Dreptul la Replică – Replica marelui scriitor și filosof existențialist Sorin Cerin la articolul lui Petru Ababii („Sorin Cerin și cele 11 principii ale Coaxialismului său – amendamente critice)” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D).

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), French director & Chief editor at Journal of Bucharest–Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien” (French-Romanian academic, cultural–educational and scientific publication) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of UZPR (Union of Professional Journalists of Romania), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest) 

Google Scholar

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legată de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației: oadd.ro 

„Stimate domnule Thomas Csinta,

Bună ziua, vă trimit în attachment un  articol referitor la cel mai important premiu de poezie pe care l-am primit în viața mea și unul dintre cele mai importante distincții primite  de către un român pentru poezie la Paris. Este vorba despre Premiul Jacques Prevert decernat de către Societatea Poeților Francezi (Paris, Franța). Premiile SPF sunt unele dintre cele mai importante premii de poezie ale lumii dacă nu chiar cele mai importante. Practic sunt primul poet de origine română care a primit un premiu de autor SPF (pentru propria operă) în istoria acestei instituții în afară de un singur premiu pentru emenciparea femeilor primit de către Anna de Noailles (Principesa Brâncoveanu) care și ea a fost de origine românească și a fost premiată la sfârșitul secolului al XIX-lea sau de un alt premiu primit pentru traducerea unui alt autor, primit de către Sonia Elvireanu.

Vă trimit în attachment textul articolului într-un fișier, iar în alt fișier va trimit imagini cu dimploma și medalia pe care le-am primit pentru a ilustra articolul cu acestea. Mai jos va trimit linkul către pagină SPF iar alăturat pagină cu palmaresul premiilor SPF pe anul 2023 care au fost anunțate în această primăvară la Paris, locul unde s-a făcut și decernarea diplomelor și medaliilor.

Cu stimă, Sorin Cerin, Membre Sociétaire de la Société des Poètes Français, Paris, France”

Société des Poètes Français (Paris, France) – Premiul „Jacques Prevert”. Mesajul lui Sorin Cerin (Hodorogea), poet și filosof existențialist (citat alături de Jean-Paul Sartre, Albert Camus sau Søren Kierkegaard), creatorul Coaxialismului, („comparat cu Schopenhauer, Nietzsche și Wittgenstein”) către Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist OADO – ONU)

„Moartea poate avea o Viață de Sine, care nici măcar să nu Cunoască vreodată noțiunea de Moarte, chiar dacă ea, în calitate de Element-Domeniu a devenit, o întreaga lume pentru miliarde de Oameni care se raportează mereu la aceasta Cunoscând-o ca fiind Moarte.” (Sorin Cerin)

Sorin Cerin este un filosof, remarcabil poet existențialist, logician și eseist român, de origine balcanică și greacă: „Poezia lui Sorin Cerin contribuie, prin fiecare nou vers, prin fiecare nouă poezie sau culegere, la edificarea unui asemenea sistem spiritual autarhic…Multitudinea de sintagme scrise cu majusculă (Lumea Nimănui; Urma Adâncă a Durerii; Întunericul Singurătăţii; Labirintul Absurdului etc.) indică existenţa unui sistem conceptual precis în interiorul poeziei religios‑filosofice a lui Sorin Cerin, care‑şi trage seva, în mod evident, dintr‑un ethos de esenţă creştin‑gnostică, cu precizarea că protagoniştii canonici ai Creştinismului clasic (Isus, Maria, Diavolul etc.) nu apar în discursul soteriologic al volumului, deşi finalitatea spirituală a demersului e dincolo de orice îndoială, fiindcă poetul invocă în mod constant, ca ţintă finală a aspiraţiei sale, Iubirea, Ochiul de Vis al Perfecţiunii sau Calea spre Absolut a Viitorului. Regimul dihotomic al cuvintelor‑cheie ale volumului Le non‑sens de l’existence et de l’eternité,  care urmează să apară în Franţa, la Éditions Stellamaris (ISBN 978-2-36868-736-9) e, şi el, de provenienţă creştină, fiindcă în interiorul lor se confruntă Absolutul şi Absurdul, aşa cum în Maniheism, de pildă, soarta lumii e decisă de bătălia dintre Fiinţa de Lumină şi Prinţul Întunericului. ” („Gnozele lui Sorin Cerin”, Ştefan Borbély)

