









OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale). Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.


Două drone au fost doborâte în spațiul aerian al României, în mai puțin de 24 de ore. Ambele au fost neutralizate de același pilot român, un tânăr de cel mult 28 de ani, aflat la manșa aceleiași aeronave F-16 și asistat de același coleg. Performanța militarului merită recunoaștere și respect. Tocmai de aceea, pilotul nu trebuie transformat într-un element de decor al unei campanii de comunicare politică. Dincolo de imaginea eroului, rămân întrebări la care autoritățile sunt obligate să răspundă.
- De ce prima dronă a parcurs aproximativ 200 de kilometri prin spațiul aerian național și a fost urmărită peste o oră înainte de a fi doborâtă, în timp ce a doua a fost neutralizată în numai 11 minute?
- De ce, după o misiune reală de luptă, cu lansare de rachetă și o încărcătură psihică evidentă, a fost folosit a doua zi același pilot? Au fost respectate toate perioadele regulamentare de odihnă și evaluare psihofizică? Aviația militară română nu dispune și de alte echipaje pregătite pentru asemenea intervenții?
- De ce racheta lansată de un Eurofighter italian a ratat prima dronă și în ce condiții s-a produs ratarea? Nu acuz pilotul italian și nu pun la îndoială profesionalismul său, dar opinia publică merită o explicație tehnică, nu tăcere.
- De ce comunicarea președintelui, a ministrului Apărării și a conducerii Armatei a fost neuniformă, uneori contradictorie, dar a devenit brusc coerentă atunci când discuția a ajuns la necesitatea programului SAFE?
Ministrul Apărării a trecut foarte repede de la prezentarea incidentelor la argumente privind achizițiile militare și costurile apărării. Amenințarea a fost urmată imediat de justificarea cheltuielii: există drone, mijloacele actuale sunt insuficiente, prin urmare SAFE trebuie urgentat. Nu afirm că incidentele au fost fabricate și nici că pilotul român ar face parte dintr-un plan secret.
O asemenea acuzație ar necesita dovezi pe care, deocamdată, nu le avem. Dar observ că două incidente reale sunt folosite pentru a crea presiune publică și politică în favoarea unor decizii financiare majore, insuficient explicate cetățenilor. Tăcerea NATO nu demonstrează existența unei înscenări. Totuși, absența unei comunicări aliate clare, deși în prima intervenție au fost implicate aeronave italiene aflate în misiune NATO, lasă loc unor întrebări legitime.
Românii trebuie să afle traseele radar complete, orele exacte ale tuturor deciziilor, originea dronelor, rezultatele expertizelor, cine a emis ordinele de angajare și de ce au existat diferențe atât de mari între cele două reacții. Totodată, trebuie publicate proiectele antidronă finanțate prin SAFE, costurile, furnizorii și procedurile de atribuire. Securitatea națională nu trebuie negociată. Dar nici frica populației nu trebuie folosită drept cec în alb pentru împrumuturi, achiziții și contracte asupra cărora societatea nu primește suficiente explicații.
Poate că dronele nu au fost trimise de cei care invocă acum pericolul. Dar frica produsă de ele este administrată politic. Iar atunci când frica devine argument financiar, transparența nu mai este opțională. Susțin apărarea României. Tocmai de aceea solicit adevărul complet, responsabilitate instituțională și transparență asupra fiecărui euro cheltuit în numele securității noastre.
Articol asociat
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






























