Educația degenerării umane (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele.
Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Cu prețuire,
N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)

KØN–Gender Museum Denmark ligger i Aarhus. KØN sætter fokus på kønnenes kulturhistorie og diskuterer kønsproblematikker, ligestilling, krop og seksualitet.

Prin moderna educație a degenerării umane:

• dispare tot mai mult separarea dintre bărbat și femeie, dintre masculinitate și feminitate, dintre ceea ce a fost normal de mii de ani în viața omenirii și
• se promovează persoanele care sunt în afara categoriilor de bărbat și de femeie, care nu sunt nici de gen feminin, nici de gen masculin, care sunt și bărbat și femeie, despre care ajungi să nu mai știi ce sunt.

Este extrem de tulburător să vezi o ființă omenească (dacă se mai poate numi „ființă omenească”) „cu capul jumătate de bărbat și jumătate de femeie”, „cu organe genitale bărbătești expuse” și „cu sânii de femeie la care alăptează un copil”. Sculptura „Agape” este situată la KØN-Muzeul Gender Danemarca, un muzeu danez din inima orașului Aarhus, are o înălțime de 3,5 metri; a fost creată de Aske Jonatan Kreilgaard în legătură cu Ziua Internațională a Bărbatului din 2021, donată muzeului de către acesta cu intenția „să creeze conversații între oameni”.

Statuia se află în prezent în afara unui muzeu cunoscut anterior sub numele de Kvindemuseet (Muzeul Femeii), fondat în 1982, cu accent pe istoria femeii, și de atunci a fost redenumit KØN-Muzeul Gender Danemarca. Schimbarea numelui muzeului a avut loc în încercarea de a-și extinde atenția de la problemele femeilor la gen și egalitate. Site-ul web al muzeului scrie „KØN–Gender Museum Denmark este un muzeu danez din inima orașului Aarhus. Este unul dintre puținele muzee din lume care se concentrează pe gen și egalitate.” Sculptura, numită Agape, a fost un subiect de controversă în Danemarca în 2022.

Statuia, cu înălțime de 3,5 metri, creată de Aske Jonatan Kreilgaard, prezintă un bărbat cu organe genitale expuse și sânii care alăptează un copil. Sculptura a fost creată în legătură cu Ziua Internațională a Bărbatului din 2021 și donată muzeului de către artistul său cu următoarea declarație: „În mod tradițional, am asociat întotdeauna dragostea nelimitată (agape) cu femeia și sexualitatea (eros) cu bărbatul. Acestea sunt încadrări care pot părea foarte limitative pentru individ. În ultimii cincizeci de ani de feminism, femeile s-au eliberat treptat de ideea exclusivă de a putea fi ființe cu spiritul de auto-sacrificiu și grijulii pentru a găzdui și o sexualitate puternică și o independență crescută. Opusul este abia la început pentru bărbați. Personal, ca bărbat, sunt privit doar ca o ființă sexuală, în care vulnerabilitatea și dragostea sunt văzute ca semne de slăbiciune. Reacțiile violente la sculptură sunt, pentru mine, un exemplu clar de sexualizare constantă a intențiilor bărbatului. Sculptura a fost creată pentru a contesta exact această idee. De aceea donez sculptura muzeului, pentru ca acesta să poată continua să creeze conversații între oameni”.

Criticii statuii s-au referit la ea ca fiind „pedofilă” și promovând un fetiș, în timp ce susținătorii cred că deschide o conversație importantă cu privire la rolurile și așteptările de gen în societatea „modernă”. Este extrem de tulburătoare această educație a degenerării umane prin care se ajunge la dispariția identității dintre bărbat și femeie, dintre masculinitate și feminitate, dintre ceea ce a fost normal de mii de ani în viața omenirii. „Satanizarea ajunsă stare de lege, de ordine şi de guvernare creează o atmosferă satanică, o pseudo-spiritualitate şi o modalitate de vieţuire satanică. Sunt astăzi organizaţii omeneşti satanizate ce răspândesc satanismul. Satanizarea e mai rea decât păgânismul.” (Ioan Ianolide, 1919–1986 scriitor român, legionar-membru al Frățiilor de Cruce, deținut politic sub regimul lui Ion Antonescu și apoi, în regimul comunist, în 1941, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru aparteneța sa la organizație)

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului)

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului