Acasă Evenimente culturale Eurovision România la TVR. Cele 12 piese alese pentru Selecţia Naţională Eurovision...

Eurovision România la TVR. Cele 12 piese alese pentru Selecţia Naţională Eurovision 2023 dintre cele 84 de piese intrate în preselecţie. Ordinea intrării artiştilor în concursul Eurovision România. TVR lider incontestabil în audienţe cu Finala CMF (Campionatului Mondial de Fotabal) Qatar (2022). Cu un comentariu al ziaristului Viorel Patrichi

Sebastian Ferenț, Laura Coroianu, Bogdan Stratulă, John Varbiu, Alin Vaida, Mihai Predescu și regizorul proiectului României vor juriza piesele înscrise. Sâmbătă, pe 17 decembrie 2022, au fost anunțați finaliștii Selecției Naționale iar Marea Finală va avea loc pe 11 februarie 2023, în București. Etapa Internaţională a Eurovision se va desfăşura în perioada 9-11 mai 2023, la Liverpool (Marea Britanie).

Ediţia din acest an a Selecţiei Naţionale a atras 84 de piese în lupta pentru un loc în semifinalele Eurovision România. Artiști din țară și din străinătate au intrat în competiția la finalul căreia vom afla cine va reprezenta România pe scena din Liverpool Song Contest 2023. Luni, 14 noiembrie 2022, Televiziunea Română a lansat campania de înscrieri pentru Selecția Națională. Duminică, 11 decembrie 2022, a fost ultima zi în care compozitorii au avut posibilitatea să intre în competiție. 

Conform regulamentului, preselecţia pieselor participante la concurs a avut loc în perioada 14–16 decembrie 2022, când fiecare dintre acestea va fi audiată de juriul de specialitate. Un compozitor putea avea mai multe piese în concurs, dar interpretate de artişti diferiţi. Membrii juriului au selectat un număr de 12 piese pentru marea finală,  anunțate pe  17 decembrie. Lista finală este publicată, astăzi, pe 19 decembrie 2022, după etapa eventualelor contestații.

Juriul Secției Naționale Eurovison România Song Contest 2023

Juriul pentru preselecţia pieselor înscrise la ediția din acest an a Selecției Naționale este format din  profesioniști cu experienţă, care cunosc piaţa actuală, trendul muzical naţional şi internaţional şi care compun lineup-uri pentru evenimente de succes:

  1. Sebastian Ferenţ–Director Muzical al Festivalurilor Untold şi Neversea
  2. Laura Coroianu–Co-fondator Emagic, unul dintre primii şi cei mai mari organizatori de concerte şi evenimente muzicale din România
  3. Bogdan Stratulă–unul dintre cei mai experimentaţi directori de programe radio şi de televiziune (Director muzical/Director de programe la ProFm, Radio ZU, Virgin Radio, MediaPro Music, Antena 1, Antena Group)   
  4. John Varbiu–Fondator şi Booking & Artist Hospitality Manager al Festivalului Summer Well
  5. Alin Vaida–Fondator şi Director muzical al Festivalului Jazz in the Park.
  6. Mihai Predescu–Şeful delegaţiei României pentru Eurovision 2023 
  7. Regizorul proiectului, care va fi ales în urma concursului intern şi extern de proiecte regizorale

Marea Finală va avea loc în studiourile Televiziunii Române, pe 11 februarie 2023, când vom afla reprezentantul României la Eurovision Song Contest (ESC). Pentru ultimul act al Selecției Naționale, echipa Eurovision România va realiza un show Tv, transmis în direct, on air şi online, în exclusivitate la TVR. Reprezentantul României la faza internațională a Eurovision 2023 va fi ales exclusiv prin votul publicului. Regulamentul Selecţiei Naţionale poate fi accesat pe site-ul oficial, aici.

Eurovision. Ediţia din 2023 a Concursului Muzical Eurovision va avea loc în Marea Britanie, care va organiza evenimentul în numele Ucrainei, din cauza războiului declanşat de Rusia. Evenimentul va avea loc la Liverpool Arena şi va consta în două semifinale, transmise în direct pe 9 şi 11 mai, şi o finală, pe 13 mai 2023.

Eurovision Song Contest (ESC) este cea mai importantă competiţie muzicală internaţională, organizată de EBU (Asociaţia Televiziunilor Publice din Europa-Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, cea mai importantă alianță din lume a entităților mass-media de servicii publice, care cuprinde 72 de membri activi în 56 de țări și 36 de membri asociati din alte 21 de țări, cunoscută pentru organizarea Concursului Muzical Eurovision, fără nicio legătură cu Uniunea Europeană). Eurovision Song Contest (ESC) se desfăşoară în fiecare an, începând din 1956. Show-ul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume, fiind transmis atât în Europa, cât şi în Australia, Asia şi Statele Unite.

Televiziunea Română este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993. Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem-Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi-Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu-Atena, 2006). Pentru alte informaţii, vă rugăm să ne transmiteţi solicitările dumneavoastră la: eurovision.romania@tvr.ro.

