Acasă Educație & Învățământ Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Calendar cu zile...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Calendar cu zile și săptămâni Eco” – Partea 2 (Iulie – Decembrie) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Lengyel

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Calendar cu zile și săptămâni Eco” (Ianuarie – Iunie) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Iulie

  • 06 iulie–World Rural Development Day (n. r. Ziua Dezvoltării Rurale,  stabilită de Adunarea Generală a ONU în 2024, ziua subliniază importanța critică a eradicării sărăciei rurale, a consolidării securității alimentare și a capacitării micilor fermieri, a populațiilor indigene și a antreprenorilor locali care produc majoritatea alimentelor la nivel mondial)

Ziua de 11 iulie – Ziua Mondială a Populației și oglinda ei românească. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

  • 14 iulie–World Chimpanzee Day/Ziua Internațională a Cimpanzeilor marchează data de 14 iulie 1960, când Jane Goodall a început cercetările sale de teren în Parcul Național Gombe; observațiile ei au schimbat profund înțelegerea științifică despre cimpanzei, inclusiv descoperirea că aceștia folosesc și confecționează unelte. Cimpanzeii sunt cele mai apropiate rude ale oamenilor, împărțind aproximativ 98–99% din ADN cu specia umană.
  • 16 iulie–Ziua Internațională a Șerpilor are scopul de a crește gradul de conștientizare privind importanța șerpilor în ecosisteme; combate miturile și prejudecățile legate de aceste animale; promova conservarea speciilor de șerpi și a habitatelor lor naturale; evidenția rolul șerpilor în controlul populațiilor de rozătoare și al altor dăunători. De ce sunt importanți șerpii? Mențin echilibrul ecosistemelor prin controlul natural al populațiilor de rozătoare. Fac parte din lanțurile trofice, fiind atât prădători, cât și pradă pentru alte animale. Veninul unor specii este folosit în cercetarea medicală și la dezvoltarea unor medicamente. Sunt indicatori ai sănătății mediului, deoarece sunt sensibili la poluare și la distrugerea habitatelor. Prezentări despre speciile de șerpi din România și din lume; activități de identificare a șerpilor veninoși și neveninoși; expoziții de fotografii și desene; vizionarea de documentare despre biodiversitate; discuții despre importanța protejării habitatelor naturale.
  • 26 iulieZiua Internațională pentru Conservarea Ecosistemului de Mangrove promovează protejarea pădurilor de mangrove, esențiale pentru biodiversitate, protecția coastelor și captarea carbonului.

  • 28 iulie–Ziua Béres Iosif (28 iul 1933–24 oct 2023) biolog, unul dintre întemeietorii Muzeului Maramureșan, șef al secției Științele Naturii din Muzeul Maramureșan din Sighetu Marmației

Dr. biolog Péter Lengyel (expert în conservarea biodiversității): „Béres József – un naturalist de excepție” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

  • 29 iulie–Ziua Internațională a Tigrului (n. r. Scopul acestei zile este de a atrage atenția asupra declinului drastic al populației de tigri și de a promova eforturile globale de conservare a acestor feline, în contextul în care peste 97% dintre exemplarele care trăiau în libertate au dispărut în ultimul secol. Această dată a fost stabilită în anul 2010, în cadrul Summitului Internațional pentru Tigri desfășurat la Sankt Petersburg. În mod obișnuit, evenimentul este marcat prin programe educative și activități speciale de conștientizare organizate de grădinile zoologice din întreaga lume, inclusiv la nivel local prin evenimentele speciale găzduite de Zoo Brașov)

August
  • 04 august–Ziua Internațională de Conștientizare asupra Bufnițelor (n. r. zi specială creată pentru a atrage atenția asupra importanței ecologice a acestor păsări răpitoare de noapte și pentru a trage un semnal de alarmă privind pericolele cu care se confruntă, cum ar fi pierderea habitatului natural și otrăvirea accidentalăatrage atenția asupra importanței bufnițelor în natură și încurajeaza protejarea speciilor și a habitatelor lor).
  • 09 august–International Day of the World’s Indigenous Peoples/Ziua Internațională a Popoarelor Indigene. Evidențiază rolul comunităților indigene în conservarea biodiversității, protejarea pădurilor și utilizarea durabilă a resurselor naturale.
  • 12 august–Ziua Mondială a Elefanților promovează protejarea elefanților și combaterea braconajului și a pierderii habitatelor.

  • 13 august–Ziua Internațională a Lupilor este dedicată promovării conservării lupilor, combaterii miturilor despre aceste animale și evidențierii rolului lor esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor.
  • 19 augustZiua Mondială a Fotografiei este adesea valorificată pentru proiecte de fotografie în natură și campanii de conștientizare privind protecția mediului.

  • 27 august–World Lake Day (n.r. înființată de Națiunile Unite, se sărbătorește anual pe 27 august, dedicată creșterii gradului de conștientizare la nivel global cu privire la importanța vitală a lacurilor ca principale rezerve de apă dulce de suprafață ale Pământului și pledării pentru gestionarea durabilă a acestor ecosisteme fragile.

  • Ultimul weekend complet din luna august (de regulă, în noaptea de sâmbătă spre duminică)–Ziua Internațională a Liliecilor. Evenimentul este organizat în numeroase țări din Europa și are ca scop promovarea cunoașterii și protejării liliecilor, precum și combaterea miturilor care îi înconjoară. Creșterea gradului de conștientizare privind importanța liliecilor în natură. Protejarea speciilor și a habitatelor acestora. Combaterea prejudecăților și a informațiilor false despre lilieci. Promovarea conservării biodiversității. Liliecii consumă cantități foarte mari de insecte, inclusiv țânțari și dăunători agricoli. Contribuie la echilibrul ecosistemelor. În regiunile tropicale, multe specii polenizează plante și răspândesc semințe. Sunt indicatori ai stării de sănătate a mediului. Organizarea de seri de observare a liliecilor cu detectoare de ultrasunete; prezentări și ateliere despre biologia și rolul liliecilor; expoziții de fotografii și desene; concursuri și jocuri tematice pentru copii; activități de informare privind protejarea adăposturilor naturale ale liliecilor.

Septembrie

  • 01 septembrie–Ziua Iosif Viehmann (1925–2018) o zi dedicată speleologiei, cercetării peșterilor și protecției patrimoniului subteran; a fost una dintre personalitățile importante ale speologiei. Data nașterii–1 septembrie 1925. Speleolog, cercetător și profesor universitar, a contribuit la studiul peșterilor din România și la promovarea protejării ecosistemelor subterane; a fost un important promotor al educației despre natură și al explorării responsabile a peșterilor.
  • 17 septembrie–World Microorganism Day/Ziua Mondială a Microorganismelor este dedicată bacteriilor, arheelor, protozoarelor, algelor unicelulare și altor microorganisme; data marchează aniversarea primei observații documentate a microorganismelor de către Antonie van Leeuwenhoek în anul 1683.

  • 25 SeptembrieZiua Internațională a Mediului Marin (instituită de Organizația Națiunilor Unite/ONU și Organizația Maritimă Internațională/OMI, această zi are rolul de a crește gradul de conștientizare privind protejarea ecosistemelor oceanice, prevenirea poluării cu plastic și conservarea biodiversității).

  • 26 Septembrie–Ziua Mondială a Munților Carpați (n. r. zi  instituită pentru a marca importanța ecologică, economică și culturală a celui mai lung lanț montan din Europa Centrală și de Est și a doua ca lungime de pe continent). Lanțul Carpatic se întinde pe aproximativ 1.500 km și traversează 8 țări (Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia). Aproape o treime din suprafața României este ocupată de acești munți, care adăpostesc cea mai mare populație de urși bruni, lupi și râși din Europa. Sărbătoarea promovează conștientizarea protecției mediului, a biodiversității unice și a practicilor de ecoturism responsabil.
  • 27 septembrie–World Tourism Day/Ziua Mondială a Turismului (dată aleasă în 1980 de Organizația Mondială a Turismului, deoarece marchează adoptarea statutelor oficiale ale organizației în 1970. Scopul principal al acestei zile este de a conștientiza importanța turismului la nivel global).

Octombrie

  • Prima zi de luni din octombrie–Ziua Mondială a Habitatului promovează dezvoltarea durabilă a așezărilor umane și protejarea mediului urban. (n. r. este stabilită de ONU în 1985. Scopul acesteia este de a reflecta asupra stării orașelor și a dreptului fundamental la un adăpost adecvat pentru toți. Tema din 2026 este „Adequate Housing for All”/Locuințe adecvate pentru toți, vizând criza globală a locuințelor și dezvoltarea urbană durabilă)

  • 01 octombrieInternational Coffee Day/Ziua Internațională a Cafelei (n. r.  lansată pentru prima dată în 2015 de Organizația Internațională a Cafelei/ICO la Milano, ziua servește la celebrarea băuturii îndrăgite, promovând în același timp practicile de comerț echitabil și crescând gradul de conștientizare cu privire la mijloacele de trai ale cultivatorilor de cafea)
  • 06 octombrieZiua Internațională a Geodiversității (instituită de UNESCO în anul 2021, dată dedicată conștientizării importanței elementelor non-vii ale Pământului—minerale, roci, fosile, soluri, forme de relief și procese hidrologice—care stau la baza întregii biodiversități și a ecosistemelor)

  • 31 octombrie–Ziua Internațională a Mării Negre (n. r. dată comemorează momentul din 1996 când cele şase ţări riverane Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru reabilitarea şi protecţia ecosistemului marin). Evenimentul subliniază importanța ecologică și economică a Mării Negre și atrage atenția asupra problemelor cu care aceasta se confruntă, precum poluarea și pescuitul excesiv. De-a lungul litoralului românesc (Mamaia, Constanța, Vama Veche), această zi este adesea marcată prin campanii locale de ecologizare a plajelor, simpozioane științifice și activități educative pentru copii organizate de instituții precum Muzeul Marinei Române și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Noiembrie

  • 10 noiembrie–World Science Day for Peace and Development/Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare (n.r. sărbătorită la nivel global pe 10 noiembrie, subliniază rolul crucial al științei în societate și subliniază necesitatea implicării publicului în dezbaterile științifice emergente). Proclamată pentru prima dată de UNESCO în 2001, ziua își propune să se asigure că cetățenii rămân informați despre progresele științifice și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi.

  • 21 noiembrie–Ziua Mondială a Pescuitului promovează pescuitul responsabil și conservarea ecosistemelor acvatice. Instituită în 1984, ziua celebrează importanța resurselor acvatice și promovează un pescuit responsabil, dar și legătura dintre om și natură. 

Decembrie

01 decembrie–Ziua Mondială a Antarcticii face referire la semnarea la 1 decembrie 1959 a Tratatului asupra Antarcticii, document care stabilește că Antarctica va fi utilizată exclusiv în scopuri pașnice și pentru cercetare științifică; tratatul a intrat în vigoare la 23 iunie 1961.

  • 02 decembrie–Ziua Mondială pentru Viitor promovează reflecția asupra viitorului și a dezvoltării durabile, inclusiv protecția mediului pentru generațiile viitoare.
  • 05 decembrie–World Soil Day/Ziua Mondială a Solului evidențiază importanța solului pentru producția de hrană, biodiversitate și echilibrul ecosistemelor, promovând utilizarea sa durabilă.
  • 11 decembrie–International Mountain Day/Ziua Internationala a Munților atrage atenția asupra conservării ecosistemelor montane, a biodiversității și a dezvoltării durabile în regiunile montane. (n. r. este o sărbătoare globală a Națiunilor Unite, instituită în 2003. Ziua subliniază rolul esențial pe care îl joacă munții în susținerea vieții-furnizând apă dulce pentru jumătate din umanitate, găzduind o vastă biodiversitate și susținând culturile indigene-crescând în același timp gradul de conștientizare cu privire la amenințările grave reprezentate de schimbările climatice).

  • 27 decembrie–International Day of Epidemic Preparedness/Ziua Internațională a Pregătirii pentru Epidemii este o zi internațională care încurajează fiecare individ, fiecare instituție și fiecare guvern să marcheze anual Ziua Internațională „…într-un mod adecvat și în conformitate cu contextele și prioritățile naționale, prin activități de educație și conștientizare, pentru a sublinia importanța prevenirii, pregătirii și parteneriatului împotriva epidemiilor”.
  • 29 decembrie–Ziua Internaţională a Biodiversităţii (a fost inițial marcată la 29 decembrie, reprezentând data la care Convenția privind Diversitatea Biologică a intrat în vigoare 1993. Totuși, începând cu anul 2000, Adunarea Generală a ONU a mutat această sărbătoare pe 22 mai, pentru a evita suprapunerea cu sărbătorile de iarnă.

Articolul precedentCompania INDA Craiova – o punte între înalta tehnologie și puterea creatoare a minții umane – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)
Articolul următorArticol tehnologic bilingv (Bilingual technology article). PPC Energie lansează noua versiune a aplicației myPPC (PPC Energy launches the new version of the myPPC application) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.