Acasă Parteneri media J-B „Din nou împreună”. TVR Cultural (postul cultural al Televiziunii Române) îşi reia...

„Din nou împreună”. TVR Cultural (postul cultural al Televiziunii Române) îşi reia emisia pe 1 decembrie 2022 (de Ziua Naţională a României), după un deceniu de absență.

Sub sloganul „Să ştim. Să fim”, TVR Cultural își asumă misiunea de a readuce arta, cultura și dezbaterea de idei în prim planul scenei publice. Conectarea creatorilor de frumos, a intelectualilor de marcă, a antreprenorilor din domeniul cultural-artistic cu publicul larg a devenit o prioritate pentru televiziunea publică, într-un moment în care nevoia de promovare a valorilor autentice, a modelelor, se face simțită în societate mai acut decât oricând.

Sunt norocos că în mandatul meu Culturalul renaşte şi că am reuşit, alături de profesioniştii televiziunii publice, să redau publicului o marcă de prestigiu, atât de valoroasă! Prea puține dintre operele și creaţiile artiștilor români ajung la un număr mare de spectatori. Prea puțin despre eforturile și realizările lor aflăm din mass media. Prea multe talente aleg să plece din țară pentru a-și găsi împlinirea pentru că prea puțini dintre compatrioți au aflat cât de extraordinari sunt. Prea puțin mai aflăm despre cei care au plecat, au reuşit şi care răspândesc încântare pe alte hotare. Marea majoritate a românilor, din păcate, trăiesc fără a fi conștienți de abundența de talent ce se găseşte la o întindere de mână de ei”, declară Dan-Cristian Turturică, Președintele Director-General al Televiziunii Române. „TVR Cultural va contribui la vindecarea acestei fracturi. Va construi punţi între creatori și iubitorii de frumos, între personalitățile solare ale țării și cei care au nevoie de lumină. Avem nevoie de gândire critică în această lume extrem de complicată, avem nevoie de tălmăciri juste și cu sens. Nu este deloc întâmplător că TVR Cultural renaşte de Ziua Națională! Aşa ne dorim viitorul: să trăim înconjurați de pace, bine și frumos!” a adăugat Dan-Cristian Turturică, Preşedintele Director-General al TVR.

Cu un profil unic în peisajul media, TVR Cultural își propune să creeze punți între tradiție și modernitate, între conservatorism și progresism, între rural și urban, între periferic și central. Marile spectacole care au încântat generațiile trecute păstrate în arhiva TVR, dar și experimentele artistice ale momentului se vor regăsi în grila TVR Cultural. Postul va relua dialoguri și dezbateri care aduc în prim plan mari teme contencioase. Va revizita artiști consacrați și va da tribună tinerelor talente. Va difuza filme de Cinematecă, dar și filme de artă mai puțin cunoscute. Un loc aparte îl vor ocupa producțiile autohtone, care vor reflecta diversitatea temelor abordate de regizorii români. Nu în ultimul rând, prin parteneriatele încheiate cu şcolile de arte, TVR Cultural se va asigura că laboratoarele de talente vor fi prezente în atenția telespectatorilor cu cele mai interesante lucrări ale celor mai tineri artiști.

În prima zi de emisie, pe 1 Decembrie, TVR Cultural  a programat dezbateri pe teme culturale, transmise în direct – de la orele 14.00, moderator Daniela Zeca Buzura şi 17h00, moderatori Marius Constantinescu şi Mirela Nagâţ, un interviu cu Ministrul Culturii de la ora 15h00, precum şi o transmisie maraton cu invitaţi de marcă în platou şi momente artistice, prezentată de Liana Stanciu şi Marius Constantinescu, de la ora 18h00. Printre invitaţii zilei se vor afla acad. Mircea Dumitru, prof. univ. dr. Vasile Morar, Daniel JingaDirectorul Operei Române, dirijorul Tiberiu Soare, coregrafa Vava Ştefănescu. Principala ediţie a „Jurnalului cultural” poate fi urmărită de la ora 21h00, iar seara, de la ora 22h00, TVR Cultural  difuzează piesa de teatru „Take, Ianke şi Cadîr”, o producţie eveniment a TVR, din anul 1978, avându-i printre protagonişti pe Alexandru Giugaru şi Ion Finteşteanu.

Zilele următoare, telespectatorii pot urmări la TVR Cultural emisiuni de actualitate culturală, dezbateri de idei, producţii premium din Arhiva de Aur a TVR, evenimente culturale de rezonanţă, concerte, spectacole de teatru, filme de colecţie, programe care aduc în prim-plan cultura minoritaţilor naţionale, documentare etc. „Jurnal Cultural”, prezentat de Bogdan Stănescu. Programul acoperă domeniul actualităţii culturale din România şi din străinătate, cu componentă informativă, formativ-educativă, dar şi de promovare a valorilor şi personalităţilor culturii româneşti contemporane. „Intrare liberă”-dezbatere de idei, cu Marius Constantinescu şi Mirela Nagâţ moderatori, care aduce în prim-plan mari teme contencioase ce vizează fenomenul cultural, chestiuni controversate care frământă societatea modernă, dar şi noile tendinţe din cultură.

Reluarea unor ediţii ale emisiunilor „Seratele lui Iosif Sava” şi „Înapoi la argument”, cu Horia Roman Patapievici, programe premium din Arhiva de Aur a TVR, moderate de vectori şi modele culturale ale Romaniei, spectacole de teatru eveniment cu protagonişti de legendă, monştrii sacri ai scenei româneşti, dar şi  producţii de teatru contemporan se vor afla în oferta TVR Cultural. Cooltrat-producţii pe teme culturale realizate de toate studiourile teritoriale ale TVR, inclusiv de TVR Moldova.
„Cultura minorităţilor”. Evenimentele culturale din viaţa minorităţilor sunt aduse în prim plan printr-o serie de reportaje realizate de redacţiile de specialitate din Televiziunea Română.

Concertele Festivalului G. Enescu, emisiunea „Music Revolution”-interviuri în exclusivitate cu cei mai mari muzicieni, „Portret de artist”–interviuri cu personalităţi din diferite zone ale culturii (Constantin Chiriac, Ofelia Popi Noa Wertheim, Alexandra Badea, Sara Brown s.a), documentar românesc şi străin, concerte de jazz sunt parte din grila TVR Cultural.
„Arheologia crimelor comunismului”, documentarul realizat de TVR în colaborare şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, se află printre programele premium difuzate pe canalul cultural.
În exclusivitate, în luna decembrie, pe TVR Cultural, vor fi difuzate concerte extraordinare precum cele susţinute de artistele Dolce Pontes şi Yasmin Levy, piese de teatru de colecţie („Efectul Genovese”, „Femeia Perfectă” etc), programe realizate la festivaluri  şi Târguri de carte de prestigiu. Programul integral al TVR Cultural va putea fi accesat  în curând pe site-ul Televiziunii Române.

Nota redacției

Articolul precedentDeschiderea expoziției „Libanul, văzut din România” la MNIR (Muzeul Național de Istorie a României), partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului
Articolul următorProtejat: Cours Prépa (CPGE – MPSI – 6). Subiecte de matematici generale (superioare & speciale) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). Ecuații diferențiale liniare și cu aplicații în fizică (enunțuri & soluții)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

10 COMENTARII