Dr. Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Rezervațiile Lacul Fărăgău și Stejarii seculari de la Breite” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Aspecte de interes. Substratul geologic este format din depozite sedimentare neogene reprezentate de argile marnoase şi nisipuri. Regiune colinară, deluroasă, cu versanţi cu înclinare uşoară. Rezervația este situată în etajul gorunetelor. Platoul Breite (504–530 m altitudine cu înălțare graduală de la nord spre sud) are o formă alungită, cu o lungime de circa 4 km. În jurul rezervației pădurile sunt dominate de fag (Fagus sylvatica). Rezervația este considerată ca fiind cel mai mare, mai reprezentativ și mai bine conservat ecosistem de pajiște împădurită cu specii de stejari multiseculari din Europa Centrală și de Est. Avem de a face cu o păşune de zonă colinară cu exemplare seculare de stejar (Quercus robur) și gorun (Quercus petraea), cu vârste cuprinse între 400 şi 600 ani; pe lângă stejar și gorun, există pe platou și hibrizi ai acestor două specii, precum și specia Quercus dalechampii, mai demult considerată subspecie a gorunului (Q. petraea, ssp. dalechampii).

În rezervație au fost cartați circa 600 de stejari și goruni seculari, dintre care cel puțin 400 au vârsta estimată la minim 450 de ani. Diametrul trunchiurilor este de 1,0-1,8 m, iar înălțimea de 12-20 m. Trăind în habitate relativ deschise, fără a forma păduri compacte ci sub formă de mici grupuri de exemplare, acești stejari au forme tipice de arbori singulari, cu coroana largă acoperind spațiul din jurul trunchiului. Exemplarele seculare de stejar sunt în stare bună de sănătate față de vârsta lor, viabili, în circa 80 – 90% dintre cazuri; există și trunchiuri căzute la pământ, care au biodiversitatea lor bogată, reprezentată prin speciile dependente de descompunerea lemnului mort; vedem și trunchiuri uscate “în picioare”, exemplare moarte care încă nu au căzut la pământ. Cel mai mare și mai bătrân dintre stejarii zonei a fost denumit „Bunicul”: circumferința trunchiului este de 710 cm, are vârsta estimată la 800 de ani. Conform altor date, aici au fost cartați 639 de arbori multiseculari. Pe platou au fost semnalate peste 500 de arbori cu vârste de 200–800 de ani; deși zona platoului Breite este dominată de specii de stejari (Quercus sp.), aici mai sunt prezente carpenul (Carpinus betulus) sub formă de exemplare mari izolate sau desișuri de semințiș, măr sălbatic (malus sylvestris), păr sălbatic (Pyrus pyraster) șamd. Arbuștii sunt reprezentați de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), măceș (Rosa canina) etc.

Breite este o pădure transformată cultural de către sași/saxonii din Transilvania, modelată pe durata a 8 secole. Ecosistemul din forma lui actuală s-a format ca efect al combinației elementelor naturale și al activităților antropice silvo-pastorale: începând cu secolul 12, sașii stabiliți în Sighișoara au rărit pădurea tăind carpeni, fagi și unii stejari pentru a avea o zonă propice pășunatului de porcine – care se hrăneau cu ghindă; ghinda era folosită și pentru hrănirea oamenilor; stejarii rămași, aflați la distanță de 20-30 m unii de alții, și-au dezvoltat coronamentul și a crescut și producția de ghindă. Primele documente care fac referire la acest platou sunt din 1583, aparținând cancelariei Principelui Transilvaniei, Stephen Báthory. În germana săsească, breite înseamnă lățime sau „întindere”; în documente istorice, Breite apare menționat și sub denumirea Kahle sau Kalte Breite. După al doilea război mondial au început lucrări pentru a construi un aeroport pe platou; rușii a aruncate în aer circa 60 de exemplare de arbori seculari. Mai recent, agresiunea umană este reprezentată de tăieri ilegale, incendieri șamd.

Flora rezervației este reprezentată de 476 specii de plante (incluzând speciile de arbori). Vegetaţia ierboasă este mezoxerofilă. De aici au fost semnalate: coada vulpii (Alopecurus pratensis), stupinița (Platanthera bifolia), buhai (Listera ovata), orhidee de baltă (Dactylorhiza incarnata), untul-vacii (Orchis morio), ruginița/rușulița (Hieracium aurantiacum), mușcata-dracului (Knautia arvensis), ghințura tomnatică (Gentiana pneumonanthe), sclipeți sau floarea crucii (Potentilla erecta), ruin/ruianul (Succisa pratensis), floarea-cucului (Lychnis flos-cuculi), sorbeștrea (Sanguisorba officinalis), crețușca (Filipendula ulmaria) și mai multe specii de rogoz (Carex sp.). După 1998 zona a fost din ce în ce mai abandonată, ceea ce a dus la succesiune naturală, dezvoltarea rapidă a desișurilor/ lăstărișurilor de carpen și sălcii. Se încearcă susținerea unui pășunat controlat și o defrișare controlată a carpenului (care a fost tăiat pe 15 hectare), specie care amenință să sufoce stejarii seculari. Sunt semnalate de aici 30 de specii de ciuperci comestibile (și cine știe câte necomestibile).

În ceea ce privește entomofauna, se pot menționa călugărițele (Mantis religiosa), vizibile în număr mare în august-septembrie. Din rezervație se cunosc peste 270 de specii de fluturi de zi și de noapte, semnalate de cercetătorul Kuno Martini. Fluturele albăstrelul comun de gențiană (Maculinea alcon) își depune ouăle doar pe Gentiana pneumonanthe, omizile mănâncă doar această plantă; când omizile ajung la stadiul 4, ele cad pe pământ, de unde niște furnici le duc în mușuroaie; larva de fluture emite substanțe similare cu cele ale larvelor de furnici, așa încât furnicile sunt induse în eroare; ajunse în mușuroi, larvele sunt hrănite de furnici; larva dezvoltată se împupează iar primăvara următoare se metamorfozează în fluture adult care părăsește mușuroiul. Albăstrelul cu puncte negre (Maculinea teleius) își depune ouăle doar pe Sanguisorba officinalis, iar când omizile ajung și aici tot în mușuroaie de furnici. Dintre coleopterele xilofage, de pe platou au fost semnalate 40 de specii.Deși nu sunt insecte ci acarieni, aici amintim de căpușe, prezente în număr mare în special primăvara, prin aprilie–iunie.

În 1980 au fost efectuate lucrări de drenare a zonei, cu scopul de a transforma zona cu caractere mlăștinoase în teren cu utilitate agricolă. Șanțurile de drenare a apei au pus în pericol stejarii seculari și toată biodiversitatea zonei. Există puține locuri cu înmlăștiniri rămase nedrenate. În rezervație au fost semnalate 8 specii de amfibieni printre care tritonul cu creastă (Triturus cristatus), izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata), brotăcelul (Hyla arborea), broasca de pământ brună (Pelobates fuscus); reproducerea lor are loc în bălțile temporare; din cauza desecării rapide a multor bălți temporare, larvele de amfibieni nu ajung să se metamorfozeze, murind ca mormoloci uscați; în teritoriul rezervației o parte din șanțurile de drenaj create artificial de oameni–recent au fost închise: se încearcă menținerea bălților temporare necesare reproducerii amfibienilor. Dintre reptile (4 specii), de aici a fost semnalat șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis) și năpârca (Anguis fragilis).

Pe platoul Braite au fost semnalate 20 de specii cuibăritoare, iar alte 37 specii cuibăresc în pădurile înconjurătoare, dar folosesc platoul pentru hrănire; dintre cele 10 specii de ciocănitori din țară, pe Breite au fost semnalate 9; din mușuroaie de furnici se hrănesc ghionoaia verde (Picus viridis) și ghionoaia sură (Picus canus). Păsările răpitoare au pe Braite un teritoriu de vânătoare, atractiv prin numărul micromamiferelor (rozătoare, chițcani. Dintre mamifere (38 de specii semnalate), chiropterele din rezervație sunt reprezentate de 9 specii care trăiesc în scorburi; nu e de mirare, deoarece arborii seculari, cu sisteme de scorburi, nișe sub scoarță șamd reprezintă habitate atractive pentru lilieci; cu toate acestea, a favorabilității teoretice a locului, numărul mic de colonii de lilieci identificate aici, poate indica efectele incendierii frecvente a arborilor bătrâni; o colonie de 23 de exemplare de liliac mic de amurg (Nyctalus leisleri) a fost semnalată dintr-o scorbură aflată la 12 metri înălțime. În partea sudică a platoului, mai sălbatică și mai puțin frecventată de oameni, își duc viața ursul brun (Ursus arctos), pisica sălbatică (Felis silvestris), lupul (Canis lupus). O strâmtoare printre păduri, o văiugă numită „Pasul lupilor” amintește de sălbăticia acestei zone.

Școala Evanghelică din Sighișoara organiza anual cu ocazia Rusaliilor sărbătoarea câmpenească numită Skopationfest–la care participau elevi, profesori, meștesugari ai zonei, muzică, dans, cântece și întreceri; în perioada național-cumunismului, evenimentul a fost interzis. Niște încercări timide de a relua sărbătorirea Skopationfest au fost derulate recent. În cazul unor furtuni cu trăsnete/fulgere, nu e ok să ne adăpostim sub arborii seculari, care au șanse mai mari să atragă fulgerele.

Baza legală a protecției. Înființat în 1993. Declarat ca rezervație naturală de interes național în 2000, prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național–Secțiunea a III-a–zone protejate; în legea respectivă, rezervația are cod 2.635. Aria protejată se încadrează la categoria IV IUCN; este o rezervație de tip forestier (după alte surse rezervație naturală de tip mixt). Are suprafața de 70,0 ha. Deși platoul Breite era declarat deja arie protejată din anul 2000, prin lege organică data de statul român, totuși în 2001 guvernul–mai concret Dan Matei Agathon, fost ministru al turismului –a inițiat un proiect numit Dracula Park, iar primăria Sighișoara a pus la dispoziția guvernului platoul Breite; deși stejarii nu erau neapărat tăiați, distrugerea atmosferei locului, manelizarea și efectele unui parc de distracție erau evident efecte catastrofale pentru rezervație; a rezultat un mare scandal mediatic; prin intervenția mai multor ONG-uri proiectul a fost blocat.

Conform planului de management avizat favorabil de către Academia Română–Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, rezervația are 133 ha–adică Academia a avizat favorabil documentaţia depusă pentru extinderea ariei protejate pe tot platoul Breite. În baza de date EUNIS, al European Environment Agency, documentul cu Stejarii seculari de la Breite apare cu cod 184156–R010, ca fiind protejată pe 35,59 ha (anul înființării–1993); inventarul ariilor desemnate național (CDDA–The Nationally designated areas inventory) a fost început în 1995 ca parte a programului CORINE al Comisiei Europene. Rezervația Stejarii seculari de la Breite este inclusă în situl de importanță comunitară Sighișoara–Târnava Mare ROSCI0227.

Dr. biolog Peter Lengyel   (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Bibliografie

• Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea I)
• Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea a II-a)
• Grindul Lupilor–o minune a naturii incredibil de frumoasă

Articole asociate

Notă. Alte articole ale autorului Dr. Biolog Lengyel Péter în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

De ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor

Ghidul prizonierului  în MCF (Mediul Carceral Francez) și istoria marii criminalități organizate contemporane (crime de sânge, crime sexuale, crime economico-financiare, atentate, terorism, jafuri armate, kidnapping, erori judiciare) prin intermediul „Faptului Divers”.

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului