Acasă Interviu „Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu...

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Profesia de detectiv particular în România: Dezlegarea misterelor cu stil și pasiune

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

  •  Ce pot face detectivii privați

Detectivii particulari din filme sunt văzuți sărind peste ziduri, intrând în case si deschizînd încuietorile cu instrumente speciale ( pe care se pare că le au întotdeauna la îndemână în buzunare), spărgând parolele computereleor de unde își extrag cu ușurință informațiile, alături de multe alte acțiuni îndraznețe menite să îi conducă rapid pe firul cazului, la rezolvarea lui. Nu este de mirare ca o persoană care apelează la detectivii particulari, să creadă ca aceștia pot face orice li se cere, în orice condiții, și, bineînțeles, ca în filme, foarte repede. Realitatea este cu totul alta, iar viața de zi cu zi a unui investigator privat poate să nu aibă nimic spectaculos, dar să fie incitantă și plină de satisfacții. Adesea, cu răbdare, intuiție și multă muncă sunt descoperite acțiuni frauduloase, rețele de furt din magazine și depozite, sau acțiuni menite să păgubească parteneri de afaceri sau investitori care au avut prea multă încredere, soti infideli sau adolescenți rătăciți în tentații care le pun viața în pericol.  

  •  Ce face un detectiv particular?

Activitatea principală a unui investigator privat este să adune informații pentru clienții săi, în funcție de caz, și asta poate implica o mare varietate de acțiuni: de la intervievarea unor persoane până la verificări minuțioase legate de trecutul lor, activități de supraveghere și filaj până la investigații personale și financiare. Fondatorul unei Agenții de investigații din New York, Brian Willingham a pus într-o lista 101 lucruri pe care le pot face investigatorii privați, 98IKD (Federația Internațională a Asociatiilor de Detectivi) a listat 16 domenii în care pot acționa acești profesioniști iar World Association of Detectives (fondată în SUA în anul 1925) specifică în listingul său aprox.50 de activități în funcție de care poți căuta un detectiv particular. Dar, pe cât de largă este varietatea activităților investigatorilor privați, pe atat de strictă este condiția de baza: toate sunt supuse limitelor legale din țara în care aceștia își desfășoară activitatea. Nimic nu poate fi făcut dincolo de ce prevede legea.

  •  Poate un detectiv particular  să aresteze persoane?

Cu siguranță Nu. Detectivii particulari nu sunt ofițeri de poliție și nu pot fi confundați cu aceștia. Chiar dacă în unele situații detectivii pot fi martori la comiterea unor infracțiuni, ei pot documenta și proba acțiunile respective pe care le aduc deândată la cunoștința autorităților competente, utilizând toate căile legale pentru asta. Dacă situația va fi de așa natura, atunci autoritățile vor aplica măsurile necesare, inclusiv arestarea persoanelor dacă este cazul. În SUA există câteva state în care investigatorii privați au dreptul de a reține persoanele până la sosirea poliției, dar și acolo aceștia trebuie să fie foarte atenți la prevederile legale și să fie siguri că au înțeles ce au dreptul și ce nu în statul respectiv. Cu titlu de  excepție, Legea privind activitatea detectivilor particulari din Republica Moldova, îi obligă pe aceștia „să reţină la locul infracţiunii persoanele care au săvîrşit-o şi să le predea imediat organelor competente”, obligație coroborată bineînțeles și cu alte drepturi și obligații legale. In România, detectivii particulari nu au acest drept., dar pot solicita imediat sprijinul autorităților competente. După cum observăm de fiecare dată, o primă și importantă cerință în munca investigatorului privat este buna cunoaștere a legii, și o atenție deosebită la limitele până la care investigatorul privat poate merge fără a o încălca.

  •  Până unde pot pătrunde detectivii particulari în viața oamenilor?

Legile privind confidențialitatea datelor și intimitatea oamenilor au fost și continuă să fie un subiect fierbinte. Investigatorii privați sunt obligați să fie deosebit de atenți și conștienți de ele, pentruă că,  încălcarea lor poate atrage sancțiuni extrem de aspre. În filme, detectivii particulari pândesc noaptea în jurul caselor făcând fotografii oamenilor din casă și urmărindu-i în locurile private. Este legal? Chiar pot face asta?Fiecare persoană are dreptul la intimitate în casa sa, pe proprietatea sa și chiar când se află pe proprietatea privată a altuia. Acestea fiind spuse, este clar că detectivii pot face fotografii și o pot supraveghea doar dacă persoana se află în public. Infracțiunea privind „violarea vieții private” este prevăzută de Codul Penal. Cu toate acestea, noțiunea de viață privată nu are o definiție legală exactă, fiind un element complex care trebuie analizat din multe perspective și în situația produsă în mod concret. Cu atât mai mult detectivii particulari trebuie să fie precauți și să fie la curent cu toate aspectele legale privind fotografierea sau înregistrarea persoanelor în public precum și la utilizarea acestora ca rezultat al activităților lor. În final este important nu numai cum s-au obținut imaginile sau informațiile respective, cum și unde au fost utilizate mijloacele tehnice ci și unde și în ce scop au fost folosite. Spre exemplu dacă din birourile companiei tale au fost sustrase documente sau bunuri de valoare și suspectezi un angajat sau mai mulți, pe care îi filmezi și îi înregistrezi în timp ce relatează despre fapta lor și discută cum să valorifice bunurile sustrase, fară ca ei să știe, materialul rezultat poate fi prezentat poliției drept dovadă a faptei, fără să fii acuzat că nu ai avut acordul acestora să îi filmezi și să îi înregistrezi.

Man with a camera investigating

  •  Pot detectivii particulari să urmărească orice?

Detectivii particulari pot merge, ca oricine altcineva,  oriunde în public. Lor nu le este permis să pătrundă într-o proprietate privată fără acordul proprietarului, sau să obțină în mod ilegal acces la orice clădire, dispozitiv sau zonă de depozitare, dulap de dosare etc. fără permisiunea corespunzătoare. În plus pentru acțiunile lor au nevoie să se găsească într-o situație legală și legitimă. Persoana cu care au încheiat contractul și în fața căreia s-au angajat la anumite acțiuni, trebuie să fie în drept să le solicite iar acțiunile trebuie să fie legale, la fel și mijloacele și tehnicile folosite de aceștia pentru a le realiza. In plus, nici un rezultat al acțiunilor detectivilor particulari nu poate fi folosit în scopuri ilegale, în scop de șantaj sau pentru a prejudicia imaginea cuiva. Aceste obligații sunt prevăzute contractual, prin urmare și clientul detectivului particular este răspunzător de păstrarea confidențialității datelor obținute și de utilizarea lor în scopul legal declarat.

  • Detectivii particulari sparg conturi de socializare?

În nici nici un caz, detectivii particulari nu pot pirata sau obține acces ilicit la conturi și dispozitive private, în scopul de a obține informații. Detectivii particulari folosesc internetul în mod regulat pentru activitățile lor de investigații. Ei pot accesa profilurile de pe rețelele sociale care sunt publice, pot naviga în baze de date publice și web-site-uri care conțin informații de interes, pot accesa orice bază de date publică sau orice arhivă electronica publică. Pot descărca fotografii, pot monitoriza activitatea on-line a unor persoane, le pot identifica în diverse grupuri sau le pot contoriza comentariile. Există și baze de date oficiale, unde contra cost detectivii particulari pot obține date (ex. Registrul Comerțului). Este o muncă laborioasă, multe ore petrecute în fața calculatorului și abilități avansate de folosire a motoarelor de căutare, dar desigur reprezintă unul din instrumentele modern de lucru ale detectivilor particulari.

  • Au acces detectivii particulari la conturi bancare? Dar la listinguri telefonice?

Detectivii particulari nu au acces la datele legate de conturile și operațiunile bancare ale unei persoane. Toate aceste date sunt confidențiale iar obținerea loc pe oricare altă cale este o gravă încălcare a legii. La fel este situația și cu listingurile convorbirilor telefonice. care sunt confidențiale, furnizorul de servicii de telefonie având obligația de nu le divulga pe nici o cale, exceptând cele prevăzute de lege. Așadar orice acțiune sau promisiune a unui detectiv particular în acest sens încalcă legea și cu siguranță este doar de domeniul ipotezei, pentru că în realitate nici un profesionist nu s-ar angaja la astfel de lucruri. Cu atât mai mult să instaleze programe de piratare sau interceptare a convorbirilor telefonice. Normal, orice persoană se așteaptă ca mesajele sale și convorbirile telefonice sa fie confidențiale, și așa si sunt, cu excepția situațiilor când persoanele respective, din neglijență sau din neștiință cad în plasa hackerilor.

