Acasă Editorial Jurnalul Bucureștiului „Drepturile Omului”- și-a pierdut respectul în acești ani grei și blestemați (2)....

„Drepturile Omului”- și-a pierdut respectul în acești ani grei și blestemați (2). Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)

  • Oare se mai poate vorbi de drepturile omului atâta timp cât România este pe primul loc la mortalitate infantilă?
  • Se poate vorbi despre apărarea drepturilor omului când România este pe rimul loc la infecții intraspitalicești?
  • Se poate să pretindem că apărăm drepturile omului în condițiile în care România este pe primul loc la numărul de mame minore?
  • Se poate cere un minim respect al drepturilor omului, respectiv dreptul la viață, într-o țară în care numărul de avorturi este cel mai mare din Europa?
  • Ce respect de drepturi ale omului să pretindem când suntem țara care este pe primul loc în Europa la analfabetism funcțional, o realitatea înfiorătoare pe care până și odiosul regim comunist o eradicase?

Tot pe primul loc din Europa suntem și număru redus (scăzut) de kilometri de autostrăzi construite, în schimb pentru fiecare palmă de autostradă am plătit cel mai mare preț din U.E.! Nu mai vorbim de mii de kilometri de drumuri neasfaltate, dar continuăm să ne cerem respectarea drepturilor. Vax albina! În țara în care zilnic avem accidente rutiere cu victime, prima în clasament în Europa, credeți că mai contează oare dreptul la viață? Suntem prima țară din Europa unde infrastructura feroviară este nu proastă, ci dezastruoasă, unde se circulă cu viteze mai mici decât în perioada interbelică. Și avem îndrăzneala să cerem respectarea drepturilor, oare unde ne trezim noi că suntem?

România este țara în care trăiește o adevărată dramă atâta timp cât este prima la numărul de familii care trăiesc în sărăcie, încă cu WC-ul în fundul curții și fără apă, gaze, energie, căldură și canalizare, dar în schimb cu telefoane performante și cu tablete primite de elevi de la aceeași școală. Oare toți acești oameni nu au dreptul la un trai decent, așa cum prevăd cerințele Constituției?

România și la capitolul depopulare este premiantă, în special în mediul rural unde, din cauza sărăciei, peste 5 milioane de români au preferat să părăsească țara și să plece în pribegie, la muncă în străinătate, fiind țara cu cel mai mare număr de emigranți pe timp de pace! Ne întrece doar Siria, care a înregistrat 8,5 milioane de emigranți, doar că cetățenii sirieni au fugit din calea războiului, nicidecum din cauza sărăciei!  Și nu putem să nu întrebăm instituțiile din România, responsabile cu problematica românilor din diaspora, dacă știu cum și mai ales ce drepturi le sunt respectate conaționalilor noștri?!

Diaspora română, o (lumpen)diasporă aflată într-o profundă criză de identitate! (Corespondență din Franța – prof. dr. Thomas CSINTA)

Tot în cap de listă suntem la rata inflației și la deficitul bugetar, ceea ce inevitabil va duce la o sărăcie accentuată, pentru unii chiar sub limita pragului de subzistență. Dar, în antiteză, tot noi suntem primii la categorii și număr de pensii speciale, impozitând însă salarii minime pe economie. Vă întrebăm, domnilor guvernanți, unde este echitatea drepturilor acordate tuturor românilor? Nu cumva, cu bună știință, ați creat o mare discriminare când, pentru muncă egală și aceiași ani de activitate, ați acordat pensii diferite? Suntem una din cele mai nebune țări din Europa, unde salariile bugetarilor, finanțate de la bugetul de stat,  sunt neadmisibil de mari în comparație cu cele din mediul privat destul de neperformante.

În schimb la absorbția fondurilor europene structurale nu ne aflăm pe un loc fruntaș, ci la coada listei, nereușind în 32 de ani să legăm Europa de România, sau viceversa, România de Europa, printr-o rețea de autostrăzi. Probabil, dacă reușim performanța că în alți 30 de ani să mai construim 50 km. de autostrăzi, pe la jumătatea secolului XXI poate ni se va implini acest deziderat, mai ales că autostrăzile noastre trec mai mult prin zone de câmpie, nicidecum la altitudini montane, ca în Elveția de exemplu! Și mai avem îndrăzneala să cerem să ni se respecte drepturile fundamentale ale omului. Ce să mai spunem dacă în România toți specialiștii în finanțe, oameni de afaceri autohtoni și investitori străini, reclamă lipsa de predictibilitate a întregii legislații fiscale. Să recunoaștem că România a ajuns din nou prima țară unde natalitatea este la pământ.

Știați că alocațiile pe care le oferă România copiilor ei sunt mai mici decât cele pe care le primesc pușcăriașii, și că învățământul școlar este un dezantru, mai ales în ultimii doi ani de pandemie, când în mediul rural a fost aproape inexistent, iar pentru ceilalți cu acces la învățământul on-line aproape la fel, mai bine zis un fel de simulare. Așa oare se respectă drepturirlor omului, domnilor care ați jurat cu mâna pe Biblie că așa va fi!? Cum rămâne cu dreptul la educație garantat de Constituție? Să te ferească Bunul Dumnezeu să te îmbolnăvești în România, să fii obligat să te internezi în spital. Sunt adevărate morgi spitalele noastre, pline de gândaci și șobolani, murdare, gata să se prăbușească, cu sisteme electrice vechi de peste 50 de ani, oricând gata să producă scurtcircuite și să se declanșeze incedii ucigătoare, așa cum s-a și întâmplat în ultimii doi ani. De 32 de ani, cu peste 34 de miniștri la conducerea Ministerului Sănătății, nimeni nu a reușit să construiască măcar un singur spital, rămânând la stadiul de vorbe, angajamente și promisiuni făcute din patru în patru ani, adică în perioada anilor electorali.

Dar ce le mai place să susțină public că în România dreptul la sănătate este un drept garantat, așa cum scrie în Constituție, mai ales în perioada restricțiilor cică impuse de pandemie. Atâta de preocupați au fost să-i apere pe români de Covid, încât au uitat complet de drepturile celor cu boli cronice! Ce prosperitate să-și dorească această țară când încă se face agricultură de subzistență, cu plugul tras de boi, măgari sau cai, iar în lipsa acestora, la nevoie, intră omul în jugul plugului. Am devenit o țară de bezmetici, bodyguarzi, femei de moravuri ușoare, proxeneți, traficanți de droguri și de mărfuri de contrabandă, drogați și tot felul de infractori, așa-zișii „bombardieri” pe toate străzile, cu agresiuni și violență la tot pasul, situație creată de indiferența totală a autorităților, dar și din cauza unor decizii ale politicienilor luate „pe picior”, în bătaie de joc, astfel că respectarea drepturilor omului în România zilelor noastre a rămas un deziderat! Politicienii noștri vorbesc de drepturi doar de dragul de a fi în trend cu lumea civilizată!

Corespondenţă de la Lordul, Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite-Ecosoc)

  Articol asociat

Drepturile Omului și-a pierdut respectul în acești ani grei și blestemați! (1). Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)

Notă. Articolele Lordului prof. dr. avocat Florentin Scaletchi  în Jurnalul Bucureştiului, Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Nota redacției

Articol asociat

Drepturile Omului și-a pierdut respectul în acești ani grei și blestemați! (1). Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. av. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite – Ecosoc)

Articolul precedentIoana Arsenie, Strateg financiar-Trusted Advisor: Simulatorul de Business este o armă pentru IMM-urile care știu că scenariile multiple fac parte din normalitate
Articolul următorCartea „Fals tratat de antropologie” a scriitorului – inginer vâlcean Mircea Bãduț
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.