Dreptul „replicii” la replică – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

„Ababii să învețe, mai întâi, limba română și să lase pentru alții filosofia!” (Dumitru Sârghie)

Polemica nesustenabilă continuă. Dumitru Sârghie stăruie să se răzbune cu orice preț, deși ceea ce spune a mai afirmat în replica sa, dar cu ce mijloace și în ce mod? Orgoliu măi frate nu frunză verde și încă cel de cea mai joasă speță. Replica  mea:  „Sârgie întâi să între în posesia cât de cât a unor aptitudini elementare de gândire critică filosofică și apoi să aibă tupeul  să dea sfaturi cu tentă vrută filosofică” (Petru Ababii)

Dreptul la Replică – Replica marelui scriitor și filosof existențialist Sorin Cerin la articolul lui Petru Ababii („Sorin Cerin și cele 11 principii ale Coaxialismului său – amendamente critice)” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D).

Nu m-am așteptat ca Cerin să răspundă cu o replică la eseul meu critic referitorla teoria Coaxialismului  care îi apaține. De ce? Pentru că conform ei în  esență omul nu poate cunoaște adevărul, totul fiind o minciună. Și dacă el într-adevăr crede în ea inclusiv în sine, atunci replica sa devine inutilă/inoportună, deoarece este o minciună, o scriere neadevărată, adică care nu conțne nici un adevăr și care, deci nici nu trebuia scrisă dacă el atât de mult crede în teoria sa ca fiind adevărată. Dar totuși a scris-o adresând-o mie pentru a demonta toate argumentele mele critice la adesa teoriei sale. Prin urmare el crede că ea este adevărată și conține adevărul ei, un adevăr al său  cu ajutorul căruia dorește să contracareze adevărul expus în eseul meu precum  argumentul că teoria sa este plină de contradicții una dintre care se conține în chiar replica sa, fiind  dovedită și demonstrată de ea ca atare. Pe deoparte Cerin este încrezător în teoria sa ca fiind o minciună, de fapt, care nu conține nici un adevăr, iar   pe de altă parte, că nu am drepate atunc când susțin, că ea este contradictorie, adică mincinoasă în sensul că el singur  o consideră o minciună, dar  care, de facto, nu este în sensul adoptat de mine , ci conține totuși un adevăr al său  un adevăr numai lui aparținându-i pe care eu  îl numesc adevăr circumstanțial, însă  nu unul absolut lucruri pe care Cerin așa și nu le-a înțeles. Și atunci cum putem categorisi acest demers în care el se contrazice pe sine dacă nu foarte  simplu –miros de fățărnicie? Prin replica sa el a demonstrat odată în plus, că teoria Coaxilismului este greșită, adică mincinoasă nu  în esența sa intrinsecă factologică, dar  în  sensul dorit de autor.  

Société des Poètes Français (Paris, France) – Premiul „Jacques Prevert”. Mesajul lui Sorin Cerin (Hodorogea), poet și filosof existențialist (citat alături de Jean-Paul Sartre, Albert Camus sau Søren Kierkegaard), creatorul Coaxialismului, („comparat cu Schopenhauer, Nietzsche și Wittgenstein”) către Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist OADO – ONU)

În acest fel Cerin fără să conceapă și-a anulat chiar de la început  replica ca nesustenabilă, ce nu conține  nici un adevăr,  astfel anulându-și  și toate argumentele cu ajutorul cărora a vrut să demoleze ideile expuse în eseul meu.  Dar așa cum eu consider că teoria lui Cerin conține totuși un adevăr  propriu numit de mine adevăr circumstanțial, care constituie produsul unei cunoașteri deschise  ce încă urmează a duce în fapt, spre adevărul absolut cu toate că  el o consideră definitiv o minciună, adică ca un adevăr absolut ce nu mai poate fi supus criticii transformat  astfel într-o cunoaștere închisă propre numai unui adevăr absolut. În  această odine de idei odată ce Cerin singur conform teoriei  sale și-a anulat semnificația replicii sale  și deci și a tuturor agumentelor sale dorite de el  a-mi combate ideile din eseu, eu luând în considerație aceste lucruri nu ar mai  fi trebuit și nu ar mai fi fost necesar să vin cu această antireplică. Dar totuși o fac pentru a arăta, că teoria Coaxialismului este incorectă în sensul crezut de Cerin ca fiid o teorie defintiavată ca adevăr absolut, adică o minciună, mincună fiind numai în raport existențial cu  însăși acest  adevăr absolut, dar nu în raport cu adevărul cicumstanțial, ce, de fapt, este un adevăr real existențial. Greșela lui Cerin constă în aceea, că el confundă adevăul său  care este  cirircumstnțial de etapă a cunoșteiri deschise în devenire evolutivă cu adevărul absolut la care încă nu a ajuns a cunnoașterii   închise pe care el o consideră exrimată  în teioria Coaxlismului său, adică  în mincuna lui. Deși va trebui să încep o narațiune lungă pentru ami atinge vrerea o voi face ca fiind necesară.  

Tocmai din cauza, că Cerin își consideră teoria în postura unei realizări  ideinc absolută,  ce nu mai poate fi supusă nici unei critici de către cineva,  mânat fiind de orgoliul său provocat de încredera absolută că teoria sa este și ea absout corectă și-a admis tupeul de al întreba pe redactorul șef al JB domnul Thomas Csinta cum de și-a permis și a îndrăznit să publice eseul meu critic la adresa teorei sale chiar în debutul  replicii,  înviniundu-l astfel pe nedrept, anidemocratic,  nerușinat  și obraznic de acest fapt, considerându-se orgolios un om  invincibil în acest sens. Ori numai Dumnezeu poate fi invincibil în toate sensurile dar nicidecum de omul oricine ar fi și orcine s-ar considera. Altfel spus, de fapt, îl întreabă pe domnul profesor  Thomas Csinta cu ce drept și-a permis  acest lucru. Cu același drept democratic domnule Cerin cu care vați permis să scrieți replica dar și întreaga teorie a Coaxslismului, și-a permis și domnul Thomas Csinta fiind un om democratic și corect, fără orgolii înfumurate de a deține adevăruri de ultimaă instanță  și a nu a-și permite să publice ceea ce domnia sa consderă demn de publicare, asemenea, cum și eu mi-am permis asumându-mi atare drept democratic, de a-mi opinia și argumenta   ideile.

Comportamenul dovedit astfel vă pune într-o situație ce „mirioe” (?!) a totalitarism domnule Cerin și dictatură a unui om ce consideră că deține adevărul absolut în materie de cunoaștere filosofică și nici unui individ nu-i este admis să vă critice ideile. Doar sunteți filosof. Și deci un asemenea comportament este inadecvat  unuia merituos care pretindeți că sunteți. Dovada faptului, că anme, mai mult orgoliul și amorul propriu va impus să scrieți replica este aceea, că de două ori ați accentuat, că am deficențe grave de limbă și scrierea ei corectă, lucru pe care eu îl accept și îl recunosc ca atare de parcă aceasta ar constitui problema principală relevantă ce ar pune sub semnul întrebării corectitudinea în asamblu a ideilor și argumentelor aduse în  eseul meu, problemă însă ce nu are nici în clin nici în mânecă cu semnificația a ceea ce am spus în el.  Căci  drept pildă „ceia” sau „ceea” au una și aceași semnificație neschimbată și altele de acest fel, deficiențe pe care mi le asum în totalitate și care mă impun să le abordez în mod serios cred însă însă că prea târziu. Dar să trecem concret la ceea ce mi se impută ca fiind neverosimil pentru critica adusă în eseu.

• Probleme de coerență a logicii. Menționează Cerin, că pornesc de la afirmații filosofice, dar nu le definesc cum ar fi „adevăr absolut”, „adevăr circumstanțial”, „coaxialism”. Oare chiar așa să fie? Despre aceste trei enunțuri am explicat deci  și le-am definit, ca atare, la începutul acestui răpuns al meu. Dar oare însăși  pronunțarea lor concretă nu conțin  adevărurile lor concrete ca atare, căci ele nu au zece semnificații exprimate verbal separat în zece cuvinte/concepte diferite, care să posede una și aceeași semnificație sau semnificații diferte în unul și același cuvânt, ci anume exprimate corespunzător numai în  aceste  trei cuvinte concrete separate cu semnificația concretă a fiecăruia  cu și ca adevăruri elocvente  incontestabile dar nu a zece adevăruri. Ele le conțin numai pe aceste trei și în aceste trei enunțuri, în acest fel deci, definitivate ca atare. Unde lipsește aici logica?   Sunt niște argumente destul de clare, concise și bine formulate, fapt pe care deasemenea autorul mi-l impută. „Reluarea ideii anterioare” special am făct-o prin punerea unor întrebări retorice ca modalitate inferențială de a accentua adevărul intrinsec conținut în ele ca certitudine dovedită.

Citate Sorin Cerin

• Probleme de tip argumentativ. Este imposibil de a demonstra un sistem filosofic, o idee filosofică  fără a folosi elementele constitutive și terminologia respectivă adecvată sistemului ca atare, Cerin învinindu-mă, că inventez termeni noi necunscuți pentru ami argumenta ideile. Dar oare autorul nu a inventat termeni noi pentru ași demonstra teoria? Însăși termenul Coaxialism este unul dintre ei. Cum de pildă pot dmonstra, că eu sunt eu folosind date și termeni  adecvați autorului replicii–lucru imposibil de realizat? Termenii noi folosiți sunt argumentați ca fiind necesari întocmai  exprimând  semnificația ideilor pentru care sunt inventați. Aceasta și este dovada pe interior construită, adaptată, formulată astfel deci def.intuvată la necesitatea argumentării conceptelor propuse ca modalitate intrinsec impusă și strict atribuită  sensului vrut a fi demonstrat și argumentat. Vezi la începutul acestei expuneri dar și în eseul meu critic argumentarea noilor termeni „adevăr circumstanțial”, „adevăr absolut” și „coaxialism”, argumentare care răspunde oportunității  folosirii lor în sensurile  lor proprii
• Confuzie între niveluri. Nu există nici o confuzie între nivelurile epistemice, ci dimpotrivă există o stăruință de a explica asociativ, adică conlucrativ interacțiunea lor prezentă, care dau coerență și integritate sistmului epstemiologic pe care-l formează, necătând la rupturie existente  între ele ca entități terminologice separate. Ceea ce Cerin consideră a fi confuzie între niveluri sunt tocami acele punți de legătură care integrează  nivelurile  și formează sistemul, dovada fiind însăși existența sistemului ca atare, pentru că dacă această interacțune ar lipsi considerată  incorect de căte Cerin, confuzie, automat ar lipsi însăși sistemul. Care altă dovadă mai plauzibilă și mai integrată de altfel în chiar semnificaia ca atare a noțunilor și ideilor propuse mai este  efectiv de trebuință? Așadar definitivările acestor concepte sunt formulate concret, clar și concis racordate întocmai semnificațiilor corespunzător fiecărui principu al Coaxialismului.

• Falsa opoziție absolut/relativ. Redefinirea  noțiunilor doveditoare special am continuat-o inferențial până când orice contradicție devine inclusă în sistem ca modalitate prin care se pătrunde  în intrinsecul ideilor avansate pentru a le argumenta ca adevăruri posibil a fi cunoscute. Excesul de afirmații face parte din această mijlocire  de a ajunge în mod inferențial la adevărul afirmațiilor ca atare, pornind de la  cunoașterea deschisă și terminând cu  cunoșterea închisă, finalizând în acest fel cu însăși adevărul argumentat.  Cum poate fi falsă opoziția dintre   absolut și relativ când ambele reprezintă stări și semnificații radical diferite, absolutul reprezentând sosirea în fapt a cunoașterii  deja închise și identificare cu el, pe când relativul reprezintă o ducere în  fapt a cunoașterii deschise. La fel sunt cu semnificații cu totul diferite și toate cele ce umplu gnostic relativul și absolutul.

• Concluzii scurte. Tocmai prin ceea ce am fixat ca definiții stabile  prin sobrietatea lor clară punctuală am respectat regulile  logice de argumentare și inclus într-un limbaj circular formator de percepții concludente a unor  adevăruri  certe pe care le conțin.
• Confuzia logică. Nu poate exista plan gnosiologic (cunoaștere a realității) fără un plan respectiv ontologic. Doar cunoașterea respectiv gnosiologicul nu poate genera acolo unde lipsește ceea ce trebuie să-l genereze-ontologicul. Se pune ca deobicei carul înintea boilor. Chiar dacă am plasa gnosiologicul în postura unei idei primordiale pur metafizice fără reprezenarea ei ca realitate fizică dar nu metafizică nu avem cum ține cont de ea, deoarece omul activează cu gnosticul său într-o realitate fizică și deci totul trebuie adaptat/racordat fizic la  aceasta.

• Paradoxul minciunii. Paradoxul epistimiologic al mincunii nu constă în aceea că el produce minciuna, ci în aceea că minciuna îl produce singură, adică, de fapt, minciuna generează un paradox minciună, care la rându-i se anulează ca minciună  conform Coaxialismului  lui Cerin, un fel de minciună la pătrat dacă îl  apreciem din punct de vedere a teoriei Coaxialismului. Deci conform acestei teoirii minciuna ar trebui să  devnă absolută, care nici  nu se are pe  sine ca atare. Sau ea pe ea? Și  atunci cum de se știe de ea? Numai datorită faptului,  că ceea ce ar trebui să fie o necunsuută, ea prezintă un adevăr ca moment final al unei cunoașteri deja finalizată, dar care, de fapt, nu se produce deoarece nu-i este permis de prezența adevărului circumstanțial de etapă în ipostazelecunoașterii deschise, implicit în elementele acesteia considerate minciuni, urmâmd să devină, de fapt,  adevăr  absolut de la sfârșit de cale. Prin urmare minciuna teoriei lui Cerin  nici nu se are pe ea și deci prin urmare nici nu există. Adevăratul paradox este, că autorul în ciuda oricărei logici pune carul înaintea boilor ca și în alte agumentări ale sale.

• Rebundența definițiilor. Tocmai repetarea tautologică a definițiilor scurte și  clare la același subiect și este calea ce duce spre intetiorul/intrinsecul, ca atare, al ideilor puse în discuție. Intrinsecul incifrat în sine prin rembundența semnificațiilor ideilor dar cu alți termeni accentuează claritarea explicării în esență a lor.
• Probleme de exprimare. La aceste probleme nu face să mă opresc deoaree ele nu au relevanță hotărâtoare pentru corectitudinea explicațiilor conceptelor eseului meu, doar pentru a da o expresivutate lingvistică mai literară.
• Exajerări și lipsa  contraargumenteor demonstrabile. Cerin consideră incorect mai multele întrebări retorice  drept  exagerări, ele, de fapt, alcătuind semnifucativ semnificația noii modalități folosite  de a accentua discursul filosofc, a pune claritate, incisivitate și sobrietate pe răspunsurile posibile a fi prmite în sensul intrinsec al lor, adică în sensurile lor  esențiale concrete. El subliniază că în filosofie dacă vrei să infirmi un principiu terbuie să arăți, că premizele sunt false sau că deducița este invalidă. De acord. Dar una spune Cerin și alta a făcut contrazicânduse pe sine.

În teoria Coaxialismului  la început a fost constatat în fapt, că premizele sunt false, adică mincinoase iar deducțiile sunt adevărate tot mincinoase. Se pune întrebarea cum se poate cu niște premise false să se deducă  niște concluzii mincinoase consderate de autor adevărate, dar care de facto sunt  tot false/mincinoae  asemnea  premizelor,  când   atât unele cât și altele nu reprezintă niște adevruri în concepția sa  a prezenta ceea ce se dorește a prezenta nici  obiectiv nici subictiv, deorece toate se anulează  ca atare cu propriile semnificații mincinoase. La fel e și cu iluzia vieții. Dacă viața nu ar fi existat de unde ea să  știe despre o ilzue a ei? De facto de unde și cum  o iluzie să se știe , să se posede ca atare, fără un supoart care să se conțină atât în postură obiectivă cât și subiectivă? 

Mecanizmul paradoxului în coaxilism. Aici pntru a vorbi despre mecanismul paradoxului în Coaxialism să răspundem la întrebarea. Noi cei care polemizăm existăm  sau nu existăm. Dacă nu existăm  ca adevăruri conștiente de sine, atunci  cum de polemizăm conștient. Dacă totuși existăm atunci ne certificăm ca adevăruri incontestabile, iar dacă nu existăm atunci polemica devine  o mincună crasă. Tocmai acest fals vrea să-l inoculeze în conștiința umană teoria Coaxialismului.

„PhD Professor Elvira Sorohan – An existentialist poet of the 21st Century:” Move forward with reading, being curious to see you how the poet remains on same chord of background, and how deep, how seriously lives in this idea, not at all new. And it is not new for that the roots of the existentialism, reformulated modern, draw their sap from the skepticism of biblical, melancholic Ecclesiastes, discouraged, in the tragic consciousness of finitude as destiny. It is the King biblical, an, existentialist avant la lettre.”” (Profesor doctor Elvira Sorohan-O poetă existențialistă a secolului XXI: „Continuați lectura, fiind curioasă să vedeți cum rămâne poetul pe aceeași coardă de fundal și cât de profund, cât de serios trăiește această idee, deloc nouă. Și nu este nouă, pentru că rădăcinile existențialismului, reformulat modern, își trag seva din scepticismul Eclesiastului biblic, melancolic, descurajat, în conștiința tragică a finitudinii ca destin. Este Regele biblic, un existențialist avant la lettre.”)

Doamna Sorohan

 

• Concluzii practice. Teoria Coaxialismului nu este nici  scara pe care  după ce te-ai ridicat  pe ea s-o arunci, ci o rătăcire de altfel proprie oricărui om de știiță  prin labirinturile întortochiate ale unei cunoașteri încă deschise necesar a fi comletată și supusă  criticii reparatorii  pentru a fi definitivată și a o închide, dar consderată orgolios de Cerin una deja închisă definiv fără drept de a mai  fi cândva de cineva supusă criticii pe nume Coaxialism.

În  acest sens  nu este exclus ca și autorul acestei replici la replică să fie corectat efectiv de minți mai avansate gnostic, pentru că totul este în evoluție (vezi Petru Ababii, „Ce ne facem când expertul e și el arogant? „Jurnalul Bucreștiului”, 9 aprilie 2026.).  Consider această polemică totuși necesară, folositoare și bine venită cu dreptul cert de a fi opinată democratic,   pentru că ea se face nu pe  orizontala mai puțin gravitațională  a exegezii filosofce, ci pe verticala plină de greutate a ei, care astfel ușurează parcurgerea căii ce duce spre ambele adevăruri cel circumstanțial și cel absolut pentru toți cei care vor și au dreptul democratic să gândeacă și să se opineze.

Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporane; Interesul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Articole asociate

Interviu cu Dumitru Sârghie – Mitif „Poezia nu trebuie să fie doar decorativă; ea poate fi și o formă de luciditate” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). De la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică (UZPR Râmnicu Vâlcea)

Ce ne facem când expertul e și el arogant? Reacție (sub formă de pastilă satiric – filosofică) la Interviul cu Dumitru Sârghie – Mitif „Poezia nu trebuie să fie doar decorativă, ea poate fi și o formă de luciditate” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău), cu „text corectat (doar) parțial”

„Un război nou se profilează la granița Prutului – Cel cu limba română” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la omul de cultură Dumitru Sârghie – Mitif (poet, scriitor și jurnalist – membru al UZPR)

Când orgoliile nefondate egalează corecta stăpânire a limbii române cu investirea cu sensuri și principii improprii corectitudinii ei. În voga dreptului la replică – răspuns la eseul domnului Dumitru Sârghie -Mitif „Un război nou se prefigurează la granița Prutului – Cel cu limba română” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău) cu text „corectat” (doar) parțial

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)