  •  Detectivii  pot citi e-mailurile, mesajele sau să asculte telefoanele angajaților dacă acestea sunt făcute  de pe computerele sau telefoanele companiei ?

Angajatorul are dreptul să își protejeze afacerea iar progresul tehnologiei este atât de mare încât cu greu mai putem crede astăzi că există intimitate reală. Angajatul primește de la companie toate dispozitivele electronice necesare (computer, telefon, laptop) inclusive mașină,  pentru a le utiliza în interesul serviciului. Deasemenea compania poate utiliza camera de supraveghere video și oricare alte dispozitive electronice pentru a urmări productivitatea angajaților și pentru a preveni fraudele. Pe mașinile cu care circulă angajații sunt instalate GPS-uri, iar pe computere sunt instalate softuri de urmărire a traficului pe internet. În aceste condiții, până unde merg drepturile angajatorilor și de unde începe viața privată a angajatului? Detectivii particulari angajați să monitorizeze angajații companiilor, trebuie să verifice dacă politicile de confidențialitate și normele privitoare la încălcarea dreptului la viață privată sunt respectate. Dacă au fost făcute procedurile prealabile pentru a preveni problemele care vizează drepturile angajatorului la a-și supraveghea afacerea și ale angajatului la viață privată. Si numai după ce au verificat aceste condiții prealabile pot emite un plan de lucru și pot face investigații.

Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS. Concurs comun de admitere în celebrele școli superioare franceze de înalte studii Ecole Polytechinque (X) și ENS (Normale Sup’ – Școala Normală Superioară). Aplicații la supravegherea electronică („libertatea sub sechestru electronic”) a deținuților aflați în libertate condiționată sub control judiciar (corespondență de la prof. dr. Thomas CSINTA, Franța – Paris)

In memoriam Profesorul universitar – sociolog Ion Iordăchel. „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a marelui intelectual Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

  •  Detectivii particulari au insigne, legitimații, uniforme? Poartă arme?

Uzurparea identității unui ofițer de poliție sau a unui alt reprezentant oficial al autorităților este infracțiune. Pentru acest motiv, în toate statele lumii, detectivii particulari nu au uniforme. Peste tot ei au legitimații și insigne pe care le pot folosi pentru a-și declina identitatea și interesul legal pentru care se află într-un loc. Dar, peste tot utilizarea lor este astfel reglementată încât sub nici un aspect detectivii particulari nu pot lăsa impresia ca sunt persoane oficiale care au dreptul de a aplica legea. În România legea prevede un format al insignei și al legitimației de detectiv particular care a fost publicat în Monitorul Oficial. Legitimația se eliberează de către Agenția de detectivi angajatoare, cea care emite și ordinul de serviciu. Deoarece insigna și legitimația de detectiv particular (Pi/∏/π) nu pot fi folosite decât în interesul serviciului. Detectivii particulari nu poartă arme. Ei pot obține permisul de portarmă conform legii, ca oricare alt cetățean care are acest drept, folosirea armei fiind strict reglementată de lege pentru orice cetățean. In majoritatea statelor lumii situația este reglementată asemănător. Chiar dacă adesea detectivii particulari se pot găsi în situații periculoase, sensibile din punct de vedere al siguranței lor, nu au alte drepturi decât cele ale oricărui cetățean care s-ar găsi în situația respectivă. Acesta este un motiv în plus pentru detectivii particulari să își folosească inteligența și aptitudinile, să își planifice bine cazul și să studieze situația înainte de a se aventura în acțiuni care i-ar putea pune în pericol.

2 Investigators discussing a case at a table

  •  Si totuși, pentru ce ar angaja cineva serviciile detectivilor particulari?

Mulți oameni pot trece prin viață fără să știe nimic despre detectivii particulari, dar mai ales fără să aibă vreodată nevoie de ei. Cu toate acestea, sunt multe circumstanțe în care în mod real viața le-ar fi mai ușoară dacă ar ști de existența lor, ar ști în concret ce pot face aceștia și ar ști să își aleagă detectivii potriviți. In fapt, este o situație similară cu cea a avocaților, de care posibil să nu ai nevoie niciodată în viață, dar care își dovedesc utilitatea în momentul în care ești într-o situație și nu știi în ce direcție să te îndrepți.  Așa cum spun adesea, infidelitatea nu este singurul motiv pentru a angaja serviciile detectivilor particulari. După cum veți vedea pe parcurs, detectivii particulari îndeplinesc o gamă foarte variată de servicii și chiar sunt utili și pot ajuta oamenii. In acest context mi-am propus să continui să prezint cât mai detaliat cu putință ce pot și ce nu pot face detectivii particulari. Selectezi aici din cele 101 lucruri pe care le pot face detectivii particulari listate de  Brian Willingham (SUA)  pe cele mai des întâlnite în cazuistica detectivilor particulari din România astfel ca, în viitor dacă veți avea nevoie de astfel de servicii,  să le puteți identifica ușor și aceste articole să își fi găsit utilitatea atât pentru detectivii care profesează cât și pentru cei care au nevoie de ei.

Fiecare dintre noi, am cochetat măcar o dată cu ideia de a deveni polițist, detectiv particular și chiar spion. Cu imaginația alimentată din belșug de romanele lui Raymond Chandler sau Agatha Christie, Nestor Burma creat de Léo Malet sau de filmele cu Colombo și Comisarul Maigret creat de George Simenon, am încercat să dezlegăm enigme pentru ca, în final să alegem o profesie mai în rândul lumii precum cea de inginer, profesor sau aviator.  Doar unii, destul de puțini, au avut  șansa să ajungă ceea ce au visat cândva, detectivi particulari,  și asta doar după 1990. Alții, visează încă, iar o parte dintre visători, cei mai tineri, abia acum au acces la informațiile care să le răspundă la întrebările care îi preocupă în mod natural înainte de a alege o astfel de carieră. Așadar, avantaje… în munca investigatorului privat, urmate de….dezavantaje….

     

  •  Nu există o limită de vârstă în această activitate

Interesant este că, la vârsta la care unii se pensionaează din multe domenii, au șansa să înceapă o carieră în domeniul detectivistic. Avem drept exemplu, polițiștii și ofițerii de informații din diferite structuri, care, după retragerea din activitate își deschid cabinete și agenții de detectivi particulari. Și, își continua munca multe zeci de ani. Unii atingând vârste venerabile de 80 și chiar 90 de ani. Cum este posibil? Destul de simplu: în acest domeniu, instrumentul de bază este mintea!  Atâta timp cât aceasta funcționează, cât facultățile și mecanismele gandirii sunt sănătoase și active, persoana nu numai că nu are vreo limită, dar are avantajul uriaș al experienței și expertizei sale profesionale. Am cunoscut la Londra, o doamnă care avea 80 de ani. Distinsă, elegantă, cu un păr alb tuns și aranjat frumos, conducea activ un Birou de detectivi particulari, celebru pentru cazurile soluționate. În Germania, un detectiv particular conducea o școală unde preda munca sub acoperire, pe care el însuși o practicase ani buni. Are deja 84  de ani!

  • Un program, fără program!

Obisnuiesc să spun: vrei să fii Private investigator (detectiv particular, Pi/∏, π)? Atunci, pregătește-te să o faci 24 h din 24h. În munca aceasta nu există program. Cazul și ceea ce ai de rezolvat este programul de lucru.

Programul poate poate fi de nopți și zile, poate fi sâmbăta și duminica sau de Paște sau de Craciun. Nu este un program de opt ore…Îndatoririle și responsabilitățile lui, rareori sunt aceleași de la o zi la alta. Investigatorul privat poate lucra în birou, în aer liber, pe câmp sau în pădure. Poate fi multe ore la volan, pe șosele, singur sau în echipe complexe. Desigur, una din abilitățile lui fizice este rezistența la un program solicitant, capacitatea de a sta treaz și cu atenția pe obiectiv în cursul nopții când toată lumea doarme, capacitatea de a sta la volan multe ore, capacitatea de a fi calm și atent, chiar dacă este după multe ore de nesomn, capacitatea de a continua după multe zile si nopți de cutare pe internet. Investigatorul privat este stăpânul programului său, dar programul este un cal nărăvaș care mereu vrea să își arunce stâpânul din șa.

       A PI checking his mind map to look for evidence

  •  Salariu sau venit? Este avantajos să fii Privat investigator (Pi/∏/π) ?

În domeniul detectivistic, salariați sunt doar începătorii, detectivii particulari stagiari și personalul administrativ–dar chiar și acesta, în majoritatea cazurilor este foromat din detectivi atestați profesional. În oricare țară, sistemul de calcul orar se raportează la salariul minim pe economie sau salariul mediu pe economie (în funcție de capacitatea de plată și standardele economice ale Agenției de detectivi). Pentru România, lucrurile nu arată prea încurajator, dat fiind faptul că salariul minim pe economie abia atinge câteva sute de euro. Legea permite însă soluții foarte bune. Astfel, detectivii particulari au posibilitatea să își deschidă Cabinete individuale (sinonimul persoanei fizice autorizate) ceea ce le oferă posibilitatea să lucreze pentru mai multe Agenții și la mai multe cazuri în paralel în condiții de subcontractare. Venitul unui detectiv particular este suficient de mare și chiar atrăgător în toată lumea. Nu există limite, și nu este nimic neobișnuit dacă venitul anual al unui detectiv particular atinge  zeci de mii de euro. Munca investigatorului privat este permisivă din punct de vedere al prețului, dar nu este ieftină. Trebuie să te gândești bine dacă este  scump ca să ai informațiile necesare pentru a avea o soluție într-o problemă, sau să economisești aparent niște bani pentru ca mai apoi să îi pierzi cu prima ocazie din lipsa lor! Adesea, informația corectă, înseamnă prevenție.

  •  Sentimentul de împlinire și utilitate

„Dacă-ți place ceea ce faci, nu vei munci nici o singură zi din viața ta”, spune Confucius. Nimic mai adevărat și mai potrivit și pentru detectivii particulari. Să faci ceea ce îți place, ce ai ales și te reprezintă, este nu un avantaj, este un privilegiu. Prin munca lor, detectivii particulari trăiesc multe momente de satisfacție și de împlinire. Ca om, ești întotdeauna tributar locului și imaginii tale în societate. Detectivii particulari se bucură de respect în comunitățile lor, au sentimentul de utilitate în societate. Atunci când prin dăruirea, competența și munca ta, faci ca lumea să fie mai bună, banii sau oricare alt avantaj material trec într-un plan nesemnificativ.

  • Abilități transferabile. Echipe intradisciplinare

Nu cunosc multe profesii sau domenii în care fiecare abilitate sau competență dobândite în alte profesii să cunoască un grad atât de mare de transferabilitate, ca în cea de investigator privat. Aici, gradul de reconversie al oricărei experiențe sau capabilități este maxim. Capacitatea de comunicare, cunoștințele și abilitățile psihologice, științele exacte și tehnice, capacitățile și performanțele în conducerea unui autovehicul, toate își găsesc locul și utilitatea în domeniul detectivisticii private. Mitul lupului singuratic este de mult depășit. În domeniul detectivistic funcționează echipe intradiscipălinare din care fac parte experți din toate domeniile, psihologi, tehnicieni, ingineri etc. Chiar și cei  care au atins doar nivelul studiilor medii, cu o pregătire suplimentară serioasă pot performa și pot avea rezultate redutabile, pe care dealtfel nu le-ar putea atinge la acest nivel în nici un alt domeniu.

  •  Meseria mea este riscul!

Adevărat, cei care se pregătesc și lucrează în domeniul detectivistic, trebuie să știe și să accepte și riscurile meseriei. Oricât de bine te-ai pregăti, oricât de bine ai cunoaște terenul sau mediul, riscurile sunt întotdeauna. Munca extenuantă, stressul, presiunea unor situații, nu sunt pentru oamenii care nu au nervii tari și un echilibru emoțional puternic. Sunt locuri periculoase, medii violente sau izolate în care detectivii particulari pot ajunge. De aceea munca în echipă, previziunea, o bună informare nu trebuie să lipsească. Și, totuși…dezavantajul rămâne întotdeauna, riscul!

  •  Prea multă discreție…

Uneori, așa poate să pară: că în acest domeniu este prea multă discreție. Pe principiul „pisica cu clopoței nu prinde  șoareci”, uneori este prea multă…discreție! Detectivii particulari evită să apară în masmedia, evită șă își decline identitatea, uneori nici măcar în familie nu se cunoasc preocupările și profesia lor. În orice caz, prin lege datele cu care lucrează detectivii sunt secrete de serviciu. Unii, chiar exagerează și nu vorbesc despre mai nimic. Sfârșesc în anonimat, nimeni nu știe nimic despre ei și munca lor. Și pentru foarte mulți, chiar prea mulți…internetul nu există. Nu înțeleg beneficiile publicității și nici regulile ei. În detectivistică deontologic este să îți faci o publicitate discretăși echilibrată. Dar, ca orice lucru care este exagerat…și discreția prea multă este un dezavantaj.

  •  Drepturi legale, prea puține!

În multe state, inclusiv în România, detectivii particulari (private investigator/∏/π) nu au mai multe drepturi decât ale oricărui cetățean. Dacă au o listă lungă de interdicții și obligații legale, cea a drepturilor se reduce la un singur punct: au dreptul să investigheze! Investigatorii privați din România au nevoie de drepturi și să fie apărați de lege în munca lor. Nu numai că sunt expuși, dar lor li se și interzic multe acțiuni, dealtfel necesare în această profesie. Controlați pe multe paliere, una dintre greutățile lor este să justifice banii cheltuiți în timpul misiunilor. Nu beneficiază de vreo reglementare sau excepție fiscală în plus. Prin urmare, fiecare decont de cheltuieli este o adevarată provocare. De la bonuri și bonulețe de parcare, tichete de intrare, bilete de transport și până la combustibil sau cazare, detectivii trebuie să justifice cheltuielile. Un labirint în care mulți se pot pierde…În secolul 21 este nevoie de o abordare nu numai profesională ci și resșponsabilă în fața tuturor provocărilor cu care ne confruntăm.  Conflictele armate, războaiele, terorismul, traficul de persoane, consumul de droguri sunt pericole în fața cărora avem nevoie de profesioniști,dar și de o puternică conlucrare cu instituțiile guvernamentale și nu în ultimul rând de o legislație care să oblige dar să și protejeze.

  •  Cât costă să angajezi un private investigator (detectiv privat)?

Iată una din întrebările cele mai frecvente pe care le pun persoanele care se gândesc să angajeze un detectiv particular: cât costă?  Domeniul investigației private, unul nou pentru România, generează în mod firesc și această întrebare. Deși a trecut aproape un sfert de secol de la legiferarea domeniului, lucrurile încă nu s-au așezat. Nici de o parte nici de alta. Adică nici din partea celor care lucrează deja și oferă servicii specializate de investigații private și nici din partea solicitanților de astfel de servicii. La început, lipsa informației corecte a generat prețuri „din auzite (că așa fac ceilalți), iar în mass-media  se dezbătea  un subiect incitant: cât costă detectivii particulari? și „sursele” accesate de jurnaliști așa spuneau…Mai apoi, internetul a dat informații, acelora care au știut să îl acceseze despre prețurile practicate în Europa, în SUA…iar acestea vorbeau despre sute și mii de euro sau dolari. Bineînțeles că au fost adoptate imediat și în România. De aceea nu a fost nici o mirare să le vedem nu numai solicitate, dar chiar și plătite fără comentarii de către cei care au angajat serviciile acestor detectivi. Astăzi, multe din websit-urile Agențiilor de detectivi din România afișează tarife detaliate, modalități de a aproxima  costurile înainte de a solicita o investigație, explicații privind calculele și serviciile prestate. Deasemenea unele Agenții au clasificat „pachetele” de servicii de la „basic”, „standard” până la „premium”  și au detaliat operațiune cu operațiune tarifând-o corespunzător. Filajele au fost împărțite de la „filaj/supraveghere” la „punct fix” la „filaj dinamic”, se precizează câte echipaje și ce operațiuni urmează să se execute, câte ore și în ce condiții: zi sau noapte, în cursul săptămânii sau sărbători legale. Investigațiile sunt clasificate de la „simple” la „complexe” ne vom întâlni cu „căutări individuale” sau „informații amănunțite” etc.,etc. Alte web-site-uri, rămân într-un „silenzio” rezervat când vine vorba de tarife. Spun doar că vor fi calculate în funcție de anumite criterii: complexitatea cazului, durata, resursele necesare, etc.

  •  Până la urmă despre ce este vorba totuși? Cât costă serviciile investigatorilor privați?

Care sunt criteriile de calcul? La ce se raportează, cum să știi dacă este acceptabil, dacă ai variante de negociere, dacă sunt prețuri realiste și justificate sau nu, dacă nu este oare prea mult   se întreabă cel care are nevoie de investigatorii privați. Interesant este că și de cealaltă parte, a investigatorilor privați există aceleași dileme: cum calculez tarifele? Dacă sunt prea mari, pierd clienții și piața mă exclude, dacă sunt prea mici nu fac față cheltuielilor și categoric dau greș. Să mă bazez oare pe termenii de comparație afișați pe web-site-uri? Să mă bazez pe „puterea financiară” a clientului?

  •  Angajarea serviciilor de investigații private poate fi o afacere costisitoare ?

Da, poate fi costisitoare. Iar asta depinde de o mulțime de factori. Există o plajă orientativă de costuri, dar nu este suficient. Chiar dacă media spune că un (investigator privat) poate percepe între 50-100€/oră pentru servicii profesionale, de la verificarea antecedentelor până la operațiuni de supraveghere, tot nu este suficient. Unii investigatori practică tarife fixe, un fel de taxe standard pentru anumite servicii, cum ar fi căutările în baze de date, dar…până la urmă, este bine, nu este bine? Este foarte important să înțelegem cât mai clar de ce fel de servicii avem nevoie dar și ce anume urmează sau trebuie să facă investigatorul privat. Costurile sunt influențate de o multitudine de factori: de la experiența investigatorului, tipul cauzei, locația investigației și complexitatea sarcinii până la dotări tehnice și alte mijloace necesare soluționării cererii. Drept exemplu am putea vorbi despre munca necesară investigării antecedentelor unei persoane comparativ cu o investigație pe scară largă cum ar fi căutarea bunurilor unei persoane sau companii. Dar ce ar însemna aceasta din punct de vedere al prețului?

  • Așadar, ce fac mai concret, investigatorii privați?

Pentru că, înțelegând asta, vom înțelege și modalitatea de calcul a costurilor. Înțelegând ce fac, ce eforturi și abilități trebuie să dețină, ce etape și dotări implică ceea ce solicităm, ce fel de resurse umane și ce tip de logistică, înțelegem în concret și ce anume plătim. Supravegherea sau filajul: unul dintre cele mai des întâlnite servicii prestate de investigatorii privați. Aș putea spune chiar, unul dintre cele mai comune și des ofertate de către toți investigatorii privați. De aceea, în general când cineva se gândește la ei, presupune și îi asociază, în primul rând cu acest gen de activitate, și chiar asta cer. Acest serviciu presupune monitorizarea discretă a persoanelor și locurilor, pentru culegerea de  informații relevante în funcție de nevoile și interesul clientului. Cum se face oare acest lucru? Poate fi făcut de un singur detectiv particular (∏/π)? Are nevoie doar de o mașină? Ce fel de mașină? Sunt suficiente doar câteva ore, deoarece clientul așa bănuiește, că o anume faptă, un anume act se va petrece între anumite ore? Despre ce este vorba? Toată lumea trebuie să înțeleagă că, deși cel mai ofertat servicu de către detectivii particulari, este și unul foarte dificil. Calculul costurilor este influențat de multe aspecte, printre care și dacă supravegherea se va efectua ziua sau noaptea, în orașe aglomerate, în ore de trafic intens, dacă cel supravegheat conduce un autoturism performat, dacă are o activitate dinamică asta presupunând deplasări dese pe parcursul unei zile, sau chiar în alte localități,  și nu în ultimul rând de ce anume se urmărește și care este profilul celui supravegheat. Nu mai vorbim dacă avem nevoie de unul, două sau chiar patru autoturisme, și câți detectivi vor fi inplicați.  Complicat!

  •  Ce se întâmplă în SUA, țara de unde se dă semnalul în acest domeniu?

Tariful uzual este între 50-100$US/h. Uzual este un număr minim  de ore luate în calcul: de regulă 10h00. Simplu, ajungem la un cost de minim  500 $US pentru o zi. Dar, de foarte puține ori, se angajează doar o zi. Regula este a unui număr  între 3 și 10 zile. Iată că am ajuns deja la un cost între  minim  1.500 $US și chiar 10.000 $US. Mult!?

  • Cât costă supravegherea?

În Germania. Cele mai transparente web-site-uri anunță că supravegherea se tarifează orar, între 59-120€/h. În unele circumstanțe, la Agenții mari, prețul este între 59-150€/h. Și, în plus se poate tarifa și 1,20€/km sau 1,80€/km. La care se vor adăuga taxe de parcare, intrări în diferite zone taxabile etc. Costul unei zile de supraveghere se va încadra între 590 euro-1200 sau 1500 euro pe zi.

În Spania. Iată ce ne spune un web-site al unei foarte cunoscute Agenții de detectivi spanioli: un pachet prin care se angajează un detectiv și un autoturism  se tarifează cu 50€/h. Un pachet care pune la dispoziție 2 detectivi și un autoturism se tarifează cu 75€/h. Pachetul care angajează 2 detectivi și 2 autoturisme se tarifează cu 90€/h. La un calcul simplu, vedem că o zi normală de supraveghere se va situa între 500-900€. Si cum bineînțeles totă lumea știe că nu va fi necesară o zi, pachetele încadrându-se într-un standard între 3-5 zile, calculul este simplu.

În România. S-au aliniat și ∏ din România la tarifele americane și europene? Extrăgând din aceleași surse datele, iată ce rezultă: avem și în România un pachet „basic” care tarifează între 60-100€/h, un ∏ și un autoturism care oferă servicii de supraveghere „la punct fix”. „Pachetul standard”, 2∏ și 2 autoturisme se tarifează între 100-150/h. Iar pachetul  „premium” care angajează 3 autoturisme sau chiar 4 autoturisme , între 4 și 5∏ se tarifează între 200-250/h. Se înțelege, și aici avem un minimum impus de 8-10 ore, 3-5-10 zile. În final, costurile vor fi cuprinse între 500€ zi „basic”, 1.000-1.500€, standard și 2000-2500€/zi „premium”.

 

∏ (Detectivii particulari) români, ne oferă și alte posibilități! Spre exemplu sunt tarife care arată așa: un pachet de 08h00–23€/h, între 9-36h00 prețul este de 20€/h. Între 37-72h00 prețul este de 16,5€/h pe oră și la un pachet de 210h00 vom avea un pret de 10€/h. La toate aceste calcule, tarife, standardizări, ar trebui se înțelege să se țină cont și de mulți alți factori, care pot ridica costurile inițiale, factori despre care voi vorbi în articolele următoare. Revenind la întrebarea de bază: cât costă serviciilor investigatorilor privați, răspunsul este: depinde de serviciul solicitat și de mulți alți factori care stau la baza calculelor.  Dar, este ușor de observat că indiferent de situație ne vom raporta la un tarif orar și la alte costuri suplimentare, administrative, taxe și onorarii conexe ale colaboratorilor și coparticipanților la caz. Dacă sunt corecte sau nu, mari sau mici tarifele care se practică în România, ar trebui să înțelegem totuși mai întâi ce stă la baza calculului lor? Astfel,  la baza calculului tarifului orar stau mai multi factori: nivelul veniturilor (minim sau mediu)  din tara respectivă, nivelul taxelor, nivelul de expertiză al investigatorului, notorietatea Agenției de detectivi, etc. La acesta se vor adăuga alte costuri, cum ar fi costul combustibilului, al cazărilor, al orei de parcare etc. Închei cu o concluzie: ∏ (detectivul particular), este un profesionist al cărui tarif nu este mic dacă expertiza lui merită. De aceea, calculul nu trebuie să fie legat de „cât ne costă un detectiv particular” ci mai degrabă de „cât ne costă dacă nu știm ceea ce ne poate oferi el”.

Artocole asociate

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

Conferința națională a detectivilor (Privat investigator – Pi/∏/π) din România. Forum de consultări și dezbateri privind necesitatea modificării Legii 329/2003 privind activitatea detectivilor privați (particulari). Gala „Sfântul Nicolae” 2023 (Ediția a 17-a)

Conferinţa Regională a ANDR (Asociaţia Natională a Detectivilor) din România) de la Riverside Hotel (Galați). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Nota redacției

Comunicat al Lordului Sir Prof. dr. Av. Florentin Scalețchi președinte – fondator al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului) – Ecosoc (Națiunile Unite), partener al Jurnalului Bucureștiului. Un pios omagiu marelui intelectulal Robert Badinter, „părintele abolirii pedepsei capitale în Franța, fost președinte de onoare al organizației de luptă contra pedepsei capitale ECPM (Thomas CSINTA – redactor șef)

Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași Ediția XXXIV – „Pregătim viitorul promovând excelența”. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarelor Realitatea & Timpul – parteneri media ai Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești/ Die Geschichte der rumänischen Lyrik (de la începuturi și până astăzi) a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 2)

Le Casse du siècle – „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizația Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb”de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric (Partea 1 – Preambul)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

41 COMENTARII

  1. […] aceste condiții prealabile pot emite un plan de lucru și pot face investigații. Integral pe jurnalul-bucurestiului.ro The post „Din viața investigatorilor privați – mituri și realități”. Interviu cu Maria […]