„Dimitrie Gusti între utopia lui Francis Bacon, New Atlantis, și Academia Universalis a lui Leibniz” – cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu (membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”) – în colaborare cu Thomas Csinta (director & redactor șef al Jurnalului Bucureștiului – Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului – Națiunile Unite)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Rezumat. Dimitrie Gusti, figură proeminentă a culturii românești din prima jumătate a veacului XX, după aprofundate studii în Germania și Franța, pune bazele sociologiei românești, militans. Inițiază cercetarea monografică a satelor și legiferează serviciul social, integrând cercetarea sociologică cu acțiunea practică. Membru și președinte al Academiei Române, Dimitrie Gusti, inspirat de viziunea baconiană a Noii Atlantide și de cea leibniziană a unei Academia universalis, va sugera chiar în Discursul sau de recepție la Academie (1923) o reformă, mai mult utopică, a instituției.

Nota redacției. Cei neinteresați de „detaliile” acesei istorii mai mult decât fascinante, pot citi materialul (scurt, simplificat, fără „detalii”) pe site-ul Intelligence Info, partenerul nostru cultural-educațional și științific.

Dimitrie Gusti între utopia lui Francis Bacon, New Atlantis, și Academia Universalis a lui Leibniz

Alături de Ion Heliade Rădulescu, visătorul care elaborează planul unei „biblioteci universale” (1846 ), după modelul „Panteonului literar” al lui Aimé Martin, sau Titu Maiorescu, inegalabilul critic, care schițează un program pentru „privegherea și reforma” limbii și culturii românești, Dimitrie Gusti face parte din galeria Reformatorilor.

Titu Maiorescu „De veghe în lanul de secară” al limbii și conștiinței românești – cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu (membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”) – în colaborare cu Thomas Csinta (director & redactor șef al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului – Națiunile Unite)

Studiază la Universitatea „Friedrich Wilhelm” (Friedrich-Wilhelms-Universität) din Berlin (1899), apoi iar la Universitatea din Leipzig (1900), unde va avea ca profesori cele mai luminate minți ale timpului: Wilhelm Wundt, Paul Barth și Karl Bücher. Obține distincția „Doctor în filosofie” cu disertația „Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens”. În 1908, revine la Berlin, unde va studia sociologia cu o altă pleiadă de savanți, precum Georg Simmel, Ferdinand Tönnies, Leopold von Wiese și Max Weber; filosofia cu Friedrich Paulsen și jurisprudența cu Franz von Liszt și Rudolf Stammler. În același an, audiază la Paris cursurile lui Émile Durkheim, fondatorul sociologiei franceze.

Este primit membru al Academiei Române (1919); este ales președinte al Academiei Romane (1944-1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor (1932– 1933), profesor la Universitățile din Iași și București, Dimitrie Gusti este creatorul sociologiei românești. A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925-1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială. A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919-1921), Institutul Social Român (1921-1939, 1944-1948), Institutul de Științe Sociale al României (1939-1944), Consiliul Național de Cercetări Științifice (1947- 1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, Henri H. Stahl și Gheorghe Focșa, Muzeul Satului (1936). În domeniul literar-științific, Gusti a înființat și a condus revistele „Arhiva pentru știința și reforma socială” (1919 – 1943) și „Sociologie românească” (1936 – 1944). O dată cu instaurarea comunismului în România, Dimitrie Gusti va fi dat afară de la Universitate, iar sociologia va fi scoasă din planul de învățământ. În 1948, regimul comunist avea să iniţieze o epurare politică a membrilor Academiei Române. Printre cei 113 academicieni, eliminați în iunie, reprezentând peste două treimi din numărul total de membri, se va afla şi Dimitrie Gusti.

Opera științifică a lui Dimitrie Gusti este esențialmente renascentistă, prin amploare, diversitate, erudiție, deschidere și generativitate. Comunicarea mea circumscrie o încercare de cartografiere, secvențială și fragmentară, a acestui univers mental, spiritual și rațional ce pare în continuă expansiune. Am ales ca poartă de intrare în universul gustian Discursul de recepție, intitulat „Ființa și menirea academiilor”, rostit la 10 iunie 1923, în ședință solemnă sub președinția ASR. Principelui moștenitor […], cu răspunsul D-lui Vasile Pârvan, Secretar General al Academiei Române”.

Discursul de recepție impresionează prin viziune, erudiție și îndrăzneala. Nucleul dur, ceea ce se numește hard core, al acestui Discurs este despre cum ar trebui să fie Academia ideală. Modelul acestei Academia Universalis este căutat de Gusti în romanul neterminat al lui Francis Bacon Noua Atlantidă (New Atlantis), publicat postum, în 1626, dar și în scrierile lui Leibniz, cu privire la Academia universalis sau Academia Internațională, concept care se înscrie în preocupările sale de formalizare și codificare a unei limbi universale. (Ion Vezeanu, Leibniz-comunicare, limbaj si cunoastere (Universitatea Grenoble-Alpes & Universitatea Bucureşti)

Astfel, în „Dissertatio de arte combinatoria” sau mai simplu, „De arte combinatoria” (1666), savantul german definea caracteristica universală sau characteristica universalis ca fiind un limbaj universal și formal, capabil să exprime concepte matematice, științifice sau metafizice. O parte din aceste idei vor fi preluate de Gottlob Frege, filosof, logician şi matematician german, unanim recunoscut a fi cel mai important logician de după Aristotel.

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Aristotel (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Pași prin istorie, călător prin timp – școala și mormântul lui Aristotel (Corespondență de la Dr. Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, poet, prozator și eseist, Grecia – Atena)

Așadar, Bacon își plasează Academia ideală, numită și Casa lui Solomon, în Noua Atlantidă, o reminiscență a Atlantidei menționată de Platon în dialogurile Critias și Timeu. Dimitrie Gusti urmează sugestiile lui Bacon și propune chiar din primul Discurs o listă de modificări și mini-reforme pentru Academie. Unele fanteziste! Scopul Institutului Solomon, pe care Gusti îl copiază este „descoperirea cauzelor și cunoașterea naturii intime a forțelor și principiilor primordiale ale lucrurilor pentru a extinde limitele imperiului omului asupra naturii”. Nu departe de acest Institut, sunt clădiri amenajate pentru reproducerea fenomenelor care apar în aer, zăpadă, grindină, tunete. Gusti preia ideea și propune construirea de săli și laboratoare pentru experiențe și cercetări. Bacon compară Colegiul lui Salomon cu Academia din Basilia, numele codificat al Parisului. De altfel, apariția marilor academii în întreaga Europă este una dintre profețiile lui Bacon, aflate în proces de împlinire sau chiar împlinite. Prin îndemnurile sale elocvente adresate tuturor savanților lumii de a se constitui în comunități științifice, Bacon este considerat a fi adevăratul părinte și precursor al academiilor moderne. Multe din aceste sugestii, propuneri, proiecte și viziuni, se regăsesc în Discursul de recepție al lui Dimitrie Gusti.

Dar nu numai Dimitrie Gusti a fost fascinant de modelul baconian, ci și, spre exemplu, Humphry Davy, unul dintre cei mai iluștri președinți al Societății regale de științe din Londra (1820). De asemenea, contele Marsigli, membru asociat al Academiei pariziene de Științe, care construiește și își organizează Institutul din Bologna după descrierile lui Francis Bacon.

„Despre relevanța incompletudinii Gödeliene” – Observații și Repere – cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu (membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”) – în colaborare cu Thomas Csinta (director & redactor șef al Jurnalului Bucureștiului – Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” al Drepturilor Omului – Națiunile Unite)

Dacă Bacon a fost promotorul asociațiilor și academiilor științifice din lumea civilizată, Leibniz a reușit chiar să cucerească acest teritoriu imaginar până atunci, pe care marele cancelar englez doar îl întrezărise și îl prezisese. Nu a fost doar precursor și promotor, ci și fondator. Ne amintim că Leibniz l-a convins pe electorul de Brandenburg, Frederic III, să înființeze, la 1700, die Preußische Akademie der Wissenschaften, Academia de Științe a Statului Prusac. În calitate de cel dintâi președinte al acestrei Academii, utopice până mai ieri, Leibniz a introdus modelul de organizare copiat din Nouă Atlantidă. Ne punem întrebarea retorică de ce oare Dimitrie Gusti nu-l menționează pe…Dimitrie Cantemir, în contextul leibnizian al Academiei prusace? Pe de altă parte, nici Cantemir nu își semnează manuscrisele cu titulatura de „membru al Academiei din Berlin”, ci numai cu titlul de Principe sau Cneaz.

Întâmplător, am descoperit și sursa de inspirație a Discursului de recepție. Este vorba de un studiu publicat de Francisque Bouillier în Revue des Deux Mondes (1878) și intitulat „Une parfaite Académie, selon Bacon et Leibniz” . Se pare că viitorul academician Dimitrie Gusti se va fi înfruptat copios din cele douăzeci de pagini ale uitatului filosof francez. Este un plagiat scuzabil, pentru atingerea unor scopuri nobile. Două decenii mai târziu, în 1947, urmărit încă de fantasma universalității culturale și a internaţionalismului științific,

Dimitrie Gusti se întoarce dintr-o lungă vizită în Statele Unite. În şedinţa din 11 iulie, le expune colegilor din Academia Română activitatea sa de peste Ocean. O nuanţă aproape suspectă de entuziasm încă se poate distinge în vocea profesorului de sociologie. Planurile sale iniţiale în SUA vizau cooptarea Consiliului Economic şi Social al recent înfiinţatei Organizaţii a Naţiunilor Unite în extinderea „ştiinţei naţiunilor“, formula prin care sociologul român îşi rezuma sistemul de gândire, la scară globală. Ce începuse în România interbelică ar fi fost replicat într-un studiu gigantic al tuturor naţiunilor din lume, iar ştiinţa, credea Gusti, ar fi putut fundamenta politica noii lumi postbelice, deschizând calea către o epocă de ameliorare a umanităţii, de pace socială şi internaţională. Vor rămâne pentru totdeauna în patrimoniul național, monografiile sociologice realizate de Școala de sociologie de la București, întemeiată de Dimitrie Gusti, care nu își propun doar cunoașterea amănunțită a unităților și a fenomenelor sociale, ci și „reforma socială și acțiunea culturală”. Ele vor „forma în teorie și în practică o unitate organică, alcătuită din idei, din realitate și ideal”.

Înfăptuirea unui ideal social și a unui destin propriu al națiunii nu poate avea loc fără cunoașterea în profunzime a realității sociale specifice națiunii, de la formele concrete și particulare până la cele mai abstracte și universale, și a posibilităților de dezvoltare a acestei realități specifice, fiindcă idealul social își are izvorul în aceste posibilități, iar reforma socială este posibilă pornind de la această cunoaștere aprofundată. Monografiile au menirea de a contribui la dezvoltarea culturii naționale și la renașterea vieții spirituale naționale, ceea ce necesită „un contact viu și permanent cu unitățile de viață socială păstrate în formele lor etnice, cum sunt la noi satele. Din cunoașterea aprofundată a literaturii populare, a artei țărănești, a vieții spirituale de la sat, singurele încă neinfluențate de forme străine de cultură, cultura națională poate primi un nou imbold și o îndrumare mai sigură spre forme proprii de creație” . Totodată, monografiile sociologice sunt necesare în misiunea de reformă a învățământului, deoarece „Școala nu poate fi o instituție cu totul străină de mediul înconjurător, întrucât ea se adresează unei realități precise, pregătind, prin mijloacele locale care-i stau la îndemână, pentru o viață concretă”. Învățământul trebuie să țină seama de „împrejurarile locale, de regiunea istorică și economică și de unitatea de viață socială din care face parte” .

Corespondență de la Narcis Zărnescu, Redactor Şef al Revistei Academica-Academia Română, Cavaler al Ordinului Palmes Académiques, doctor în filologie & doctor în ştiinţe economice, Redactor Şef Adj. Revista Noesis, membru în Colegiul de redacţie al publicaţiei Studii și Comunicări-DIS, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, membru al Academiei Româno-Germane (Mainz), membru al Institutului Român-Biblioteca Română (Freiburg im Breisgau), membru al Academiei Româno-Germane (Baden-Baden).

Profesorul Narcis-Stelian Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, secretar științific al Secției X – Filozofie, Teologie și Psihologie al Academiei Oamenilor de Știință, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze

Bibliografie 

• ^[1]Gusti, Dimitrie (1923). Ființa și menirea academiilor. Discurs rostit la 10 iunie 1923 în ședință solemnă sub președinția ASR. Principelui moștenitor de Dimitrie Gusti. Cu răspunsul D-lui Vasile Pârvan, Secretar General al Academiei Române. București: Cultura Națională
• ^[2]Gusti, Dimitrie (1937). Știința națiunii. Enciclopedia României, vol. I, Statul. Bucureşti: Imprimeria Naţională.
• ^[3] Gusti, Dimitrie (1968). Opere, vol. 1, texte stabilite, comentarii, note și postf. de Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu, Bucuresti, Ed. Academiei. Apud. Ilie Bădescu și Ozana Cucu-Oancea, Dicţionar de sociologie rurală, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2004,
• ^[4]Leibniz (1666). Dissertatio de arte combinatoria. Dissertatio de arte combinatoria, in qua ex arithmeticae fundamentis complicationum ac transpositionum doctrina nouis praeceptis exstruitur…noua etiam Artis meditandis, seu Logicae inuentionis semina sparguntur. Praefixa est synopsis totius tractatus, & additamenti loco demonstratio existentiae Dei, ad mathematicam certitudinem exacta autore Gottfredo Guilielmo Leibnüzio…
• ^[5]Leibniz’ De arte combinatoria. Department of Philosophy University of Cincinnati Cincinnati, OH 45221.
• ^[6]Leibniz: Dissertation on Combinatorial Art. Translated with introduction and commentary by Massimo Mugnai, Han van Ruler, and Martin Wilson. Oxford Univ.Press. 2020.
• ^[7]Bouillier, Francisque (1878). „Une parfaite Académie, selon Bacon et Leibniz” . Revue des Deux Mondes, 3e période, tome 29, (p. 673-697).
• ^[8]Bădescu, Ilie, Ozana Cucu-Oancea (2004). Dicţionar de sociologie rurală, Bucureşti, Editura Mica Valahie.
• ^[9]Martin, John N. (2003). De arte combinatoria.
• ^[10]Zărnescu, Narcis (2025). Titu Maiorescu, „de veghe în lanul de secară” al limbii românești
• ^[11]Gusti, Dimitrie. (1923). Ființa și menirea academiilor. Discurs rostit la 10 iunie 1923 în ședință solemnă sub președinția ASR Principelui moștenitor de Dimitrie Gusti. Cu răspunsul D-lui Vasile Pârvan, Secretar General al Academiei Române. București: Cultura Națională.
• ^[12]Disertatio de Arte Combinatoria
• ^{[13], [14]}Leibniz’ De arte combinatoria
• ^[15]Une parfaite Académie, selon Bacon et Leibniz

Notă. Articolele autorului Narcis Zărnescu în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

In memoriam Ion Iordăchel (fost profesor universitar și șef al catedrei de sociologie a Academiei „Ștefan Gheorghiu”). „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a scriitorului și cineastului Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

Articole conexe (cu aplicații la dispozitivele de supraveghere ai foștilor deținuți aflați în libertate condiționată „sub sechestru electronic”)

Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS (Global Positioning System). Concurs comun de admitere în celebrele și prestigioasele școli superioare franceze de înalte studii științifice ENS (Normale Sup’ – Școala Normală Superioară) și Ecole Polytechinque (X – Școala Politehnică), unice în lume. Aplicații la supravegherea electronică („libertatea sub sechestru electronic”) a deținuților aflați în libertate condiționată sub control judiciar (corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații crimiale, consultant științific CGE – La Conférence des Grandes Ecoles, Paris)

Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a mecanismului de zbor al păsării Colibri cu aplicații în Mecatronică și Nanomecanică. Subiect propus la Concursul de Admitere în celebrele și prestigioasele școli superioare franceze de înalte studii științifice Normale Sup’ (ENS, Școala Normală Superioară) și inginerești X (Polytechnique – Școala Politehnică), unice și fără echivalent academic în lume – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press Attached of Organization for the Defense Human Rights – United Nations – Monitor of the Organization) Paris

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Revizuirea condamnării penale a lui Dany Leprince în cvadruplul asasinat de la Thorigné sur Doué. Pe urmele lui Farid El Haïry și Aymen Ibrahim. CCR (Curtea de Revizuire & Reexaminare)

Handicapul în MCF (Mediul Carceral Francez)

Libertate sub sechestru electronic

Subiect de teză de doctorat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale). Dany Leprince–după 3 decenii, un prim pas important către „ultima frontieră” a nevinovăției, pe urmele lui Farid El Haïry și Aymen Ibrahim–ultimii condamnați, achitați și reabilitați de către Justiția franceză ca urmare a revizuirii condamnărilor lor penale (în procedura criminală, respectiv, corecțională). CRR (Curtea de Revizuire și Reexaminare) a deciziilor penale și algoritmul complex al revizuirii acestora. Dany Leprince – après 30 ans, un premier pas important vers la „dernière frontière” de l’innocence, sur les traces de Farid El Haïry et Aymen Ibrahim – les derniers condamnés, acquittés et réhabilités par la justice française suite à la révision de leurs condamnations pénales (en procédures criminelle et correctionnelle). La CRR (Cour de révision et de réexamen) des décisions pénales et l’algorithme complexe de leur révisions

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les solutions, le rapport du Jury et le bilan de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Soluții, Comentarii & Raportul Juriului, Bilanț general – 2024)

Asasinarea funcționarilor de poliție Jean-Baptiste Salvaing și Jessica Schneider la Magnanville (departamentul Yvelines, regiunea administrativă pariziană). Procesul & verdictul

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului