Acasă Educație & Învățământ Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Calendar cu zile...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Calendar cu zile și săptămâni Eco” – Partea 1 (Ianuarie – Iunie) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Lengyel

Având intenția de a dezvolta activități de educație ecologică,este de ajutor să ai o listă cu datele variatelor zile eco, relevante atât global (ziua pădurii, ziua zonelor umede, a păsărilor, a șerpilor, liliecilor, bufnițelor, fluturilor, ziua Darwin, ziua Gerald Diurrell etc), cât regional (ziua Carpaților, ziua Dunării, ziua Mării Negre, ziua râului Tisa etc) sau chiar local (zile ale unor personalități locale relevante–în contextul nostru în Maramureș/Transilvania); se pot include informativ și zile cu subiecte oarecum distante, de la ziua balenelor la cea a elefanților șamd. Cu timpul lista se poate dezvolta; de dorit este organizarea unor evenimente decente pe baza acestor subiecte; în contextul social actual nu e simplă povestea, dar se poate încerca ceva.  

Ianuarie

  • 07 ianuarie–Ziua Internațională Gerald Durrell pentru a celebra viața și contribuțiile naturalistului, scriitorului și conservatorului britanic Gerald Durrell (1925–1995) născut la 7 ianuarie 1925 în Jamshedpur. A fost un pionier al conservării speciilor rare și al creșterii animalelor în scopuri de protecție. A fondat Durrell Wildlife Conservation Trust (inițial Jersey Wildlife Preservation Trust) în 1959. A contribuit la salvarea unor specii amenințate prin programe de reproducere în captivitate. A făcut știința naturii accesibilă publicului prin cărți umoristice și educative despre animale.

Nota redacției. Nu există o Zi Internațională fixă dedicată exclusiv lui Gerald Durrell, dar moștenirea sa este celebrată în mod deosebit pe 7 ianuarie, ziua sa de naștere. În plus, la nivel internațional, Ziua Mondială a Animalelor (World Animal Day) sau Ziua Internațională a Grădinilor Zoologice (9 august) sunt strâns legate de misiunea de o viață a naturalistului britanic

  • 11 ianuarie–Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale (dată aleasă în 1997, la inițiativa mai multor organizații, pentru a atrage atenția asupra necesității de a proteja și conserva habitatele naturale, flora și fauna sălbatică).

Februarie

  • 02 februarie–Ziua Internaţională a Ariciului. Această zi este dedicată conștientizării importanței aricilor în natură și promovării măsurilor de protejare a acestora, în contextul în care populațiile lor au scăzut în multe regiuni din cauza pierderii habitatelor, traficului rutier și utilizării pesticidelor.
  • 12 februarie–Ziua Darwin data nașterii Charles Darwin (1809–1882), celebrează contribuțiile lui Charles Darwin la înțelegerea lumii vii și promovează știința, gândirea critică și educația bazată pe dovezi. Omagiază contribuțiile lui Charles Darwin la dezvoltarea biologiei moderne. Evidențiază importanța evoluției în înțelegerea biodiversității. Încurajează cercetarea științifică și alfabetizarea științifică. Promovează cunoașterea și protejarea naturii.
  • A treia duminică din luna februarie–Ziua Mondială a Balenelor–evenimentul a fost inițiat în 1980 în Maui pentru a celebra balenele cu cocoașă care migrează în apele din jurul insulei; în prezent, Ziua Mondială a Balenelor promovează conservarea tuturor speciilor de balene și a habitatelor marine.

Martie

  • 10 martie–Ziua Polenizatorilor (n. r. o inițiativă ecologică dedicată insectelor care mențin ecosistemele și producția agricolă, sărbătorită anual în România în jurul datei de 10 martie. Evenimentul atrage atenția asupra importanței albinelor, bondarilor și fluturilor, promovând crearea de refugii urbane și hoteluri pentru insecte.
  • 14 martie–Ziua Internațională de Acțiune pentru Râuri încurajează protejarea râurilor și utilizarea durabilă a resurselor de apă.
  • 15 martie–15 aprilie–Luna Pădurii (n. r. eveniment tradițional are ca scop principal conștientizarea populației cu privire la importanța vitală a pădurilor în menținerea echilibrului ecologic).

  • 21 martie–World Day for Glaciers/Ziua Mondială a Ghețarilor (n. r. Organizația Națiunilor Unite sărbătorește anual  pe 21 martie. Stabilită pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la rolul critic al ghețarilor, zăpezii și gheții în climatul și sistemele de apă dulce ale Pământului, ziua promovează cercetarea științifică și acțiunile urgente pentru protejarea acestor ecosisteme în retragere)
  • 22 martie–Ziua Mondiala a Apei/World Water Day. Conștientizează importanța apei dulci și necesitatea gestionării durabile a resurselor de apă. (n.r. Această sărbătoare a fost instituită de Națiunile Unite și are rolul de a atrage atenția asupra importanței apei potabile și de a promova gestionarea durabilă a resurselor de apă).

  • 23 martie–Ziua Meteorologică Mondială marchează rolul meteorologiei și al monitorizării climei în protejarea mediului și a populației.
  • 23 martie–Ziua Internațională a Urșilor are ca scop promovarea conservării celor opt specii de urși existente în lume, protejarea habitatelor lor și informarea publicului despre rolul lor esențial în ecosisteme.

Aprilie

  • 01 aprilie–Ziua Păsărilor (n. r. Această tradiție ecologică a fost instituită în 1906 și marchează sosirea primăverii și întoarcerea păsărilor migratoare. Evenimentul este dedicat conștientizării importanței conservării avifaunei)

  • 07 aprilie–Ziua Mondială a Sănătății evidențiază legătura dintre sănătatea oamenilor și calitatea mediului, inclusiv aerul, apa și schimbările climatice. (n. r. marcând fondarea Organizației Mondiale a Sănătății-OMS în anul 1948, această zi reprezintă un moment global de conștientizare, fiecare ediție aducând în prim-plan o temă specifică de interes public pentru sănătatea populației).

Ziua Mondială a Sănătății. „Eradicarea osteomielitei cronice – Procedeul Burnei” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la prof. dr. med. Gheorghe Burnei, lucrare prezentată la cel de-al 33 Congres internațional al Universității Apollonia din Iasi „Pregătim viitorul. Promovăm excelența” 2-5 martie 2023)

  • 07 aprilie–Ziua Internațională a Castorilor. Data a fost aleasă în onoarea lui Dorothy Richards (1894–1985), cunoscută drept „Doamna Castorilor” (The Beaver Woman), care și-a dedicat viața studierii și protejării castorilor. Castorii sunt considerați „ingineri ai ecosistemelor”, deoarece construiesc baraje și canale care transformă peisajul. Barajele create de castori formează zone umede ce oferă habitat pentru numeroase specii de plante și animale. Contribuie la îmbunătățirea calității apei și la reducerea eroziunii solului. Ajută la stocarea apei în peisaj și pot diminua efectele secetei și ale inundațiilor. Prezentări despre rolul castorilor în natură; excursii în zone umede și pe malurile râurilor; ateliere despre biodiversitatea ecosistemelor acvatice; realizarea de machete ale unui baraj de castor.

  • 07 aprilie–Ziua Internațională a Zimbrului dedicată celui mai mare mamifer terestru din Europa și are ca scop promovarea conservării speciei, protejarea habitatelor sale și informarea publicului despre succesul programelor de reintroducere în natură.
  • 15 aprilie–Ziua Cunoașterii Mediului încurajează educația ecologică și conștientizarea problemelor de mediu (a nu confunda cu Ziua Mediului Înconjurător marcată anual pe 5 iunie, sărbătoare a fost instituită în 1972 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a încuraja conștientizarea și acțiunile globale în favoarea protecției mediului înconjurător)
  • 16 aprilieZiua Internațională a Orhideelor dedicată celebrării frumuseții și diversității orhideelor, precum și conștientizării importanței protejării habitatelor în care acestea cresc. Reprezintă una dintre cele mai numeroase familii de plante cu flori, cu peste 28.000 de specii cunoscute. Multe specii au relații speciale cu insectele polenizatoare, contribuind la menținerea biodiversității. Sunt indicatori ai sănătății ecosistemelor, fiind sensibile la schimbările de mediu. Numeroase specii sunt amenințate de distrugerea habitatelor și de culegerea ilegală.
  • 21 aprilie–World Creativity and Innovation Day (n.r. Ziua Mondială a Creativității și Inovării, marcată la nivel global în fiecare 21 aprilie, celebrează importanța ideilor noi în rezolvarea problemelor și în promovarea progresului uman. Desemnată de Națiunile Unite, ziua servește și ca punct culminant al Săptămânii Mondiale a Creativității și Inovării, care începe anual pe 15 aprilie)

  • 22 aprilieInternational Mother Earth Day/Ziua Pământului (n. r. promovează acțiuni pentru combaterea poluării, conservarea resurselor și implicarea comunităților în protejarea planetei. Acțiuni de voluntariat și proiecte educaționale. În multe școli și comunități au loc concursuri, expoziții și activități dedicate protecției mediului. Activități precum observarea păsărilor, amenajarea unor spații prietenoase pentru polenizatori, plantări de flori melifere, concursuri tematice, ateliere despre biodiversitate și campanii de protejare a habitatelor naturale).
  • 30 aprilie–International Jazz Day/Ziua Internațională a Jazzului (n. r. este sărbătorită anual pe 30 aprilie. Proclamată de UNESCO în noiembrie 2011, această zi are rolul de a evidenția importanța acestui gen muzical ca instrument de dialog, toleranță și unificare a oamenilor din întreaga lume).

  • Ultima sâmbătă din luna aprilie–Ziua Internațională a Broaștelor. Este campanie mondială dedicată protecției broaștelor, coordonată de „Save The Frogs”. Scopul acestei zile este de a atrage atenția asupra declinului populațiilor de amfibieni și asupra necesității protejării habitatelor acestora.

Mai

  • 02 mai–World Tuna Day (n. r. Ziua Mondială a Tonului, sărbătorită anual, instituită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la necesitatea critică a unor practici de pescuit sustenabile. Evenimentul subliniază importanța ecologică a tonului și necesitatea globală de a proteja populațiile de pescuitul excesiv)

  • 09 sau 10 mai (sau a doua sâmbătă din mai)–World Migratory Bird Day/Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare atrage atenția asupra protejării păsărilor migratoare și a habitatelor lor; se marchează în a doua sâmbătă din mai și în a doua sâmbătă din octombrie.
  • 10 mai–Ziua Păsărilor și Arborilor (sărbătoare ecologică subliniază legătura vitală dintre păsări și vegetație și atrage atenția asupra importanței protejării habitatelor naturale)

  • 20 mai–Ziua Educației Non-Formală (n. r. deseori asociată cu acronime precum ZEN sau ZÎN) este o inițiativă națională de promovare a învățării participative. În România, aceasta este marcată de obicei pe 20 mai în calendarul oficial al mediului, dar și pe 10 octombrie prin numeroase evenimente locale)

  • 20 mai–World Bee Day/Ziua Mondială a Albinelor evidențiază rolul albinelor și al altor polenizatori în menținerea biodiversității și securității alimentare. (n.r. această dată a fost aleasă de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în cinstea slovenului Anton Janša, născut pe 20 mai, considerat părintele apiculturii moderne. Scopul acestei zile este de a conștientiza rolul vital al polenizatorilor în menținerea biodiversității și asigurarea hranei la nivel globa)

  • 22 mai–International Day for Biological Diversity/Ziua Internațională a Biodiversității promovează conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale (n.r. sau Ziua Internațională pentru Diversitate Biologică, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU la sfârșitul anului 2000 pentru a crește gradul de înțelegere și conștientizare a problemelor legate de biodiversitate). 

  • 23 mai–Ziua Mondială a Țestoaselor încurajează protejarea țestoaselor și a habitatelor acestora (n.r. Evenimentul a fost inițiat în anul 2000 de către organizația American Tortoise Rescue. Scopul acestei zile este creșterea gradului de conștientizare privind protecția acestor reptile străvechi și a habitatelor lor naturale).
  • 24 mai–Ziua Europeană a Păsărilor (aduce în atenția publicului importanța protejării și conservării speciilor de păsări și a habitatelor lor. Evenimentul subliniază necesitatea cooperării internaționale transfrontaliere pentru a proteja patrimoniul comun al speciilor migratoare din Europa). De asemenea, la nivel internațional și în România, cea mai veche sărbătoare de mediu este Ziua Internațională a Păsărilor, marcată în fiecare an pe 1 aprilie. Această tradiție a fost stabilită în 1906, în amintirea semnării Convenției pentru Protecția Păsărilor.
  • 24 mai–Ziua Europeană a Parcurilor Naționale (n. r. sărbătorită în fiecare an, evenimentul a fost inițiat în 1999 de Federația EuroParc și marchează crearea primelor 9 parcuri naționale din Europa în Suedia, în anul 1909. Scopul este acela de a apropia publicul de natură și de a promova importanța conservării ariilor protejate. 

  • 28 mai–Ziua Fluturilor promovată de numeroase organizații, grădini botanice și comunități pentru a atrage atenția asupra importanței fluturilor și a conservării habitatelor lor.

Iunie

  • 09 iunie–Ziua Internațională a Libelulelor este dedicată promovării cunoașterii și conservării libelulelor și a habitatelor lor, în special a zonelor umede, lacurilor, râurilor și bălților. Ea încurajează activități de observare a libelulelor și de educație privind biodiversitatea.
  • 10 iunie–Ziua Mondială a Art Nouveau (n. r. pentru a promova și pune în valoare patrimoniul unora dintre cele mai spectaculoase mișcări artistice și arhitecturale de la nivel global. Această zi specială a fost instituită oficial în anul 2013 la inițiativa Ungariei, prin Muzeul de Arte Aplicate din Budapesta, în cooperare cu rețeaua europeană Réseau Art Nouveau Network).
  • 14 iunie–Ziua Internațională a Râului Tisa este dedicată promovării protecției și utilizării durabile a râului Tisa, unul dintre cele mai importante cursuri de apă din Europa Centrală și de Est. Evenimentul reunește comunități, autorități și organizații de mediu din țările traversate de Tisa: Ucraina, România, Slovacia, Ungaria și Serbia.
  • 15 iunieZiua Internațională a Fotografierii Naturii a fost inițiată de North American Nature Photography Association (NANPA) pentru a încuraja oamenii să observe, să aprecieze și să protejeze natura prin intermediul fotografiei. Promovarea fotografiei de natură ca mijloc de educație și conservare. Încurajarea oamenilor să descopere biodiversitatea din apropierea lor. Evidențierea frumuseții și diversității florei, faunei și peisajelor naturale.
  • 17 iunie–Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și Secetei/World Day to Combat Desertification and Drought. Atrage atenția asupra degradării terenurilor, deșertificării și utilizării durabile a solului și apei. (n. r. Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 1994 pentru a atrage atenția asupra degradării terenurilor și pentru a promova soluții globale și locale de refacere a solului).

  • 17 iunie– Ziua Internațională a Crocodililor atrage atenția asupra conservării crocodilienilor și a habitatelor lor, precum și asupra amenințărilor cu care se confruntă multe specii din cauza distrugerii habitatelor, poluării și braconajului. (n. r. Această dată are scopul de a atrage atenția asupra conservării speciilor de crocodilieni, a habitatelor lor și a amenințărilor precum poluarea, braconajul și distrugerea zonelor umede)
  • 21 iunie–The International Day of the Celebration of the Solstice/Ziua Muzicii, Ziua internațională a sărbătorii solstițiului (n. r moment care celebrează sosirea verii și muzica printr-o serie de evenimente publice, gratuite, deschise tuturor genurilor și artiștilor. Evenimentul a fost inițiat în Franța în anul 1982. Alegerea datei de 21 iunie nu a fost întâmplătoare, ci a fost corelată direct cu solstițiul de vară, o sărbătoare străveche a luminii și a naturii. Tradiția a devenit rapid un fenomen global, fiind marcată inclusiv prin concerte speciale organizate de Alianța Franceză din Brașov sau orchestrele radio) 
  • 29 iunie–Ziua Dunării (n. r. sărbătorită în fiecare an marchează dorința comună a celor 14 țări din bazinul hidrografic de a coopera pentru protejarea și utilizarea durabilă a resurselor de apă ale fluviului. Data de 29 iunie comemorează semnarea, în anul 1994, la Sofia, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. Ziua a fost sărbătorită oficial pentru prima dată în anul 2004, la împlinirea a 10 ani de la semnarea Convenției).
  • 29 iunie–International Day of the Tropics (n. r. instituită de Națiunile Unite, aceasta celebrează diversitatea extraordinară și bogăția biologică a regiunilor tropicale, crescând în același timp conștientizarea globală cu privire la provocările socioeconomice și de mediu presante cu care se confruntă acestea)
  • 30 iunie–International Asteroid Day/Ziua Internațională a Asteroizilor (n. r. Această dată a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite  pentru a crește gradul de conștientizare publică privind riscurile de impact cu asteroizi și măsurile de protecție necesare pentru Pământ. Data de 30 iunie comemorează cel mai mare impact cu un asteroid din istoria modernă documentată: evenimentul Tunguska din 1908. Atunci, o explozie masivă a distrus peste 2.000 de kilometri pătrați de pădure în Siberia. În România, evenimentul este susținut de Agenția Spațială Română ROSA, care promovează misiunile de observare și apărare planetară, iar instituții precum Institutul Astronomic al Academiei Române organizează frecvent activități de tip „porți deschise” pentru public.).

Articolul precedent„Dreptul de a fi diferiți” (Cronică de întâmpinare) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la poeta și prozatoarea Dr. Iosefina Schirger
Articolul următor„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.