Etnologul și folcloristul Gheorghe Pavelescu şi „Pasărea-Suflet” (Conf. dr. Cristian – Ioan Popa)

Cu ocazia organizării proiectului cultural-științific „Ovidiu Bîrlea–Tradiții culturale la Mogoș”, specialiștii din România au prezentat publicului un interviu cu renumitul etnolog și  profesor universitar  Gheorghe Pavelescu la împlinirea vârstei de 90 de ani. Acest documentar retrospectiv dezvăluie contribuțiile semnificative ale savantului din Alba la înțelegerea și promovarea culturii și tradițiilor românești. În cei 90 de ani de viaţă (s-a născut la 18/31 martie 1915 în localitatea Purcăreţi din judeţul Alba), şi 70 de activitate ştiinţifică, profesorul Pavelescu a acumulat experienţă, prestigiu şi, nu în ultimul rând, autoritate. Domnia sa este o personalitate a vieţii academice româneşti, consemnată în toate enciclopediile de specialitate, al cărei nume se identifică, de aproape şapte decenii, cu momentele de vârf ale etnologiei contemporane, marcând-o definitiv prin câteva performanţe, greu de egalat, cu valoare de unicat în istoria disciplinei.

În 1934, încă elev la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăştie, devine colaborator al „Arhivei de Folclor” a Academiei Române (condusă de Ion Muşlea), căreia îi trimite, pe parcursul a doi ani (1934–1936), „86 culegeri de folclor ale elevilor de la Orăştie, dintre care peste 20 de caiete reprezentau culegeri personale”, după cum mărturiseşte însuşi autorul, în Radiografii spirituale–scrisori regăsite. La 22 de ani, remarcat de profesorul Romulus Vuia, este numit preparator la Muzeul Etnografic din Cluj. În 1939, la doar 24 de ani, publică în Gând românesc, „Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani”, prima sinteză transilvăneană privind cercetările de cultură şi civilizaţie tradiţională din spaţiul intracarpatin. La numai 27 de ani, în 1942, era doctor în Sociologie al Universităţii din Bucureşti şi doctor în Filosofia culturii al Universităţii din Cluj–Sibiu. 

Povestea lui Gheorghe Pavelescu, renumitul etnolog din Alba care a fost tras „pe linie moartă” de comuniști. Era prieten cu Blaga

În 1945–anul în care împlinea „respectabila” vârstă de 30 de ani, obţine cel de-al treilea titlu de doctor, de astă dată în Etnografie şi Folclor. Performanţă unică în epocă, demnă de invidiat, dacă ne gândim că cele trei doctorate au fost conduse de personalităţi de talie europeană, ctitori de „şcoli” şi catedre româneşti, precum Dimitrie Gusti,Lucian Blaga şi Romulus Vuia. Cele trei teze de doctorat–din fericire, toate tipărite–s-au constituit în contribuţii unice în literatura de specialitate–Mana în folclorul românesc–teza susţinută la Filozofia culturii, fiind distinsă de Academia Română, în 1946, cu premiul „C. Rădulescu-Codin”.

Despre Conf. dr. Cristian Ioan Popa

•  absolvent al Liceului Industrial Nr. 1 Cugir, profilul mecanic în 1990
• absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, secţia istorie-arheologie, din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, promoţia 1997, cu media generală 9,13. Lucrarea de diplomă a avut titlul „Monografia arheologică preistorică a bazinului hidrografic al Cugirului” (coordonator ştiinţific conf. univ. dr. Ioan Andriţoiu).
• Absolvent al masteratului de Arheologie pre- şi protoistorică din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918”, pe care l-a promovat cu media generală 10, în promoţia 1999. La terminarea acestor studii a susţinut lucrarea de disertaţie cu titlul „Grupul cultural Balta Sărată”.
• În perioada studenţiei, în intervalul 22-26 mai 1996 a beneficiat de o bursă de participare la al VII–lea Congres Internaţioanal de Tracologie (Constanţa–Mangalia–Olimp).
• În timpul studenţiei a făcut parte din colegiul de redacţie al numărului 1/1995 din publicaţia studenţească „Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti” (Alba Iulia), iar la numărele 8/2002 şi 9/2003 am fost responsabil pentru secţiunea arheologie.
• În perioada cuprinsă între 1 august 1997–28 februarie 1999 a activat ca muzeograf în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, unde am desfăşurat activităţi specific muzeale. Pe perioada 1 octombrie 1998–28 februarie 1999 am avut o colaborare la plata cu ora pentru disciplina Istorie Veche Universală cu Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
• Începând cu data de 1 martie 1999 îmi desfăşor activitatea în cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de istorie şi filologie, catedra de istorie, ca preparator al seminariilor de Istorie Veche Universală, Istoria Veche a României, Fenomenul indo-europenizării şi Tracii în contextul lumii antice. Din anul universitar 2004-2005 predau cursurile de istoria veche a României, Arheologie preistorică şi Locuinţe, aşezări şi fortificaţii în preistorie.
• În prezent coordonează activitatea Cercului de Istorie Veche şi Arheologie „Ion Berciu” din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
• În luna martie 2004 am fost organizator al Colocviului Naţional „Începuturile epocii bronzului în Transilvania. Repere cultural-cronologice”, desfăşurat la Alba Iulia.
• În anul 2009 a susţinut teza de doctorat în domeniul Ştiinţelor umaniste, specialitatea Istorie, cu tema „Cultura Coţofeni. Cu privire specială asupra Transilvaniei” (coordonatori Prof. dr. Victor Vasiliev şi Prof. dr. Iuliu Paul).
• Publicații științifice

Nota redacției

DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române. Epistemologia activității de intelligence (Epistemology of intelligence)

DIS (Divizia de Istoria Științei) a CRIFST (Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) al Academiei Române. Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale (Information and the need to manage information resources)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului