Acasă Educație & Învățământ Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Analfabetismul funcțional” –...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Analfabetismul funcțional” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lengyel

Cea mai simplă versiune a analfabetismului funcțional este cazul în care persoana știe să citească, dar nu are capacitatea de a înțelege sensul unui text citit; deși poate chiar reproduce textul, nu percepe ideile profunde, contextul și esența textului respectiv. Deoarece sistemul de educație din zona noastră se bazează foarte mult pe reproducerea papagalicească a textelor–și evită gândirea critică rațională, la care se mai adaugă o masivă îndoctinare religioasă cu cele mai absurde tâmpenii predate ca adevăruri, ai putea deduce că analfabetismul funcțional care afectează o mare parte a populației este efectul direct al sistemului. Ca efect al analfabetismului funcțional viziunea individului despre lume este foarte șubredă în comparație cu etapa istorică în care civilizația lumii vestice se află azi. Oameni europeni care în secolul 21 cred că Soarele se învârte în jurul Pământului,biserica nu greșește niciodată și multe altele de acest gen…. au un primitivism incredibil și nu e de mirare că pot să fie manipulați la modul penibil de orice fel de șarlatani, de eventuale activități de tip război hibrid, fie ele managerizate de actori statali din Rusia, din SUA sau de la Brussel, sau orice fel de alte entități mai difuze. În lumea civilizată, primitivismul și manipulabilitatea populației este percepută ca o vulnerabilitate strategică; când proporția celor săraci cu duhul este foarte mare, riscul unor derapaje este uriaș.

Cum de se ajunge ca o țară să aibă o proporție atât de mare de inculți, ignoranți, de înapoiați cu gândire medievală bazată pe superstiții, de oameni care nu au nimic de a face cu gândirea rațională, capacitatea de analiză critică a situației și abordare științifică a subiectelor de care depinde viața noastră? Cred că este evident că nu e doar vina profesorilor, sau doar a familiei, sau doar a mass-media șamd; este un context societal cu apă stătută cu miros învechit și putred, cu behăiturile soboarelor de preoți la deschiderea anului școlar, cu tone de bani publici pentru a ridica o catedrală comunistoid-megalomană în secolul 21 în Uniunea Europeană (în timp ce se taie banii de alocație de hrană pentru copiii care au HIV-SIDA). Societățile umane au tendința de a persista pe traiectorie, iar dacă traiectoria este cea a ignoranței, a antiștiinței și pro-superstițiilor, acestea rămân caracteristicile de la generație la generație. Se selectează cei de tipul și asemănarea lor, se perpetuează aceeași abordare, ajung în poziții cheie în societate tot felul de retardați sau care fac pe retardații să fie pe placul maselor în alegeri democratice.

Îmi aduc aminte de o dezbatere dintre doi candidați la funcția de președinte a României în 1996, geologul profesor universitar și rector al Universității București la vremea respectivă, dr. Emil Constantinescu, și fostul comunist Ion Iliescu, inginer hidrotehnist cu studii la Moscova. „Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?” Asta este întrebare pe care să o pună un dr. geolog, care teoretic a înțeles istoria naturală a Planetei în context larg, inclusiv formarea de miliade de galaxii, fiecare cu miliarde de stele, unele cu planete de genul Pământului; tectonica globală, încrețirea munților și vulcanismul, seriile succesive de fosile ale unor vietăți din ce în ce mai complexe, marile extincții globale, modul în care noi am ajuns ceea ce suntem azi? Analfabetism funcțional înseamnă că ai citit dar nu ai înțeles mai nimic din esența textului.  

Deși nu este singurul vinovat, sistemul de învățământ este printre principalele cauze ale analfabetismului funcțional. Să luăm spre exemplu predarea biologiei. Printre profesorii/profesoarele de biologie foarte multe, mai ales femei, sunt religioase, și chiar puternic îndoctrinate cu idei pocăite; am văzut exemple destule; adică, nu au nimic de a face cu evoluționismul, cu abordarea științifică a fenomenului vieții; în științele biologice firul roșu, singurul care dă sens multitudinii de date empirice este constatarea evoluției; este singurul concept esențial al științelor vieții, fără de care toată povestea cu natura, inclusiv cu ființa umană, este o jalnică colecție de timbre. Atunci când ai în sistemul de învățământ un procent consistent de profesori de științe ale naturii care nu au ajuns la conștientizarea acestei esențe a fenomenului vieții… la ce te poți aștepta? Bine, clar nu e doar vina lor ca persoane că au trăit în medii șubrede intelectual, zone marginale unde gândirea critică este în umbra miturilor și superstițiilor de toate felurile, că nu au avut legătură cu știința, că au fost de mici îndoctrinate religios și au ajuns cumva în mod ciudat să memoreze elemente din biologie ca niște papagali și să devină profesori/profesoare în domeniul acesta….dar…efectul activității lor profesionale timp de o viață este catastrofal. Acești profesori de biologie îndoctrinați religios taie șansa elevilor/studenților de a ajunge să gândească rațional în privința subiectului vieții. Bazând cunoașterea pe acest sistem de învățământ, absolut deloc nu e o mirare că sunt atât de mulți cei care ajung analfabeți funcțional. Oameni în toată firea, bine îmbrăcați, unii chiar cu mari succese financiare, dar din punct de vedere intelectual sau cultural la nivelul pitecantropilor.

Un sistem de învățământ modern bazat pe mentorat, este o schimbare profundă față de sistemul învechit în care profesorul știa totul (sau făcea pe grozavu’, dar de fapt era paralizat de teamă să nu i se pună o întrebare la liber…la care putea să răspundă dar prin represalii). În acest sistem modern profesorul trebuie să învețe în paralel cu elevii/studenții, nu doar pentru:

  • 1. a își actualiza și împrospăta cunoștințele, a se pune în simbioză cu subiectele de actualitate, a nu rămâne penibilul papagal care timp de zeci de ani recită sau dictează sau citește un curs care demult nu mai are nimic de a face cu lumea momentului…dar și pentru
  • 2. a dezvolta noi metode pedagogice, mai adecvate mentalului generațiilor actuale. Oricum, falia dintre generații crește și tot crește, odată cu dezvoltarea din ce în ce mai rapidă a societății, odată cu schimbările tehnologice și de mentalitate; pentru a păstra punți de legătură între aceste generații separate de falie, profesorul trebuie să aibă tactul, inteligența, dibăcia să păstreze deschiderea și comunicarea… ceea ce nu se poate impune cu forța. De altfel, impunerea cu forța a predatului unor subiecte care nu prezintă interes pentru elevi și studenți a contribuit masiv la ceea ce se numește analfabetism funcțional.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Bibliografie

Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului

Articol asociat

Virusul HIS (Handicap Intelectual Sever) factor determinant în „scleroza multiplă” a societății moderne, contemporane, de consum – grav „avariată” de Agnotologie (studiul și producerea culturii ignoranței, a îndoielii și a dezinformării) și „Apocalipsa cognitivă”. „Ne revoltă analfabetismul funcțional? Atunci să facem știința accesibilă”.

Articolul precedentMăgarul sau despre orgoliu (Proza scurtă) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la scriitorul brașovean Dr. ing. Claudiu Oțeleanu
Articolul următor„Belle Littérature”. Panică în Macondo – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu (eseist, prozator, USH Craiova, nembru UZPR Craiova)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.