Acasă Dezvaluiri Drama tinerilor care au cerut demiterea lui Ceaușescu (Corespondență de la istoricul...

Drama tinerilor care au cerut demiterea lui Ceaușescu (Corespondență de la istoricul Mihai Floroiu)

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed.
That’s our main and only purpose!
Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
–  Democracy cannot exist without opposition
– Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
– Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

În istoriografia românească, dar și în emisiunile TV (inclusiv Memorialul Durerii), s-a cristalizat ideea că disidența din ultimii ani a regimului comunist s-a manifestat doar prin câteva cazuri nominale și izolate care s-au făcut auzite în epocă (Paul Goma, Vasile Paraschiv, Doina Cornea, Pr. Calciu Dumitreasa, Mircea Dinescu, Iosif Cană, Dan Petrescu, Dorin Tudoran, Radu Filipescu etc.), dar care nu au putut genera manifestații de amploare de tipul celor din Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia.

În aceste condiții, dacă nu a existat o voință colectivă care să concentreze nemulțumirile împotriva regimului în acțiuni de anvergură, când, unde și cum s-au manifestat energiile contestatare? Oare teroarea excesivă și represiunea dezlănțuită din perioada lui Gheorghiu-Dej au slăbit resursele de împotrivire ale românilor pentru decadele următoare? Nicidecum! Documentele epocii ne vorbesc de o împotrivire îndelungată, explicită și manifestă pentru societatea românească.

3R (Remember Revoluția Română): Prima revoltă anticomunistă din Brașov, 15 Noiembrie 1987. Încă o zi „uitată”!

Numeroși tineri, elevi și studenți, muncitori, țărani și oameni de cultură și-au exprimat revolta prin diverse forme și acțiuni de protest, individuale sau de grup: comentarii politice negative sau ostile, distrugerea sau incendierea unor monumente și simboluri comuniste, vandalizarea operelor și portretelor lui Nicolae Ceaușescu, realizarea de inscripții și lozinci, scrisori adresate conducerii, distribuirea de manifeste, publicarea unor ziare clandestine, proteste deschise sau sinucideri în locuri publice.

Aproape toți care au avut ceva de comentat, care au cerut un trai decent, libertăți mai multe sau abolirea dictaturii au fost arestați, condamnați și trimiși la închisoarea de la Aiud, fără a se cunoaște foarte mult despre ei în epocă și nici măcar acum, în prezent. Doar în contextul dezvăluirilor despre trecutul procurorului Augustin Lazăr la Aiud s-a aflat că în anii 80 mai existau deținuți politici încarcerați pe motive politice. Multe dintre poveștile acestor celebrii anonimi ai disidenței anilor 80 sunt absolut spectaculoase. Sunt oameni care și-au asumat deschis lupta cu un sistem totalitar și au rămas necunoscuți opiniei publice. Ei sunt adevărații disidenți ai regimului ceaușist care merită să le aflăm povestea. Aici, dl. Alecu Racoviceanu (cel mai bun jurnalist de investigații la Dosare de presă) căruia i-am prezentat multe dintre cazuri, poate confirma că față de acești oameni, disidența lui Mircea Dinescu în epocă pare că nici nu a existat sau contat.

Concret vorbim de persoane:

  •  Care întorcându-se spre casă au șters de pe șosea textul activiștilor de partid-„Trăiască 23 august!” și au scris cu var ,,Jos Ceaușescu”. Un vecin i-a urmărit și i-a denunțat și au fost condamnați la ani grei de detenție
  • Care l-au înjurat pe Ceaușescu la cozile de alimente și au fost condamnați pentru agitație publică
  • Care fiind secretari județeni ai partidului (au tipărit la mașina de scris în timpul nopții în sediile PCR!) manifeste împotriva partidului și a lui Ceausescu, s-au deplasat de la Iași la București și s-au urcat pe schela Magazinului Cocor din București. Au început să vorbească lumii cu voce tare și să arunce sute de manifeste de pe înălțimea blocului din strada Lipscani prin care chemau populația la demonstrații împotriva lui Ceaușescu

Remember (1921–2021). Centenarul Partidului Comunist Român (PdCR/PCR). Raportul prezentat în 1961 la Adunarea festivă cu prilejul aniversării a 40 de ani de la crearea PCR („40 de ani de luptă sub steagul atotbiruitor al Marxism–Leninismului”)

  •  Care au avut curajul nebun să demonstreze de unii singuri în centrul Bucureștiului, pe bulevardul Magheru, cerând demisia lui Ceaușescu. Au blocat circulația cu o Dacie roșie pe care au montat niște pancarte și au ancorat un portret îndoliat cu chipul lui Ceaușescu pe care au scris cu litere mari: „Cerem judecarea familiei Ceaușescu pentru dezastrul economic al țării. Jaf, crime și uzurpare”; ,,Călăule nu te vrem conducător”. Au transformat mașina într-un adevărat carusel, cu panglici negre de înmormântare legate la oglinzi, cu steaguri care fluturau și anunțau demiterea lui Ceaușescu de la conducerea statului pe tot traseu dintre Piața Unirii și Universitate
  • Care au cerut demiterea lui Ceaușescu în timpul pelerinajul catolic de Miercurea Ciuc râspândind manifeste pe tot dealul din Sumuleu Ciuc cu bicletele în timpul nopții, fentând autoritățile, râspândind cuie pe drumuri ca să nu fie urmăriți și prinși de mașinile Miliției, descoperiți și turnați de un popă, arestați și încarcerați, încheind căsătorie în plină dictatură comunistă în închisoarea de la Aiud în prezența comandatului și a gardienilor pușcăriei, grațiați de Ceaușescu, persecutați după eliberare și alungați în America
  • Care la vârsta de 16-17 ani au ajuns în arestul din Calea Rahovei pentru răspândire de manifeste împotriva lui Nicolae Ceaușescu. Este cazul elevului de atunci din clasa X1 Cristian Duțescu (azi avocat important în Baroul București) care a decis să acționeze împotriva propagandei sufocante pentru realegerea dictatorului la congresul XIV din 1989. A luat poza lui Nicolae Ceaușescu din almanahurile școlare și sub aceasta a înserat următorul conținut: „Criminal pericol. A se prinde mort sau viu. Recompensă: recunoștința a 23 de milioane de oameni”. În ziua respectivă (24 octombrie 1989) a conceput și relizat un număr de 14 manifeste pe care le-a pus într-un rucsac, iar pe timp de noapte le-a împrăștiat pe străzile Bucureștiului și pe bulevardul Dacia în zona ambasadelor, crezând că impactul asupra opiniei publice internaționale ar fi mai mare. După miezul nopții a fost prins în flagrant în dreptul Hotelului Dorobanți. În timpul acela i s-au făcut percheziții la domiciliu unde i-au fost confiscate poeziile, eseurile și cele două scrisori pe care le pregătise pentru a le trimite la „Europa Liberă” și „Vocea Americii”. Ca urmare a gestului său, măsurile represive au vizat întreaga familie. Tatăl său, Victor Duțescu, documentarist la Biblioteca Centrală de Stat a fost dat afară din slujbă, iar mama sa a fost exclusă din baroul bucureștean. După finalizarea anchetei i s-a dat drumul cu condiția de a declara în scris că a participat la spargerea unui mașini și cu promisiunea că nu va povesti nimănui despre condițiile anchetei. Pe 1 noiembrie 1989 a revenit la școală, iar colegii l-au întâmpinat ca pe un erou. Au urmat sancționarea și excluderea sa din UTC, și chiar și exmatricularea din Liceul „Mihai Viteazu”. A scăpat de pușcărie datorită declanșării revoluției din decembrie 1989;

Și lista poate continua, dar nu ar avea sens sa detaliez aici toate cazurile din Pitești, București, Prahova, Dambovița, Miercurea Ciuc. Avem fotografii, documente, articole publicate, dosare cercetate în arhive, lista de contacte a celor are au supraviețuit ca să îi putem filma. Avem poveștile lor care sunt în mare parte inedite.

Istoricul Mihai Floroiu este licențiat al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București. A urmat masteratul de Istoria comunismului în România, în cadrul aceleași facultăți. A publicat dverse articole în reviste de specialitate și a coordonat mai multe proiecte culturale în cadrul unor organizații non-guvernamentale. Materialele publicate pe blogul de pe Adevărul abordează teme despre diaspora, cultură, istorie și identitate românească.

Articole asociate

Conferința „Catedrala Notre-Dame, simbol religios și cultural al Parisului și al Franței” la Casa de Cultură „Friedrich Schiller” cu Jurnalul Bucureștiului (Corespondență de la istoricul Mihai Floroiu)

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită de comunitatea românească din sudul Basarabiei istorice (Corespondență de la istoricul Mihai Floroiu)

Alte articole despre Casa de Cultură Friedrich Schiller în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române. Epistemologia activității de intelligence (Epistemology of intelligence)

DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române. Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale (Information and the need to manage information resources)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…