Le XVème Congrès mondial des Éminescologues de Chișinău – Al XV-lea Congres mondial al Eminoscologilor de la Chișinău – Eminescu și Lumea noastră postmodernă (cu participarea Dr. Christian W. Schenk, scriitor și traducător trilingv german de origine brașoveană din Boppard, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Prof. Constantin Hărăbor (membru UZPR)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) – distincții speciale pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, Biblioteca municipală B.P. Hașdeu și Primăria Chișinău au organizat sub auspiciile Academiei de Științe a Moldovei, Academiei Române, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Asociației Naționale a Oamenilor de Creație din Moldova, cu sprijinul direct al Primăriei comunei Dumbrăveni–Suceava, România, acest select eveniment în perioada 31 august–1 septembrie 2026 la Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei și la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”.

Evenimentul a fost proiectat cu o structură complexă, variată, clasică și modernă, de participare activă, de trăire sufletească, pentru a descoperi/redescoperi, a înțelege/simți și trăi/retrăi complexitatea unui geniu, dar și a Omului Eminescu. Congresul a fost parte integrantă din  Sărbătoarea națională „Limba Română”. El s-a desfășurat în format mixt: fizic și on-line, prin conectare la platforma Zoom, iar toate lucrările lui au fost transmise în direct de Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale, de Privesc.Eu și a fost prezentat pe larg în mass-media. Conform Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” la acest congres au participat o serie de eminescologi din diaspora culturală internațională. În format online sau prin comunicări directe, au fost reprezentate, în afară de Republica Moldova și România, Australia, Canada, Germania și Italia.

Mesajele de deschidere au fost rostite de Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei și de Acad. Marius Andruh, președintele Academiei Române, iar Comunicarea Principală cu titlul „Limba română ca liant al națiunii”, a aparținut  Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Consiliului Academic Român (Kyenote speaker). Ele au fost urmate de salutul Prim-vicepreședintelui Delegației Uniunii Europene–Republica Moldova, europarlamentarul Maria Grapini, precum și al Ministrului Educației, respectiv al Culturii din Republica Moldova.

După Omagiul Limbii Române a urmat deschiderea propriu-zisă a  Congresului Mondial al Eminescologilor, Ediția a XV-a, moderator fiind reputatul eminescolog Acad. Mihai Cimpoi–Președintele Congresului Mondial al Eminescologilor și Director onorific, Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”. Acad. Ion Tighineau a oferit însemnele de Membru de Onoare al Academiei de Științe a Moldovei renumiților eminescologi Pompiliu Crăciunescu și Adrian Dinu Rachieru. Apoi au fost susținute  30 comunicări de către 10 academicieni, 6 profesori universitari, 6 doctori și cercetători stiințifici, etc.  A fost un regal intelectual-spiritual de analize a operei genialului Poet, făuritor al Limbii Române. Ziua s-a încheiat cu înmânarea Trofeului Congresul Mondial al Eminescologilor–Ediția a 15-a Doamnelor Elena Dabija–Directorul Centrului Internațional „Mihai Eminescu”, respectiv Doina Dabija–Redactor Șef al săptămânalului Literatura și Arta, pentru contribuția deosebită la organizarea, desfășurarea și promovarea Congresului.

A doua zi, Congresul a continuat la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”, zi care a debutat cu un moment înălțător când toți participanții la Congres  au adus un pios omagiu „Poetului Nepereche” prin depunerea de flori la Bustul acestuia din fața Centrului. Au fost prezentate peste 30 de comunicări științifice deosebit de valoroase, foarte interesante și inedite. Din lipsă de spațiu am să menționez doar câteva: în primul rând comunicările proaspeților Membri de Onoare ai Academiei de Științe a Moldovei, anume valoroșii eminescologi Pompiliu Crăciunescu și Adrian Dinu Rachieru cu magistrala comunicare a  Acad.  Christian W. Schenk din Germania, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului.

O consistenta prezentare a „Filozofiei lui Mihai Eminescu” a fost făcută de către Acad. Mihai Cimpoi; ineditele comunicări „Eminescu în Canada”–Alexandru Cetățeanu, scriitor și jurnalist, membru UZPR, Președintele ASRAN (Asociația Scriitorilor Români din America de Nord), respectiv „Eminescu în Australia”– George Roca, scriitor și publicist, Președinte de Onoare al Academiei România-Australia pentru Cultură (ARAC), Director al Revistei „Bumerang Literar” din Sidney. Eu, personal am fost foarte bucuros că am contribuit la lărgirea caracterului mondial al Congresului, prin invitarea acestor două personalități culturale ale românilor de pretutindeni în lume.

Totodată, o altă contribuție a mea a fost invitarea și participarea la Congres a unui mare eminescolog din România–psihologul-lector universitar Alin Comșa–om de aleasă cultură, un împătimit admirator și inteligent promotor al Luceafărului poeziei române. El este și autorul Primului Muzeu de o Zi Mihai Eminesciu, mai 2025, București. Comunicarea Domniei Sale–„Cartea care nu s-a citit a fost cea mai inedită, concretă și cea mai interesantă nouă informație prezentată în Congres. El ne-a oferit excepționala ocazie de a vedea primul volum (!) în care au fost publicate poezii de Mihai Eminescu, anume „Rümanische Dichtungen”, autor Carmen Sylva (alias Regina Elisabeta a Romaniei), apărută la Leipzig, 1881. Cartea cuprinde poezii de Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Iacob Negruzzi–traduse în limba germană de Carmen Sylva, precum și „21 poezii ale lui Mihai Eminescu” traduse de Mite Kremnitz împreună cu Mihai Eminescu. Cartea avea ca scop prezentarea culturii române influentei comunități culturale, economice și politice europene din Germania. Așa cum foarte frumos spunea cunoscutul jurnalist Adrian Artene, aceste cărți sunt, citez: „adevărate bijuterii făcute de o Regină…” ele fiind „rădăcini ale Culturii Române“.

S-au organizat și activități culturale conexe, cum ar fi o Expoziție intitulată „Mihai Eminescu în arte”–o galerie de artă plastică inspirată de enciclopedica operă eminesciană și o Expoziție de noutăți editoriale intitulată „Imn Eminescului”. În cadrul acesteia menționăm doar lansarea cărții „Mama noastră, limba română” de către autorul ei–cunoscutul scriitor, jurnalist și eminescolog Puiu Răducan din Râmnicu Vâlcea. Totodată s-au făcut donații de carte sub titulatura „Ediții Eminesciene”. A urmat un Respiro muzical: Dor de Eminescu” cu renumiții și talentații cant-autori Constantin Rusnac și Marian Mărgărit, după care s-au înmânat medalia Congresul Mondial al Eminescologilor, ediția a 15-a, medalia Mihai Eminescu și Ion Creangă, precum și medalia Regina Maria.  A urmat apoi Concursul de epigrame „Dedicație creației Eminesciene” la Ccomplexul Turistic „Costești”,  Casa Ion Creangă, urmată de o cină festivă in această locație selectă.

În incheiere enumerăm partenerii care au sprijinit acest eveniment cultural de excepție: Asociația Culturală „Regal d’Art”; Editura Academiei Române; Academia Internațională „Mihai Eminescu”; Asociația Epigramiștilor din Moldova; Complexul Turistic „Costești”; Teatrul Satiricus „I.L. Caragiale”; Săptămânalul „Literatura și arta”, cărora le mulțumim si pe această cale pentru efortul depus pentru organizarea și desfășurarea exemplară a evenimentului.

Prof. gr. I. – Matematică Constantin Hărăbor, membru UZPR, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului,  „Mesagerul” lui Mihai Eminescu în lume 

Notă. Articole asociate ale autorului

Proiectul Orizont Eminescu Mihai Internațional (POEM-I) continuă călătoria – „Experiența mexicană” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență specială din orașul Hermosillo (statul Sonora, Mexic) de la profesorul Constantin Hărăbor („mesagerul lui Eminescu pe Pământ”)

POEM-I și vocația de Proiect călător – „Experiența japoneză” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență specială din Japonia (Tokyo) de la colaboratorul nostru permanent profesorul Constantin Hărăbor

„Nevoia de Eminescu” (eseu prezentat de scriitoarea Ecaterina Petrescu – Botoncea, la Congresul mondial eminescologic de la Chișinău „Eminescu & Artele” – 2024) & „POEM – I” (Proiectul Orizont Eminescu Mihai – Internațional) de la corespondentul nostru special din Chișinău, profesorul Hărăbor Constantin cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

POEM-I (Proiectul Orizont Eminescu Mihai–Internațional) – acasă la „Bădița Mihai” a lui Eminescu – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la profesorul Constantin Hărăbor (membru UZPR – Uniunea Ziariștilor Profesionițti din România)

De Ziua Națională a Culturii Naționale „POEM-I (Proiectul Orizont Eminescu Mihai–Internațional)” din Australia (Corespondență de la colaboratorul nostru Profesorul Constantin Hărăbor) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Proiectul „Orizont Eminescu” al profesorului Hărăbor Constantin în Australia (Corespondență de la Sydney) cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Proiectul Orizont Eminescu Mihai Internațional (POEM-I) continuă călătoria – „Experiența indiană”, cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență specială de la profesorul Constantin Hărăbăr din Madurai (India) de la cel de-al 43-lea Congres Mondial al Poeților

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

„La Corse ne croit pas aux larmes”. Le mystérieux triangle criminel des Bermudes dans le dossier Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé. L’assassinat de Claude Erignac et l’innocence d’Yvan Colonna. Pourquoi Franck Elong Abé a-t-il tué Yvan Colonna? („Corsica nu crede în lacrimi”. Misteriosul triunghi criminal al Bermudelor în dosarul Claude Erignac – Yvan Colonna – Franck Elong Abé. Asasinarea lui Claude Erignac și nevinovăția lui Yvan Colonna. De ce Franck Elong Abé l-a ucis pe Yvan Colonna?)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul românilor încarcerați pentru crime sexuale și proxenetism în centrele de detenție din Franța (Châteauroux, Besançon, Aix-Marseille-Provence Métropole/Métropole Nice Côte d’Azur) și în Spania (Lleida), adepți ai „Triunghiul amoros familial (conjugal)” – o crimă sexuală deosebit de gravă și pedepsită foarte sever

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat de Tribunalul Judiciar Bobigny (Departamentul Seine – Saint Denis, MGP – Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)