Acasă Natura și tainelei ei Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Telekia speciosa (floarea Teleki)...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Telekia speciosa (floarea Teleki) & Equisetum telmateia (Coada calului mare)

De către

Thomas Csinta, Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Private investigator & Press attached OADO (Organization for Human Defence-United Nations-Ecosoc) Paris

22 iunie 2024

535

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.

That’s our main and only purpose!

Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are:

– Democracy cannot exist without opposition

– Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Telekia speciosa–Floarea Teleki

Telekia speciosa (sinonim Buphthalmum speciosum)–bruscan, brusture, lăptucul-oii este o specie care înflorește vara. Mai corect este să îi zicem floarea Teleki. În maghiară se numește Teleki-virág/pompás Teleki-virág. În engleză se numește heart-leaved oxeye/yellow oxeye. Denumirea genului face referire la contele transilvan maghiar Teleki Sámuel de Szék (1739-1822), cu studii la numeroase universități de elită ale vestului european, cancelar al Transilvaniei, om de cultură, fondatorul în 1802 a Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș–bibliotecă care în 1816 avea deja 36.000 de volume, multe de mare valoare; interesant pentru noi este că din 1792, Teleki a fost Supremus comes al Comitatului Maramureș; Teleki a fost susținător al botanistului Johann Christian Baumgarten (1765-1843), născut în Germania dar care din 1794 a trăit în Transilvania – cel care a descris și a denumit acest gen de plante. Denumirea de specie, speciosa, face referire la frumusețea acestei plante.

De altfel, acest gen, Telekia, cuprinde doar două specii, 1. Telekia speciosa o plantă impresionantă prin dimensiune, prezentă pe la noi și 2. Telekia speciosissima, prezentă în preajma Alpilor din Italia, o plantă cu dimensiuni mai modeste. Telekia speciosa ajunge la 0,8-1,5 m (rar și la 2 m) înălțime. Are inflorescențe mari, galben-aurii. Înflorește în iulie-august. Florile sunt vizitate de un mare număr de fluturi, albine, bondari șamd. Coleosporium telekiae este o specie de fungi care poate infecta Telekia speciosa. Există o specie de păduchi de plante, afide, anume Uroleucon telekiae, care trăiește doar pe această specie de plantă. Telekia speciosa este o specie prezentă în zone montane din Europa de est, la altitudini cuprinse între 300 și 1700 m:Albania, Bulgaria, Cehia, Grecia, Macedonia de Nord, România, Slovacia, Turcia, Ucraina, Ungaria, țările baltice, zona munților Caucaz, partea europeană a Rusiei. Prin Transilvania putem vedea specia asta prin zone împădurite, poieni, margini de pădure, marginea pâraielor, zone cu umezeală destul de ridicată. În Regatul Unit al Marii Britanii este cultivat din anul 1739. Specia a fost introdusă de om în variate zone: Austria, Belgia, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Suedia, Statele Unite, Canada, Japonia.

Equisetum telmateia–Coada calului mare

Regnul Plantae; Încrengătura Pteridophyta (sinonim Polyp odiophyta?), Clasa Equisetopsida (sinonim Polypodiopsida?), Ordinul Equisetales, Familia Equisetaceae, Gen Equisetum. Specia E. telmateia. este o specie de Equisetum (coada-calului), cu o distribuție neobișnuită, cu unele subspecii native pentru Europa, Asia de Vest și Africa de nord-vest, și alte subspecii native în vestul Americii de Nord. Subspecia din America de Nord este de multe ambiguu numită „coada-calului gigantă”, dar acest nume se poate referi la fel de bine și pentru Equisetum giganteum și Equisetum myriochaetum, ambele din America Latină. Are două subspecii, 1. Equisetum telmateia telmateia,prezentă în Europa, vestul Asiei, nord-vestul Africii și 2. Equisetum telmateia braunii prezent în vestul Americii de Nord, din sudul Alaskăi până în California. În maghiară se numește óriás zsurló. În engleză este great horsetail.

Equisetum telmateia (sinonim Equisetum maximus). Din datele de pe la noi, ajunge la 30-100 cm înălțime. Prezent din stepă până în etajul molidului, prin păduri, luminișuri, pajiști, malul apelor; în general preferă locurile semi-umbrite, umede, cu percolarea apelor. Speciile de Equisetum au două tipuri de tulpini, unele sterile, verzi, fotosintetizante, înalte, dezvoltate toată vara și altele fertile, reproducătoare, scunde, cu un strobil terminal care are spori, vizibile primăvara. Conform datelor bibliografice despre specie, tulpinile sterile verzi pot ajunge la 2 cm grosime și 30-150 cm înălțime, uneori până și la 240 cm înălțime, fiind specia de coada calului cea mai înaltă din afara regiunilor tropicale…unde există specii care ajung și mai înalte; tulpinile sterile principale au culoare albicioasă-crem, doar spre zona de vârf devin verzui –în jurul tulpinii sterile principale fiind vizibile zonele verzi, fotosintetizante.

Tulpinile fertile palide, de culoare brun-gălbui sau ocru, rar de tot cu nuanță verzuie, apar primăvara, ajung pînă la 15-45 (rar 50) cm înălțime iar strobilul din vârf poate avea circa 4-10 cm lungime și 1-2 cm grosime; pe la mijlocul primăverii, în martie-aprilie, sporii se răspândesc, iar imediat după asta tulpinile fertile se uscă. Au fost observate și cazuri când se formează tulpini fertile care au și capacitatea de a fotosintetiza. Se reproduce/se răspândește și prin rizomi care pot intra adânc în substrat, caz în care specia este prezentă prin colonii clonale masive. O descriere interesantă a plantei găsim la pg 232 în cartea Zuzmók, mohák és harasztok–Természetkalauz, Kremer, Bruno P.–Muhle, Hermann, Magyar Könyvklub, 1998–o traducere maghiară a lucrării Flechten, Moose, Farne, Mosaik Verlag GmbH, München, 1997. Valea Crasna. Pe la margine de pădure se văd grupuri de coada calului (Equisetum sp.). La cât de mari au crescut, am impresia că ele sunt din specia Equisetum telmatea; pe baza pozelor, am primit și o confirmare de la Sabin Bădărău că așa este. Oricum, atinse de ultimele raze de soare care ajung la ele, gracile și primitive, fragile în prag de toamnă… unele deja căzute la sol… când le privești simți cum… a trecut timpul