Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Rezervația Naturală Valea Morilor (Cod RONPA0346/localitatea Feleacu/Categorie IUCN IV/Tip botanic/Suprafață 1 ha) este o arie protejată aflată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Feleacu, în imediata vecinătate a drumului național DN1 care leagă Turda de Cluj (Coordonate geografice: 46°41′47″N 23°37′04″E). Aria protejată a fost înființată în anul 1974, apoi a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000–privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național–Secțiunea a III-a–zone protejate. Este o arie protejată încadrată în categoria IV IUCN, rezervație naturală de tip botanic. Datele despre suprafața rezervației variază, în unele documente apare ca având 1 ha, în altele 2 ha. Oricum, nesemnificativ ca dimensiune.
Pe baza contururilor GIS pe care le am la dispoziție, am vizitat aria, în Feleac, pe marginea șoselei Cluj-Turda, la vest de șosea. În teren nu am văzut nici un fel de semn care să menționeze că ești în ceva arie protejată. Acum zona este acoperită de un tufăriș des, cu copaci–un fel de cvasi-pădurice, și un pârâu; plus buruienișuri; există și câteva petece înierbate, niște pajiști xeromezofile. Conform datelor din trecut, de aici au fost semnalate specii rare de plante, printre care papucul doamnei (Cypripedium calceolus), stânjenelul de stepă (Iris ruthenica), șerpânța (Polygala vulgaris). Ar putea să fie interesant de văzut cândva cam ce mai există pe această infinitezimală arie, dintre speciile care poate au existat pe aici. De altfel, rezervația este inclusă de situl Natura 2000 ROSCI0074 Făgetul Clujului–Valea Morii, fiind la extremitatea estică a acestuia.
Rezervația naturală Cheile Baciului (Cod RONPA0358/localitatea Baciu/Cluj-Napoca/Categorie IUCN IV /Tip mixt/Suprafață 3 ha). Localitatea Baciu se află la marginea de nord-vest a municipiului Cluj. La marginea satului Baciu, reședința comunei Baciu, există o pădure care a devenit rezervație naturală. În unele descrieri/documente se menționează că aria protejată aparține de municipiul Cluj-Napoca, în altele se vorbește de Baciu, ceea ce arată gradul de confuzie și indiferență atât de frecvent întâlnit pe la noi. Cel mai probabil este să aparțină de ambele, deoarece pe o parte a străzii Cheile Baciului teritoriul pe care sunt și râpele aparține de Baciu, iar pe cealaltă parte a străzii, de facto spre pădure, suprafața aparține administrativ de Cluj-Napoca. Rezervația Naturală Cheile Baciului, cu o suprafață de doar 3 hectare, adică 100 pe 300 de metri, încercă să protejeze… natura. Dacă poate. Rezervația are o formă alungită, situată între ultimele case ale satului Baciu și ajungând aproape de micul lac numit Tăul de la Gura Baciului.
Acces în zonă. Pe o stradă periferică a localității Baciu, pe strada Cheile Baciului, ajungi în zona de interes. La ultimele case de pe stradă, de facto vile consistente, vezi în spatele lor un versant abrupt cu o râpă unde apar aflorimente sedimentare, peisajul cel mai semnificativ al zonei. Ascuns parțial în spatele caselor, locul e oarecum distrus din punct de vedere peisagistic. Râpe de acest gen continua și mai sus pe vale, dar asta de la intrare pare cea mai reprezentativă. Strada se continuă pe multe sute de metri poate și un km prin pădure, asfaltată, cu o singură bandă, cu niște zone mai lărgite pentru parcare sau trecerea mașinilor una pe lângă alta; în micile cvasi-poienițe dintre copaci sunt serii de locuri unde turiștii fac focuri, ieșiri la picnic. Pe traseul acesta, în ceva zonă înierbată de la marginea pădurii, există și o zonă umedă numită Tăul de la Gura Baciului. În urmă cu 30 de ani, pe vremea când eram student și mai treceam pe aici, zona era mai sălbatică, mai naturală. Acum e mai accesibilă… și mai lipsită de personalitate… betoane, case, asfalt.
Dacă te aștepți să vezi ceva chei, în sensul Cheilor Turzii, Cheile Turenilor șamd, aici nu vei găsi nimic în afară de câteva râpe abrupte pe câte un versant, ici-colo. Cât despre pădure…parte din Pădurea Hoia, despre care netul abundă în descrieri care mai de care mai legate de fenomene paranormale… ce să mai zici; niște arbori, unii mai bătrâni – când și unde câte un exemplar mai monumental, mulți de o vârstă non-spectaculoasă, ca atât de multe alte păduri banale.
O plimbare prin Pădurea Baciului. Cu cer întunecat, vânt ce scutură pădurea, uneori plouă mărunt. Se face seară. E fix atmosfera aceea pe care o bănuiesc ca fiind necesara pentru „fenomenele stranii” studiate de Prof. dr. Adrian Pătruț. „Materializări”, umbre din alte lumi, pe care bănuia să le detecteze pe fotografii, filme expuse în pădurea asta. Ne-a predat chimie la facultate. Îmi aduc aminte de el ca fiind un fel de geniu, cu multe chestii bune și cu unele umbre despre care am auzit de la alții. Oricum era mult mai universitar decât 90% dintre angajații din Universitate. Nu am mai auzit de 30 de ani despre el. Noi, ăștia hiper-raționali privim pădurea Baciului ca orice alt ecosistem, cu arbori, șoareci de pădure și miriapode. Așa ne este felul.
Pădurea de stejar pufos de la Hoia (Situl Natura 2000 ROSCI0146). Imediat la vest de Cluj este un sat, Florești, reședința comunei Florești; zona satului este traversată de Someșul Mic care apoi curge spre Cluj, iar la nord de localitate există niște dealuri destul de sterpe, cu fânațe și pășuni uscate; în zona înaltă a acestor dealuri există mai multe păduri, printre care și pădurea Hoia, care are o mică parte pe teritoriul satului Florești și continuă în proporție covârșitoare pe teritoriul municipiului Cluj Napoca, apoi pe mici arii din teritoriul satului Baciu; zona asta împădurită acoperă partea înaltă a unor dealuri molcome care ajung la altitudinea de 506,6 m în Dealul Hoia la est, 528,5 metri în vârful Baciu la nord, 533 m la vf. Sfântu Paul, la sud. Pe mica parte a pădurii Hoia care aparține de Florești, pe o suprafață de 12 hectare, a fost constituit situl Natura 2000 ROSCI0146–Pădurea de stejar pufos de la Hoia.
De pe strada Pădurii, din localitatea Florești, de pe un sector cu sens unic de la est la vest, se deschide un drum de pământ care urcă pe valea Bongar și ajunge până la extremitatea de vest a sitului Natura 2000. Formularul standard al sitului a fost completat în octombrie 2006 și actualizat în februarie 2016; situl a fost propus ca SCI în decembrie 2007 și confirmat ca SCI în februarie 2009. În Ordinul 1964/2007 apare ca având doar 8 hectare, ulterior apare ca având 12 ha. Coordonatele sitului sunt longitudine 23.0119194, latitudine 46.0010305. Pășunile reprezintă 34.88% din sit, în timp ce pădurile de foioase sunt 65.12%. La alte specii importante de floră sunt menționate: Adonis vernalis, Centaurea atropurpurea, Cephalaria radiata, Salvia transsylvanica, Stipa pulcherrima, Viola jooi–specie care are doar între 30 și 50 de exemplare în sit.
De facto, situl este o mică parte din marginea de sud-vest a pădurii Hoia la care se mai adaugă o fâșie de zone înierbate. Situl aparține de regiunea biogeografică continentală și se află pe un versant cu expoziție sudică și sud-vestică; în partea cu altitudine mai redusă este zona ierboasă, apoi pădurea în zona ei mai joasă este constituită din stejar pufos (Quercus pubescens), iar în partea mai înaltă a zonei pădurea e formată din gorun (Quercus petraea); conform lui Gafta și Mountford (2008), Mountford şi colaboratori (2008), potențial pot fi prezente Quercus cerris, Fraxinus ornus, Sorbus domestica, S. torminalis, Acer lanaricum, Pyrus pyraster. Zona prezintă și exemplare plantate de silvici aparținând speciilor pin silvestru (Pinus sylvestris) şi pin negru (Pinus nigra)–specii care în mod normal nu ar avea ce căuta aici. În sit se găsesec păduri mai compacte, altele mai poienite, rărite, cu strat ierbaceu bine dezvoltat. Conform lui Gafta şi Mountford (2008), Mountford şi colaboratori (2008), în stratul ierbos există speciile: Arabis turrita, Astragalus glycyphyllos, Brachypodium sylvaticum, Buglossoides purpurocaerulea, Carex humilis, C. michelii, Chamaecytisus hirsutus, Dictamnus albus, Euphorbia polychroma, Inula ensifolia, Iris ruthenica, Lactuca quercina, Lathyrus niger, Melittis melissophyllum, Orchis purpurea, Piptatherum virescens, Polygonatum odoratum, Potentilla alba, P. micrantha, Pulmonaria mollis ssp. mollis, Sedum maximum, Stachys recta, Tanacetum corymbosum, Viola suavis, Vincetoxicum hirundinaria.
Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.
Bibliografie
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea I)
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea a II-a)
- Grindul Lupilor–o minune a naturii incredibil de frumoasă
Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
[…] Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Rezervațiile natu… […]