Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
„Sfârşitul unei nații începe atunci când trădătorii acesteia, în timp ce își vând țara, îi denigrează pe patrioții și îi omagiază pe asupritori!” (N. Grigorie Lăcrița)
Majoritatea elitelor noastre conducătoare postdecembriste au fost și sunt invalizi care nu mai văd, nu mai aud, nu mai simt nimic din interesele și din durerile poporului. Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus avuţia naţională în folosul străinilor, că s-a năpăstuit ţărănimea, că s-a introdus politicianismul în administraţie, în învăţământ, în sănătate şi în toate sferele vieţii economice şi sociale, că s-a distrus specificul naţional–de toate aceste crime împotriva siguranţei statului şi de toate aceste atentate contra fiinţei neamului nostru–se fac vinovate aceste „elite conducătoare” care, cele mai multe, se află în conducerea statului (inclusiv prin urmașii lor) de circa 35 de ani.
„Căci Eu ştiu că nelegiuirile voastre sunt multe şi că păcatele voastre sunt fără număr: asupriţi pe cel drept, luaţi mită şi călcaţi în picioare la poarta cetăţii dreptul săracilor”. (Biblia, AMOS 5.12).
Clasa noastră conducătoare, care are frânele destinului românesc de 35 de ani, se face vinovată de cea mai gravă trădare în fața istoriei și prin aceea că a făcut și face numai ce-i stă în putinţă pentru a-şi căpăta şi a-şi menţine puterea, inclusiv prin vânzarea bogățiilor țării și a interesului naţional. Elitele noastre gândesc numai la averile pe care le pot agonisi, la ambiţiile pe care şi le pot satisface, la orgiile lor. Marea lor crimă mai stă şi atât în milioanele de conştiinţe iubitoare de neam și de țară ucise, cât și în faptul că măcar acum, când încă mai este timp, nu înţeleg să se pună în slujba ţării.
Clasa noastră conducătoare, tot mai puţin românească, politizată până în măduva oaselor, se comportă ca şi când am avea înaintea noastră o sută de ani de pace şi de prosperitate, ca şi când falșii noștri prieteni, alia și parteneri ne-ar fi fraţi adevărați, ne-ar fi unchi şi naşi, ne-ar fi rude apropiate, ne-ar fi cu toţii de bună credinţă şi ne-ar dori numai binele. Românul de altădată, cu cele şapte inimi în pieptul de aramă, a ajuns un biet sărman care se luptă ca să-şi păstreze măcar o inimă obosită şi bolnavă, care bate tot mai rar şi tot mai stins. Dar cârmacii incapabili și trădători de neam și de țară stau surâzători la cârmă, de circa 35 de ani, ca și când nimic nu s-ar întâmpla. Elitele conducătoare se fac că nu văd că nu prea mai avem nimic al nostru în această ţară, care pe alocuri nici nu mai pare românească.
- Românie, Românie,/te făcură colonie,/fără nicio bogăție,/iar acum vor să te sfâșie,/printr-o așa-zisă frăție,/până la dispariție. (N. Grigorie Lăcrița)
Uneori, când sunt bine dispuşi, cârmacii noştri ne spun că n-are importantă faptul că străinii au acaparat în cea mai mare parte România, că ei, străinii, sunt oameni muncitori, eficienţi şi inteligenţi şi, dacă fac avere, pe bogăţiile şi pe munca noastră, averile lor rămân tot în ţara noastră, ceea ce este cu totul fals. Dacă aşa stau lucrurile, de ce nu ne-am preda cu totul la aceşti străini, să nu mai fim numai colonizaţi, căci ei sunt muncitori, eficienţi şi inteligenţi?
Clasa conducătoare, de după 1989, nu numai că nu este îndurerată de faptul că am ajuns să nu prea mai avem nimic al nostru în această ţară, că ţara noastră nici nu prea mai pare românească, dar vorbeşte chiar laudativ despre calităţile străinilor care ne acaparează și care făuresc „România lucrului bine făcut, în care bogaţii te învaţă cum să accepți foamea, trădătorii cum să-ţi iubeşti ţara şi hoţii cum să fii cinstit!” (N. Grigorie Lăcrița). Un neam a cărei clasă conducătoare gândeşte astfel, nu mai are mult de trăit, nu mai are dreptul să se măsoare cu istoria…, nu va mai avea loc în istorie.
„Poporul meu, cârmuitorii tăi te duc în rătăcire, şi pustiesc calea pe care umbli!”. (Biblia, Isaia 3.12).
După ce România nu va mai fi nici România adevărată, şi nici a românilor pur sânge, acaparatorii vor avea grijă să nu se mai ştie nici care au fost ai noştri „cârmacii incompetenți și trădători”, care s-au făcut unelte în mâna lor. Şi asta e destul pentru românii adevărați, atâția câți mai sunt, ca să înceapă să plângă; dacă mai pot şi dacă nu s-au resemnat și aceștia că trăiesc într-o Românie care nu mai este a românilor. Situația în care am ajuns se regăsește și în poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă, în care se spune:„ (…) Vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!/A lor gheare-nfipte-n pieptu-ţi, fără milă l-au străpuns/Şi-n bucăţi împart, infamii, carnea ta, avutul tău!/Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău,/Ăşti nemernici fără suflet, fără nici un căpătâi,/Ţin a tale zile-n mână, ş-a ta cinste sub călcâi./Şi călări pe tine, ţară, se cred zei aceste bestii, (…)” (Din poezia „Cârmacii”, de Alexandru Vlahuţă).
De unde vin oare „blestemele asupra românilor!” de a avea, de circa 35 de ani, asemenea satanici trădători de neam, de țară și de asupritori? Bunul român, oricât este de bun creștin, dar, ajuns în situația extremă a existenței sale, ajunge până acolo încât să-și pună și întrebare: „Dacă există un Dumnezeu atât de bun, de ce este o lume atât de rea?”, întrebare la care nu-și găsește explicația.
Nota redacției. Cred că explicația rezidă, în principiu, în aforismele mele:
- „Plus on est pauvre, plus on croit en Dieu. Plus on croit en Dieu, plus on devient pauvre”
- „Le temps de vivre est le temps d’aimer. Vivre sans contraintes et jouir sans temps morts”
- „Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix lesquels, à notre insu, déterminent notre avenir. Car ils le conditionnent, il convient de choisir en toute conscience. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets ni résignation, mais avec sérénité et humilité”
- „Pour être malheureux de ce qui nous manque, on ne peut être heureux de ce qu’on a”
- „Il faut l’ accepter les souffrances, pour espérer bien vivre celle-là et ses joies”
- „Pire que la mort, c’est la peur de mourir, pour lui échapper, faut-il mourir?”
- „Qui aime la liberté, défie la mort”
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița
Articole asociate
Notă. Lista de articole ale autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
