăca nu a putut fi verificat. Cifra de mai sus este cea anunțată la lansare și trebuie tratată ca atare, nu ca dată bugetară confirmată. Plafoanele pe categorie de UAT (Unitate Administrativ-Teritorială) și plafonul de hardware, în schimb, sunt din normele metodologice și sunt ferme.
Plafoanele programului, pe categorie de UATPlafonul este cifră oficială. Echivalentul în euro și ultimele două coloane sunt calcule proprii, pornind de la plafonul de 30% pentru echipamente—le marcăm ca atare, ca nimeni să nu le citeze drept alocare stabilită de program.
| Categoria de UAT | Plafon oficial euro: estimare Edilo | Maximum echipamente estimare Edilo |
Minimum software și servicii estimare Edilo |
|---|---|---|---|
| Primărie de comună | 75.000 lei~15.000 € | 22.500 lei | 52.500 lei |
| Primărie de oraș | 125.000 lei~25.000 € | 37.500 lei | 87.500 lei |
| Primărie de municipiu | 175.000 lei~35.000 € | 52.500 lei | 122.500 lei |
| Consiliu județean | 250.000 lei~50.000 € | 75.000 lei | 175.000 lei |
Metodă. Plafoanele sunt din normele metodologice de aplicare a OUG nr. 56/2024. Coloanele de echipamente și de software sunt estimări Edilo, obținute aplicând plafonul oficial de 30% pentru echipamente; programul nu impune această împărțire, ci doar limita superioară a hardware-ului. Echivalentul în euro este orientativ, la un curs rotunjit de 5 lei/€, și servește doar la ordinul de mărime.
Împărțirea finanțării
Regula programului lucrează în favoarea software-ului: echipamentele sunt plafonate, restul se duce în licențe, integrare și servicii. Comună—75.000 lei, Oraș—125.000 lei, Municipiu—175.000 lei, Consiliu județean—250.000 lei
- Echipamente—maximum 30% din finanțare
- Software, site public și securitate—minimum 70%
Motorul este altceva—sesizarea care ajunge singură la compartimentul competent, sarcina care are un responsabil și un termen, documentul care se vede unde a rămas blocat, termenul legal de 30 de zile care se numără automat de la înregistrare și nu de la momentul în care și-a amintit cineva. Nimic din toate acestea nu se vede de afară, nimic nu apare într-un comunicat de presă și nimic nu este obligatoriu prin program. Într-un buget în care obligațiile au prioritate, ce nu este obligatoriu se amână. Rezultatul se vede în cifra pe care nicio finanțare nu o măsoară: câte zile trec, în medie, de la înregistrarea unei petiții până la comunicarea răspunsului. O primărie poate trece prin DigiLocal cu proiectul recepționat, cu site-ul standardizat și cu plata online funcțională, iar acea cifră să rămână exact unde era. Digitalizarea, în acest caz, s-a întâmplat la fațadă. Nu este vina programului, care finanțează ce și-a propus să finanțeze. Este o consecință a modului în care se construiește dosarul: se scrie ce este cerut, se cumpără ce este cerut și se raportează ce este cerut. Întrebarea „ce se schimbă luni dimineață, pentru omul de la registratură” nu figurează în nicio grilă de evaluare.
Surse și metodă
- Ce este oficial.Plafoanele pe categorie de unitate administrativ-teritorială, plafonul de 30% pentru echipamente, lista cheltuielilor eligibile și neeligibile, termenul de 150 de zile și obligația de sustenabilitate pe minimum trei ani provin din Ordonanța de urgență nr. 56/2024 și din normele metodologice de aplicare.
- Ce este anunțat, dar neconfirmat.Bugetul total de ordinul a 200 de milioane de lei și numărul de aproximativ 1.000 de beneficiari sunt cifrele comunicate la lansarea programului. Sursele publice nu concordă pe bugetul total; le publicăm ca anunț, nu ca dată bugetară verificată.
- Ce este estimare proprie.Împărțirea fiecărui plafon între echipamente și software este un calcul Edilo, obținut aplicând plafonul oficial de 30%. Programul nu impune această împărțire—impune doar limita superioară a hardware-ului. Echivalentul în euro este orientativ, la un curs rotunjit de 5 lei/€.
- Ce nu afirmăm.Nu afirmăm că există o sesiune de depunere deschisă în 2026: nu am găsit niciun anunț public de redeschidere, dar nici unul de închidere definitivă. Nu afirmăm că un abonament software se decontează integral prin program. Nu suntem consultant pe fonduri și nu întocmim dosare de finanțare.
Notă. Edilo este o platformă de management operațional pentru primăriile din România, dezvoltată și operată de Dianys Holding SRL. Acoperă exact partea despre care vorbește analiza de mai sus: sesizările cetățenilor, repartizarea pe compartimente, registratura electronică și urmărirea termenelor legale. Pachetele pornesc de la 150€/lună+TVA și se situează sub pragul achiziției directe.

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)


https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






