„Le non-sens de l’existence
Les ramoneurs des accomplissements
ont perdu leurs brosses de tromperie
avec lesquelles ils lavaient la viande de la chance
pour la vendre à un prix élevé
aux illusions de la vie.
Maintenant ils les cherchent dans la boue des passions,
une terre qui appartenait autrefois à l’amour,
sur lequel la taverne des étoiles filantes a été construite
dans les bouteilles sans fond de degrés hystériques
qui engourdissent les horizons de toutes les pensées
sur lesquelles est tiré le rideau
de la mort de soi,
de l’ivresse des questions dont les réponses
s’endorment dans les fossés des lunettes des chevaux errants
du non-sens de l’existence.”

„Stimate domnule profesor Thomas Csinta,

Deși situația de față îmi provoacă o profundă nemulțumire și întristare, întrucât vă port un respect deosebit, cunoscându-vă ca o personalitate de prestigiu în domeniile matematicii și fizicii, mă văd totuși nevoit să formulez prezenta solicitare, atât din considerente morale, cât și din necesitatea protejării adevărului și a imaginii publice. Cu regret am vazut azi in publicatia Jurnalul Bucurestiului pe care o patronați și despre care nu am avut până azi decât cuvinte de laudă fiind una dintre cele mai erudite publicații din România, un articol de cea mai joasa speță care nu se include in ecosistemul publicatiei respective din niciun punct de vedere. Este vorba despre articolul intitulat: „Sorin Cerin și cele 11 principii ale Coaxialismului său (amendamente critice)–cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică franco–română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova– Chișinău)”

Sorin Cerin și cele 11 principii ale Coaxialismului său (amendamente critice) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Formulez acest Drept la replică conform legislației în vigoare și anume Legea 3/1974–art. 72 (dreptul la replică) și Constituția României–art. 30 alin. (6) și (8), pe care doresc sa-l publicați ca răspuns în continuare la cele apărute în Jurnalul Bucureștiului azi 21 iunie 2026. Mi-aș fi dorit să existe cu adevărat un articol critic referitor la Coaxialism dar nu o astfel de insultă atât la adresa mea cât și a publicației Jurnalul Bucureștiului.  Personal, nu cred că astfel de rânduri puteau fi scrise de domnul Ababii. Poate că sunt scrise de o altă mână iar dânsul le-a semnat.

Motivele sunt următoarele

Probleme lingvistice (vizibile imediat)

• Sunt multe erori de scriere și gramatică: Forme greșite: „adevărată/adevrata”, „veții/veții”, „cunoașetea”, „princiu principal”, „infinit”, „opțiuni scrise greșit”
• Acorduri greșite și propoziții fără structură clară
• Cuvinte inventate sau deformate („coaxală”, „ideinic”, „coaxiologică” folosite inconsistent), fraze fără punctuație corectă, uneori fără logică sintactică
• Asta face textul greu de urmărit chiar la nivel de propoziție.

Probleme de coerență logică. Aici e problema mai mare.

• Textul: Pornește de la afirmații filosofice, dar nu le definește clar.
• Introduce noțiuni („adevăr absolut”, „adevăr circumstanțial”, „coaxialism”) fără delimitări stabile.
• Schimbă sensul acelorași termeni de la o frază la alta. Folosește întrebări retorice în lanț care nu duc la concluzii verificabile, ci doar la reluarea ideii inițiale. Practic, pare un discurs care „se auto-comentează” la infinit, fără să ajungă la o demonstrație reală.

Probleme de tip argumentativ (mai important)

• Chiar dacă ignorăm greșelile de limbă, apar probleme de fond. Cerc vicios: încearcă să „demonstreze” un sistem filosofic folosind exact termenii acelui sistem ca dovadă.
• Confuzie între niveluri. Amestecă ontologie (ce există), epistemologie (ce putem cunoaște) și limbaj (cum formulăm), fără separare clară.
• Falsă opoziție absolut/relativ. Le redefinește continuu până când orice contradicție devine „inclusă” în sistem, ceea ce îl face imun la critică, dar și neclar.
• Exces de afirmații fără criterii de verificare. „adevărul absolut”, „factor generator”, „lege metafizică”—dar fără reguli care să spună cum le recunoști sau testezi.

Concluzie scurtă

Textul nu e doar „prost scris”. Problema principală este că încearcă să pară o demonstrație filosofică, dar:

• nu fixează definiții stabile
• nu respectă reguli logice de argumentare
• se închide într-un limbaj circular

 1. Confuzia logică și conceptuală

• Autorul criticii cade în capcana unei erori fundamentale: confundă planul ontologic (realitatea existențială) cu planul gnoseologic (cunoașterea realității).
• Paradoxul minciunii. La principiul 2 al Coaxialismului („Orice sistem filosofic care pretinde că spune adevărul este un mincinos”), Ababii argumentează că și Coaxialismul se autoanulează. El nu înțelege natura paradoxului epistemologic (similar cu celebrul paradox al lui Epimenide/mincinosului), care în filosofia existențialistă este folosit tocmai pentru a arăta limitele limbajului și ale rațiunii umane în fața Absolutului.
• Redundanța definițiilor. Ababii folosește în mod repetat tautologii precum „adevărul său numit viață”, „adevărul său numit coaxialism” sau „minciuna nu ar ști că este minciună”. Aceste formule nu aduc nicio clarificare conceptuală, ci doar repetă termenul definit în cadrul definiției.

2. Probleme de exprimare și erori de redactare

• Textul abundă în greșeli de ortografie, punctuație și topică, ceea ce îi scade masiv credibilitatea academică:
• Aceleași erori de dactilografiere și ortografie: „veață” (folosit de mai multe ori în loc de viață), „coezistnța” (coexistența), „mincuni” (minciuni), „vlalabil” (valabil), „bineânțeles” (bineînțeles).
• Lipsa cratimei și greșeli de sintaxă: „raportânduse” (raportându-se), „alcătuesc” (alcătuiesc), „ceea ce a și făcut mincinos Sorin Cerin” (folosirea unui adjectiv cu rol de adverb în mod neadecvat).

3. Exagerarea și lipsa de contraargumente demonstrabile

În loc să demonstreze logic unde greșește sistemul lui Cerin, criticul folosește judecăți de valoare subiective și atacuri la coerența autorului:

• Afirmații de tipul: „autorul se încurcă în propria filosofie”sau „contrazicere peste contrazicere… făcând-o, de fapt, falsă și inutilă”.
• În filosofie, dacă vrei să infirmi un principiu, trebuie să arăți fie că premisele sunt false, fie că deducția este invalidă. Ababii doar decretează că „Nu există nicio iluzie a vieții, dar este viața propriu-zisă”, ignorând secole de istorie a filosofiei (de la mitul peșterii lui Platon, la vălul Mayei din filosofia indiană și până la nihilismul sau existențialismul modern) care au tratat lumea materială ca pe o iluzie sau o construcție a minții. În acest caz, textul recenzentului pare mai degrabă o lectură superficială, tradusă într-un limbaj defectuos, care nu reușește să pătrundă miza textului existențialist al Coaxialismului.

Mecanismul Paradoxului în Coaxialism (Principiul 2)

Un alt punct sensibil unde criticul se blochează este cel legat de Adevăr și Minciună. Cerin afirmă că orice sistem filosofic (inclusiv al lui) este o minciună dacă pretinde că deține Adevărul Absolut. Ababii sare imediat la concluzia că Sorin Cerin se contrazice și că teoria lui este inutilă. Totuși, în logica filosofică modernă (și în existențialism):

• Sinceritatea Radicală. Coaxialismul  folosește intenționat paradoxul pentru a fi onest cu cititorul. El recunoaște că limbajul uman este incapabil să exprime Absolutul fără să îl distorsioneze (adică să îl „mintă”).
• Tradiția Epistemologică. Mari filosofi precum Friedrich Nietzsche sau Ludwig Wittgenstein au folosit exact aceeași tehnică. Wittgenstein spunea la finalul operei sale celebre că propunările sale sunt ca o scară pe care trebuie să o arunci după ce ai urcat pe ea.

Concluzie practică

Textul semnat de Ababii nu este o critică de fond, ci „o  „suită de neînțelegeri textuale dublate de o redactare defectuoasă”. El tratează metaforele și conceptele metafizice ale Coaxialismului cu un realism extrem de naiv, motiv pentru care textul își pierde valoarea academică. Și lista ar mai putea continua dar după părerea mea nu mai este cazul fiindcă cele spuse de mine până acum le anulează pe toate celelalte.

Sorin Cerin, Membre Sociétaire de la Société des Poètes Français, Paris, France

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)