Dragul meu – Doamne, să fie dragoste? (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)

Află despre mine că sunt bine și sper ca scrisoarea mea să te găsească bine și pe tine. Mare bucurie mi-au făcut rândurile tale, Doamne, de-ai ști cum m-am transformat în câteva minute cât le-am citit, m-am dat de trei ori peste cap și m-am făcut gâză, gâză mică de primăvară, abia ieșită la lumină, apoi m-am dat iar de trei ori peste cap și m-am făcut prințesă, d-apăi cine ar mai putea primi asemenea scrisoare decât o prințesă? Am fost și trubadur, și muncitor de pământ, am fost dansatoare și miner, am fost fluture și nor, am fost vânt și am fost vin dulce să-l bei seara, să te răcorească, am fost ploaie și am fost mirare, am fost nectar și am fost…am fost, am fost, da, am fost dragoste, eu însămi, am fost dragostea.

Și ce te-am mai oblojit, și alintat, și ridicat, și întărit. Ca un zid m-am pus în fața ta să te păzesc de lume rea, de soare arzător, de frig aspru. și află, dragul meu, că te-am visat. Da, întâia oară! Nu te-am putut visa după primul tău sărut, nici după ce m-ai ținut de mână prin pădure, mă străduiam, zău că mă străduiam, închideam ochii puternic, te rugam să vii, și nu veneai, dar aseară, când am știut că te gândești la mine, am închis ochii și ai venit. Ca un vânt cald de primăvară ai venit. Se făcea că trebuia să cobor într-o pivniță și avea pereții joși, tavanul lăsat și mi-era teamă, dar ai venit, m-ai luat de mână și dincolo de pivniță se lăsa o grădină și la capătul ei, marea. Nu am văzut niciodată marea, dar cred că marea era. Spun cei care au văzut-o că este albastră, iaca doar, ca orice apă, dar marea din vis era când albastră, când roșie, când verde, și eu treceam cu tine prin toate culorile, mă coloram și eu, te colorai și tu, treceam ca prin curcubeu și râdeam, râdeam.

Apoi, se făcea că trebuia să urcăm pe o scară în pod, și urcam, urcam, dar nu era podul acolo, erau munți, iaca munți, ca toți munții. Eu nu am văzut vreodată munții de aproape, îi văd de aici, din pădurea mea, încruntați, cum altcumva să fie dacă stau tot timpul cu vârfurile în ceață? Dar munții mei din pod, nu erau încruntați, erau senini, nici ceață nu era, doar brazi, flori, da, maci, peste tot, ca primăvara. Și în mijloc, o apă, ca orice apă, avea valuri ca marea din pivniță, dar se vedea capătul, și doară dacă cea căreia nu i se vede capătul se cheamă mare, asta cred că se cheamă mică. Era albastră, și verde și galbenă, curată, liniștită.

Când m-am trezit, am știut că poate nu voi vedea niciodată marea cea adevărată, munții cei adevărați, sau mica din creștetul munților, dar ele vor fi acolo pentru mine, mereu, voi închide doar ochii, voi coborî în pivniță, voi urca în pod, daa, cu tine de mână, altfel cum? și acolo voi găsi mereu lumea mea, viața mea, marea mea, mica mea, munții mei, cu spiriduși, pitici, cu pădurile mele pline de Scufițe Roșii, fără lupi să le sperie, cu căsuțe albe ale piticilor, cu Albe ca Zăpada pregătindu-le masa, curățindu-le casa, fără vrăjitoare, maștere, doar prinți și prințese. Da, am știut că lumea, viața, munții, marea, mica nu sunt așa cum sunt, ci așa cum le văd eu. Păi dacă o floare este frumoasă, ce dacă lumea zice că e buruiană? Pentru mine e floare.

Puțin, mi-e teamă, dacă într-o dimineață am să mă trezesc fără tine, poate lumea mea va fi neagră, pădurile mele, munții, marea, mica vor fi bântuite de lupi, de rechini, și Scufițele, piticii se vor speria, vor intra în culcușuri reci, și nu vor mai ieși. Și luna se va ascunde, speriată să nu-i zgârie crengile obrajii dolofani, iar florile nu vor mai râde, vor fi doar buruieni. Și visele mele vor fi ca niște oameni ai străzii, bântuind pe ulițe pustii, fără pod cu munți, fără pivnițe cu mări. În lumea asta rece, eu nu voi putea trăi, mă voi stinge ușor, ca o frunză, ca un val. Când m-am trezit, am vrut să te păstrez lângă mine, așa cum erai în vis, râzând. Am știut cumva, după visul meu că trăiam ceva ce nu mai trăisem. Cum am știut? Mi s-a oprit inima, altădată nu mi s-a mai oprit. Apoi a pornit la vale, ca și cum căra ceva în spate. Așa am știut. Dar nu știam cum se numea ceea ce trăiam.

Dacă nu mai trăisem niciodată? Doamne, să fie dragoste? Acea dragoste de care vorbesc cucoanele la oraș? Când m-ai sărutat prima oară, am vrut să-ți fur buzele, dar ce valoare aveau ele fără tine? Am oprit sărutul atunci. Strângeam din buze, cum fac doamnele când se rujează, îl mângâiam ca pe o ființă vie! Ți-aș fi oprit și mâinile cu care mă strângeai, dar ce erau ele fără tine? Mă strângeam și mă făceam mică să mă ai mereu, să mă ții în buzunar, să nu mă vadă nimeni. Doamne, să fie dragoste? Nici nu citisem vreodată cuvântul, nici nu-l scrisesem. Nu știam cum arată nici ca vorbă, dar ca pornire de inimă? Am vrut să scriu cuvântul, să-l citesc cu voce tare, să-l aud, apoi să-l simt, să știu eu în inima mea dacă e acolo, sau nu. Am scris cu o crenguță pe pământ, Dragoste, cu litere mari, dar cuvântul nu mi-a plăcut cum arăta, parcă nu avea început și sfârșit, l-am șters și am scris Dragoste. Da, așa mi-a plăcut, avea început și sfârșit nu avea niciodată. L-am mângâiat, l-am alintat, ca pe tine, l-am șoptit încet, da, e un cuvânt așa frumos, și scris și șoptit. Da, apoi l-am simțit în inimă. Da, e dragoste în inima mea.

Notă. A se vedea și alte articole ale autoarei  în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

ICR Stockholm – Marea retrospectivă a picturii românești contemporane din colecțiile asociației franceze de artă contemporană „Soleil de l’Est” (aflată sub președinția eruditului promotor de artă vizuală Michel Gavaza)

Cronologie Biblică, în sinteză, pe înțelesul tuturor. Partea 1 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Istoria o scriu temerarii, nu epigonii – Corespondența mea privată cu compatriotul meu (francez), fostul funcționar de Poliție și membru IPA (International Police Association – France), Loïc Thétio („Românul de pe Coasta Atlanticului”, „Omul pe care ni l-a trimis Dumnezeul”) – angajați profund în ajutoarele umanitare și în slujba adevărului istoric (de 33 de ani)

Supradotarea – o condiție psihologică specială. Evaluare la Leonardo School – Centrul Gifted Education din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului și al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice – education – research & developement, Paris–Bucharest)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Subiect de teză de doctorat (Sujet de thèse). „Le Casse du siècle – En quête de vérité”. „Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre OAS (Organizație Armată Secretă), SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” în „războiul cazinourilor” a „anilor de plumb” de pe Coasta de Azur, într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și (re)stabilirea adevărului istoric

Le dossier criminel Matthieu Moulinas. Étude de la criminalité sexuelle juvénile (par le biais des MASS – Mathématiques Appliques). Dosarul criminal Matthieu Moulinas (criminal sexual minor recidivist, condamnat la închisoare pe viață). Subiect de teză de doctorat – Studiul criminalității sexuale juvenile cu ajutorul MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale – Sistemele complexe, Fornale și Fractali – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite, detașat permanent la Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze)

Mesajul politic al G-ralului de armată, profesor universitar Mircea Chelaru (deputat AUR al județului Argeș) câtre națiunea Română

Prietenul nostru de suflet, Mihai Căldăraru (Director Executiv Adjunct Protecție Socială a DGAS România – AEDOPS România) – „omul mic cu suflet mare”, premiat de Ministrul Familiei Natalia Intotero, la Gala Națională a Binelui – 2024, iar prof. dr. Adrian Streinu – Cercel, susținător al Galei, distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al Universității Apollonia din Iași și implicit, cu cel de „Cetățean de Onoare” al Târgu’ Ieșilor

Colocviile TeleMoldova Plus (+) cu o dublă lansare de carte și o piesă de teatru

„Art Basel Miami” – Săptămâna Artei în Miami (Corespondență de la artista vizuală Paula Craioveanu – „regina amazoanelor plasticii românești” din Miami – Florida, SUA)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: Blaga și „gândirea evreiască”

„Arta, pentru a fi cunoscută trebuie să circule”. Eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, din nou în România

Incursiune prin labirintul psihicului uman – „De la viață la moarte și înapoi” (Partea 2) de la corespondentul nostru permanent Dr. Anna–Nora Rotaru–Papadimitriou (Grecia–Atena), membră a Staff al Jurnalului Bucureștiului

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π) – mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 1 (Generalități)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

In memoriam profesoara de canto Adela – Ioana Burlui. Elogiu profesorului de medicină dentară și „omului de litere” Vasile Burlui, președintele Fundației „Sfânta Apollonia” din Iași și „patronul” congreselor internaționale ale Universității Apollonia „Pregătim viitorul–promovăm excelența”

Henri Poincaré, printre contemporanii săi și dincolo de ei. Incursiuni în geo-receptologia și geofilosofia științei (Corespondență de la prof. dr. Narcis Zărnescu, scriitor, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” al Academiei Române, secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România, secția  Secția X–Filosofie, Teologie și Psihologie, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

Profesorul Doru Pop de la UBBC (Universitatea Babeș – Bolyai) din Cluj – Napoca: „Fascismul, un herpes care mereu se reîntoarce”

Cum „traducem” cultura. Marea antologie a liricii românești (Die Geschichte der rumänischen Lyrik) de la începuturi și până astăzi, a poetului și traducătorului trilingv brașovean Dr. Christian W. Schenk (membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului (din Boppard – Renania-Palatinat, Germania)

Uniți în onoare și recunoștință în amintirea eroilor de Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la sediul OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” (Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics, Macta Clinic – Constanța)

„Grandes écoles scientifiques – un modèle à réinventer” (Pierre Veltz, professeur émérite à l’Ecole des Ponts ParisTech – École nationale des ponts et chaussées)

„Scriitorul” multirecidivst Rédoine Faïd („Le Roi de Belle”) specializat în jafuri armate și evadări – Spectaculoasa sa evadare din CPSF (Centrul Penitenciar de la Réau) cu un elicopter Alouette. Procesul și Verdictul. Corespondență de la Curtea cu Jurați a TJP (Tribunalul Judiciar Paris)

Traducerea (Corespondență de la Dr. Dr. Christian W. Schenk – poet și traducător trilingv brașovean, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities, corespondent permanent și membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat, Germania). Traducerea textelor cu caracter juridic (Thomas Csinta, criminal investigation journalist, research professor in MM – mathematical modeling & in MASS – Applied Mathematics in Social Sciences)

Le vernissage de l’exposition „Icônes et poteries de Roumanie” (Corespondență de la eruditul promotor franco – român al artei vizuale est – europene Michel Gavaza, președintele prestigioasei asociații franceze de artă contemporană Soleil de l’Est, promotorul înfrățirii orașelor Brașov – ZMBv și Tours-Métropole Val de Loire)

Le 10 octobre – „Journée européenne & mondiale contre la peine de mort” avec Amnesty International, ECPM (Ensemble Contre la Peine de Mort) et le Journal de Bucarest („Le petit Parisien”)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului