Acasă Opinii Distanțarea Covid-19, distanțarea pandemică, distanțarea fizică sau distanțarea socială? (Corespondență de...

Distanțarea Covid-19, distanțarea pandemică, distanțarea fizică sau distanțarea socială? (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Precizări de ordin semantic

„Limba dă forma felului în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim”. (Benjamin Lee Whorf). „Cuvintele ne spun cum să gândim şi să acţionăm”. (Benjamin Lee Whorf).

Începând cu anul 2020, noţiunile „Pandemie”, „Corona-virus”, „SARS-CoV-2”, „Covid–19” și „distanțare socială” fac parte din limbajul zilnic al fiecărui cetăţean, din întreaga lume. Pentru numeroase persoane este neclar atât sensul și conţinutul acestor noţiuni, cât și deosebirea dintre acestea. În plus, noțiunea de „distanțare socială” a fost introdusă și este folosită cu un sens care deviază de la sensul său real. Infecția cu virusul SARS COV-2 a apărut în decembrie 2019 în orașul Wuhan, China, de unde s-a propagat în majoritatea provinciilor chineze și, după aceea, în toate țărilor din lume, provocând actuala pandemie.

În România infecția cu Covid-19 a început cu luna februarie 2020. Noțiunea de „epidemie” are sensul de extindere a unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune, continent sau la nivel mondial, iar noțiunea de „pandemie” exprimă faptul că o epidemie s-a extins pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai multe țări, continente sau întreaga lume. Actuala pandemie exprimă faptul că epidemia „infecția cu virusul SARS COV-2” s-a extins, în numai 3 – 4 luni, în întreaga lume. În perioada actuală, noţiunile „Corona-virus”, „SARS-CoV-2” şi „Covid – 19” fac parte din limbajul zilnic al fiecărui cetăţean.

Corona-virusul este o familie de sute de tipuri de virusuri (*) fiecare dintre aceste virusuri poate provoca o boală diferită, cu o denumire diferită. SARS-CoV-2 este unul dintre sutele de tipuri de virusuri, din familia corona-virusului, care a provocat boala numită Covid-19. Deci, „SARS-CoV-2” este numele virusului care produce boala „Covid-19”. Când se spune „corona-virusul SARS-CoV-2”,  trebuie să se înţeleagă că se face trimitere concretă la acel tip de virus (numit SARS-CoV-2), dintre sutele de virusuri din familia corona-virusului, care a provocat boala numită Covid-19.

Prin noţiunea de „Corona-virus” nu trebuie să se înţeleagă „un singur virus”, ci mai multe tipuri de virusuri, care sunt de ordinul sutelor (sau, poate?!, chiar al miilor). Când un virus provoacă o boală, acea boală are o denumire specifică virusului respectiv, precum în cazul  virusului SARS-CoV-2, care produce boala (sa) „Covid-19”. Deci, „Covid-19” este „o boală infecţioasă cauzată de unul dintre virusurile (numit SARS-CoV-2) care fac parte din familia numeroasă de virusuri ai corona-virusului”.

Distanțarea Covid-19, distanțarea pandemică, distanțarea fizică sau distanțarea socială?

„Cuvintele aranjate în mod diferit au un înţeles diferit, iar semnificaţiile dispuse diferit au un efect diferit” (Blaise Pascal). „Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor” (Platon).

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Socrate, Platon (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Noțiunea de „distanțare socială” a fost introdusă și este folosită cu un sens care deviază de la sensul său real. „Distanțarea socială” s-a introdus cu sensul de a exprima păstrarea unei distanțe minime (de 1 metru sau de 2 metrii) între persoane, în scopul prevenirii infectării cu virusul „SARS-CoV-2” care produce boala „Covid-19”. Dar, ca în foarte numeroase alte cazuri, când s-a introdus și această noțiune, de „distanțare socială”, nu s-a analizat și nu s-a gândit la faptul sensul să real este cu totul altul, este total diferit de sensul cu care este cunoscut dintotdeauna și de întreaga populație.

Termenul „distanțare socială”, atât de frecvent utilizat de întreaga populație, evocă în mintea multor persoane, în special la cele vulnerabile (cu una sau cu un cumul de privațiuni sociale) asocierea cu ideea de a fi ținut la distanță, respinsă, izolată, discriminată. Persoanele vulnerabile (care și așa trăiesc cu una sau cu un cumul de privațiuni sociale) sunt extrem de sensibile la termenii sub influența cărora sunt supuse unor alte și alte privațiuni sociale.

Noțiunea de „distanțare socială” se poate asocia ușor, în special în rândul persoanelor vulnerabile, cu excluderea socială și psihologică, cu atitudini negative, provocând chiar panică în rândul acestora. Sensul și conținutul noțiunii de „Distanţarea socială”, cu care este cunoscut dintotdeauna și de întreaga populație, este de distanțare (de separare, de îndepărtare) între clase (sociale), între diferenţele de trai, între șansele la educație, la protecție socială etc. şi, foarte important, se referă, în special, la „distanţa fizică impusă de distanţa de protecţie”.

Termenul de „distanţare socială” este total greşit folosit în a exprima „distanțarea Covid-19” Pentru a ne proteja de corona-virus, nu este necesar să ne distanţăm „social”, ci numai „fizic”, fapt pentru care se impune folosirea noțiunii corecte și pe deplin sugestive de „distanțare Covid-19”. Noțiunea de „distanţare fizică” nu este nici ea, nici corectă și nici pe deplin sugestivă în a exprima „distanțarea Covid-19”.

În vremurile grele ale pandemiei, oamenii nu numai că nu au nevoie de o „distanţa socială” ci, din contră, trebuie să rămânem conectaţi social, au nevoie de apropiere socială mai mult decât oricând, fiindcă îi ajută să rămână conectaţi (cu mintea, cu inima, cu sufletul, cu sentimentele), deşi  la distanţă. Ceea ce trebuie ca oamenii să păstreze este „distanțarea fizică față de Covid-19”

„Distanţarea socială” este între clase (sociale), între diferenţele de trai, între șansele la educație, la protecție socială etc. şi, foarte important, se referă, în special, la „distanţa fizică impusă de distanţa de protecţie”. Sensul căreia i s-a dat (inclusiv printr-o mulțime de reglementări) noțiunii de „distanțare socială” este în contradicție și cu „Legea nr. 151 din 13 iulie 2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 545 din 20 iulie 2016, în care se prevede (sublinierile îmi aparțin): „Art. 1. Definiţii. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: […]b) măsură de protecţie – o decizie în materie penală, adoptată în statul emitent, prin care sunt impuse persoanei care reprezintă un pericol una sau mai multe dintre următoarele interdicţii sau restricţii, pentru a preveni săvârşirea asupra persoanei protejate a unei fapte penale care i-ar putea pune în pericol viaţa, integritatea fizică sau psihologică, demnitatea, libertatea personală sau integritatea sexuală, respectiv: (i) interdicţia de a se deplasa în anumite localităţi, locuri sau zone definite în care îşi are reşedinţa persoana protejată sau pe care le vizitează; (ii) o interdicţie sau o reglementare a contactului, sub orice formă, cu persoana protejată, inclusiv la telefon, prin mijloace electronice, prin poştă, prin fax sau orice alte mijloace; (iii) o interdicţie sau o reglementare a apropierii de persoana protejată la o anumită distanţă; c) persoană protejată-persoana fizică beneficiară a protecţiei care decurge dintr-o măsură de protecţie dispusă de statul emitent;[…]”.

Deci, pentru a ne proteja de corona-virus se impune folosirea, inclusiv prin lege, a noțiunii corecte și pe deplin sugestive de „distanțare Covid-19”. În condițiile în care mass media s-ar implica în impunerea folosirii noțiunii corecte de „distanțare Covid-19”, în mod sigur că nu peste mult timp s-ar ajunge la folosirea acesteia de întreaga populație și aceasta deoarece reflectă corect o situație reală.

În loc de alte soluții

„Se înşeală cei care încearcă să folosească gramatica drept armă împotriva uzului”. (Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix). „Gândeşte ca un înţelept, dar comunică în limba oamenilor” (William Butler Yeats). „Niciodată să nu scrii incorect; nu numai că insulţi gramatica, dar faci să sufere şi sufletele”. (Socrate). „Omul strică lucrurile mult mai mult cu cuvintele decât cu tăcerea.” (Mahatma Gandhi). „Să recunoști că ai greșit este o virtute; să nu vrei să corectezi ceea ce ai greșit este un defect.” (Nicolae Grigorie-Lăcrița)

_____________

(*) Se consideră că noţiunile „virusuri”, „virusurile” trebuie folosită pentru „virusurile biologice”, iar cea de „viruşi” pentru „viruşi informatici”. La singular, denumirea este comună, de „virus”/„virusul”, atât pentru „virusul biologic”, cât și pentru „virusul informatic”. În prezent asemenea distincţii (de mare fineţe) de ordin semantic nu se fac (permanent) în vorbire curentă, nici chiar de cei care le cunosc.

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului

Bibliografie selectivă

Coronavirus. Precizări de ordin semantic privind noţiunile virus, virusuri și viruşi (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Coronavirus. Opinii la articolul intitulat „Problema vaccinării obligatorii sau facultative contra Covid-19” (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Sisteme complexe. Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

Remember. Legea vaccinării. Propunerea legislativă și vaccinarea contra coronavirusul 2019-nCoV (SARS-CoV-2)

Pandemia Covid-19, dictatura măștii, necesitate și efecte psihologice (Corespondență de la Dr. Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, medic, Grecia – Atena)

Centrul de vaccinare Covid -19 din Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila” este operațional

Katalin Karikó, americanca de origine ungară care a făcut posibilă tehnica ARN mesager a vaccinului anti-Covid

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

 

Articolul precedentProtejat: Brabantul în haos și sub teroare. Pe urmele pastorului („demonic–diabolic–satanic, psihopat, pervers narcisist și manipulator”) András Pándy, unul dintre cei mai mari serial–killers sexuali din istoria criminală a Belgiei. În căutarea adevărului istoric în dosarul asasinilor din Nijvel (Nivelles)–Brabant (Brabant dans le chaos et sous la terreur. Le serial – killer et prédateur sexuel András Pándy. En quête de vérité) Corespondență din Belgia
Articolul următorDoliu în medicină! Unul dintre cei mai importanți chirurgi români a încetat din viață
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU), Diploma de Onoare și Diploma de Diploma de Merit din partea organizației. Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.