Donald Trump face grave confuzii între „Inteligența Artificială” și „Superinteligență”. Noua operațiune de marketing politic care elimină distincțiile științifice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
„Omul poate deveni victima propriei sale creații–Inteligența Artificială – atunci când pierde controlul asupra ei sau când aceasta este pusă în slujba dominației.”(N. Grigori-Lăcrița)
Anunțul de la ONU–Adio „Inteligență Artificială”, bun venit „Superinteligență”
„De departe, cel mai mare pericol al Inteligenței Artificiale este că oamenii concluzionează prea devreme că o înțeleg.”(Eliezer Yudkowsky)
În cadrul discursului său istoric de marți, 22 septembrie 2026, de la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU),președintele american Donald Trump a anunțat o decizie radicală: Statele Unite vor înlocui oficial termenul de „Inteligență Artificială” (AI)cu cel de „Superinteligență” (SI) în toate documentele și comunicările guvernamentale federale. Această schimbare semantică, care contrazice realitatea acceptată de toată lumea, s-a făcut cu un scop bine gândit: să schimbe din temelii, numai și numai pentru propriul interes al guvernării Trump, modul în care cea mai mare putere tehnologică a lumii raportează evoluția digitală. Dar, în același timp, ea deschide ușa unei confuzii conceptuale fără precedent în istoria științei. Dacă până acum companiile foloseau abuziv eticheta „AI” pentru simple automatizări, astăzi asistăm la un salt și mai periculos. Guvernul american redenumște tehnologia prezentului cu un termen împrumutat din miturile unui viitor ipotetic, pretins „superinteligent”, dar care nu va fi niciodată atins de mașină.
De ce cuvântul „Artificial” l-a deranjat pe Donald Trump
„Dezinformarea la viteză umană este rea. La viteză de IA, este catastrofală.”
Motivele invocate de președintele american nu țin de rigoarea academică, ci de impactul psihologic asupra maselor. Trump a declarat direct de la tribuna ONU că termenul „artificial” sugerează ceva „fals” („makes it sound fake”). În viziunea sa, realizările tehnologice ale Americii nu sunt false, ci „uimitoare”. Din acest motiv, el a decretat că prefixul „Super-” este mult mai potrivit pentru a descrie măreția noilor sisteme. Pentru a-și valida decizia, acesta a apelat chiar la un sondaj pe rețelele de socializare (Truth Social), lăsând publicul larg să decidă o terminologie care ar trebui să aparțină exclusiv comunității științifice. Iată cum brandingul politic și marketingul digital reușesc să înlocuiască decenii de cercetare informatică. Brandingul politic, frecvent practicat, reprezintă strategia de marketing prin care politicienii creează o imagine idealizată sau o etichetă spectaculoasă unui produs, unei idei sau unei legi, cu scopul exclusiv de a manipula opinia publică și de a câștiga capital electoral.
Diferența științifică și ontologică fundamentală–Cele trei paliere ale inteligenței
„Perfecțiunea mijloacelor și confuzia scopurilor par să caracterizeze epoca noastră.” (Albert Einstein)
Pentru a înțelege gravitatea dezinformării propagate de Trump de la tribuna ONU, trebuie să reașezăm pilonii cunoașterii pe trei distincții fundamentale, pe care nicio decizie politică sau mișcare de marketing nu le poate anula:
Inteligența Umană (Născută din Viu).Este inteligența originară, biologică, conștientă de sine, care provine exclusiv de la Om, de la Ființa umană. Ea nu înseamnă doar procesare de date, ci însumează conștiință, morală, trăire emoțională, intuiție și scânteie creatoare. Această inteligență naturală se manifestă pe paliere diferite, iar atunci când atinge absolutul (prin genii absolute), ea poate fi exprimată la nivel superlativ prin termenul de „Superinteligență Umană”. Ea rămâne apanajul sacrului și al viului.
Inteligența Artificială (Născută din Afara Viului). Este inteligența computațională, care provine din afara ființei umane, fiind generată de tehnologie, circuite și algoritmi matematici. Ea este și va rămâne Artificială, fiind o imitație matematică a proceselor cognitive umane. Deși se află într-o continuă dezvoltare și va parcurge diferite grade de complexitate în viitor, ea nu va ajunge niciodată la un stadiu real „superinteligent”, deoarece o mașină nu poate genera conștiință, intuiție sau viață. Indiferent de puterea ei de calcul, rămâne o inteligență a inertului, a mașinii.
Bariera de netrecut: Confuzia dintre Viu și Artificial.În niciun caz, sub nicio formă și cu nicio justificare, „inteligența umană” (care provine din viu) nu poate fi confundată sau suprapusă cu „inteligența Artificială” (care provine din afara viului). Eliminarea cuvântului „Artificial” din vocabularul oficial este o tentativă de a ascunde natura tehnologică a instrumentului. O mașină, oricât de „super” ar deveni în calcule, nu devine om, nu capătă suflet și nu trece granița în lumea viului. A le numi pe ambele, simplu și nediferențiat, „Superinteligență”, înseamnă a comite o gravă eroare științifică.
Miza politică și de marketing din spatele deciziei
„Pentru a manipula oamenii, nu este nevoie să conectăm fizic creierele la computere…”(Yuval Noah Harari)
De ce face Donald Trump această confuzie intenționată? Răspunsul este unul de ordin strategic:Donald Trump este un om foarte inteligent, iar schimbările terminologice pe care le impune nu provin din greșeli umane firești ori din neînțelegerea științei. Ele sunt acțiuni deliberate, temeinic calculate și bine gândite, puse în practică numai și numai pentru satisfacerea unor interese proprii guvernării sale, pe plan intern și geopolitic. Răspunsul este pur geopolitic, economic și strategic:
Competiția cu China.Trump a asociat direct această schimbare cu cursa tehnologică globală, afirmând: „Cine câștigă superinteligența, câștigă toutul”. Este o etichetă de forță menită să afișeze supremația absolută a SUA în fața rivalilor globali.
Evitarea reglementărilor.Numind tehnologia deja existentă direct „Superinteligență”, administrația americană dorește să respingă din start orice încercare de tratat internațional sau control extern (cum este modelul European AI Act),declarând-o o resursă critică de securitate națională.
Exagerarea comercială.Dacă până ieri companiile își vindeau produsele mai bine adăugând sigla „AI”, de mâine introducerea noțiunii de „Super-tehnologie”/„Super-inteligență”va amplifica și mai mult mirajul investitorilor de pe bursă, alimentând speculațiile financiare.
Pericolele ștergerii barierelor conceptuale
„Colonialismul digital este noul mod de a controla resursele minții fără a ocupa teritoriul.” (Michael Kwet)
O societate care nu mai face diferența între automatizare și AI este deja vulnerabilă. E mai bine? Dar o societate care confundă AI-ul actual (o unealtă fără viață, bazată pe calcule algoritmice, ce poate greși și „halucina”) cu o Superinteligență (o entitate a viului, cu gândire creatoare, atotștiutoare) riscă să cadă într-o formă gravă de idolatrie tehnologică. Acest bias (sau eroare de judecată) reprezintă tendința oamenilor de a avea o încredere exagerată sau oarbă în deciziile luate de sistemele automatizate ori de algoritmi, ignorând faptul că aceștia pot greși și tinzând să reprime propriul spirit critic. Dacă publicul va fi manipulat să creadă că deciziile luate de un algoritm guvernamental sau economic provin de la o „Superinteligență”, acele decizii nu vor mai fi contestate de nimeni. Ele vor fi privite ca absolute, infailibile și incontestabile. În realitate, sistemele actuale de IA greșesc, au limite logice și reflectă doar datele introduse de oameni. Ele nu au conștiință și nu dețin nicio scânteie divină; sunt doar statistici matematice superioare aplicate pe tehnologie.
Concluzii
„Inteligența Artificială este o oglindă care reflectă nu doar intelectul nostru, ci și valorile noastre.”(Ravi Narayanan)
Redenumirea dorită de Donald Trump nu este rezultatul unei scăpări accidentale, ci demonstrează empiric o manipulare deliberată, prin care marketingul politic și brandingul de stat desființează cu bună știință rigoarea științifică în favoarea intereselor executive. Brandingul de stat reprezintă ansamblul de strategii de comunicareprin care un guvern construiește, cosmetizează și promovează o imagine idealizată de putere și superioritate a propriei țări pe scena internațională, folosind adesea realizările tehnologice ca instrumente de propagandă geopolitică. Sistemele de IA pe care le folosim astăzi nu sunt o „Superinteligență” de sine stătătoare. Sunt unelte avansate de calcul, create de oameni și dependente strâns de datele noastre. Adevărata alfabetizare digitală ne obligă să demontăm aceste etichete bombastice. Articolul de față trage un semnal de alarmă:când liderii lumii încep să confunde în mod deliberat instrumentele prezentului cu mituri proiectate într-un viitor ipotetic pentru a-și asigura dominația, controlul uman riscă să devină o simplă iluzie, iar omul–victima manipulării unor conducători care distorsionează sensul și conținutul noțiunilor fundamentale, numai și numai pentru satisfacerea unor interese personale și de grup.
Glosar minimal de termeni
„Dacă nu poți explica ceva simplu, înseamnă că nu ai înțeles suficient de bine.” (Albert Einstein)
Inteligența Umană (Naturală). Inteligența originară, biologică și conștientă de sine, care provine exclusiv de la Om (din viu). La nivelul ei superlativ (geniu), poate fi numită „Superinteligență Umană”.
Inteligența Artificială (IA/AI). Tehnologia computațională actuală, fără viață și fără conștiință, bazată pe calcule algoritmice și rețele neuronale, care provine din afara ființei umane(din inert).
Superinteligența Artificială (ASI). Concept teoretic și ipotetic din cercetare. În ciuda dezvoltării continue a tehnologiei, mașina nu va atinge niciodată un stadiu real „superinteligent”, deoarece nu poate genera viață. Mai mult, însuși termenul este unul nepotrivit, deoarece Inteligența Artificială este în continuă dezvoltare și parcurge doar diferite grade de complexitate tehnică; prin urmare, nu se poate vorbi despre o inteligență reală în cazul acesteia, ci doar despre procese matematice avansate.
Branding politic. Strategie de marketing prin care politicienii creează o imagine idealizată sau o etichetă spectaculoasă unui produs, unei idei sau unei legi, cu scopul de a manipula opinia publică și de a câștiga capital electoral.
Branding de stat. Ansamblu de strategii de comunicare prin care un guvern construiește și promovează o imagine idealizată de putere și superioritate a propriei țări pe scena internațională, folosind tehnologia ca instrument de propagandă geopolitică.
Bias de automatizare.Eroare de judecată ce reprezintă tendința oamenilor de a avea o încredere exagerată sau oarbă în deciziile luate de sistemele automatizate, ignorând faptul că acestea pot greși și reprimându-și propriul spirit critic.
Notă.Nicolae Grigorie-Lăcrițaeste utor a peste 100 de articole de specialitate pe tema Inteligenței Artificiale (IA), care pot fi consultate cu ajutorul motoarelor de căutare online.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.