Finaliştii Selecţiei Naţionale Eurovision România 2023

01. Adriana Moraru (Faralaes)
02. Aledaida (Bla Bla Bla)
03. AMIA (Puppet)
04. Andrada Popa (No time for me)
05. Andreea D Folclor Orchestra (Periniţa mea)
06. Deiona (Call on me)
07. Erin Dăneţ (Bad & cool)
08. Maryliss (Hai Vino)
09.  Ocean Drive (Take you home)
10.  No Artist (Statues)
11.  Steven Roho x Gabriella x Formaţia Albatros (Lele)
12.  Theodor Andrei-D.G.T. (Off and on)

Componenţa juriului este următoarea: Sebastian Ferenţ (Untold şi Neversea), Laura Coroianu (Emagic), Bogdan Stratulă (Urban Sunsets Radio), John Varbiu (Summer Well), Alin Vaida (Festivalul Jazz in the Park), Mihai Predescu, Şeful delegaţiei României pentru Eurovision 2023 și Remus Achim, regizorul proiectului Eurovision Song Contest (ESC) 2023. Pentru 11 februarie 2023, Televiziunea Română pregăteşte un spectacol al Selecţiei Naţionale a Eurovision Song Contest (ESC), transmis în direct din studiourile SRTv on air şi online şi în cadrul căruia vor fi interpretate live cele 12 piese muzicale. Câştigătorul va fi desemnat exclusiv prin votul publicului, fiecare melodie urmând să fie votată pe durata difuzării acesteia. Ocupantul primului loc și piesa interpretată vor reprezenta România la Concursului Muzical Eurovision 2023. Toate informaţiile privind modalitatea de organizare a concursului sunt disponibile în Regulamentul Selecţiei Naţionale.

„Doresc să mulţumesc tuturor participanţilor la preselectie, atât celor care s-au calificat cât şi celor care nu au mers mai departe. Am fost onoraţi că ne-au încredinţat creaţiile lor. Juriul a avut de ales dintre multe piese inspirate, nivelul concursului fiind unul ridicat. De aceea, sunt convins că selecţia românească pentru Eurovision 2023 va fi o poveste de succes” a declarat Mişu Predescu, Şeful delegaţiei României pentru Eurovision 2023.

Ordinea intrării artiştilor în concursul Eurovision România

Noutate absolută: extragerea a 12 numere din numărul total de 36 de numere posibile aflate în urnă. Pentru melodia „Statues”, calificată în urma preselecţiei, dar înscrisă fără interpret ales, autorul şi echipa Eurovision România au decis ca aceasta să îi fie încredinţată interpretului Andrei Duţu. În atmosfera plină de emoţie, persoana desemnată de Mişu Predescu, Şeful delegaţiei României pentru Eurovision Song Contest (ESC) 2023, a extras dintr-o urnă cu 36 de numere, biletul pentru fiecare dintre cei 12 artişti.

Numerele atribuite pieselor în ordinea intrării în finala Eurovision România, sunt:

  1. Deiona, „Call on me”
  2. Andrada Popa, „No time for me”
  3. Ocean Drive, „Take you home”
  4. Amia, „Puppet”
  5. Andrei Duțu, „Statues”
  6. Theodor Andrei, „D.G.T. (Off and on)”
  7. Steven Rohox Gabriella x Formaţia Albatros ,„Lele”
    20. Aledaida, „Bla Bla Bla”
  8. Adriana Moraru, „Faralaes”
  9. Maryliss, „Hai vino”
    32. JaxMan (Erin Dăneţ) „Bad&Cool”
  10. Andreea D Folclor Orchestra, „Periniţa mea”

În urma repartiţiei de astăzi, fiecare dintre finalişti va concura şi va fi votat de public, prin sms sau online, cu numărul atribuit artistului si melodiei respective. În perioada imediat următoare, TVR va realiza 12 naraţiuni moderne (tip spot, clip, commercial video etc) şi va acorda şanse egale de prezentare pentru fiecare dintre participanţi.

Anul acesta, Selecţia Naţională Eurovision va surprinde printr-o abordare contemporană şi fresh, în care muzica va fi „inima” competiţiei noastre. Mix-ul de piese intrate în concurs este unul foarte bun, iar fiecare dintre cele 12 melodii  poate fi un hit anul acesta. Vom filma într-un decor eclectic o serie de 12 poveşti cu fiecare dintre participanţi. Vreau să arătăm şi oamenii din spatele muzicii, îi vom porteretiza uman, cu emoţie, autentic. Vrem ca publicul să îi investească cu încredere şi să îi susţină cu toată „inima”, pentru că unul dintre ei va reprezenta România pe scena internaţională Eurovision. Ce-ar fi să câştigăm Eurovision 2023? ”, a declarat Remus Achim, regizorul proiectului. Pentru alte informaţii, vă rugăm să ne transmiteţi solicitările dumneavoastră la: eurovision.romania@tvr.ro

Nota redacției

TVR a fost lider incontestabil în audienţe cu Finala CM de Fotbal Qatar

•  Peste 4 milioane de români au urmărit la TVR 1 victoria Argentinei în faţa Franţei
•  Marea finală a CM (Cupei Mondiale) din Qatar poate fi revăzută astăzi, 19 decembrie, de la ora 22.15, pe TVR1

Argentina şi Franţa au oferit un spectacol pe măsura aşteptărilor iubitorilor sportului rege, în direct şi în exclusivitate la TVR. La finalul unui meci legendar, Albicelestes şi-au adjudecat cel mai râvnit trofeu din lumea fotbalului: Cupa Mondială. Telespectatorii români au ales spectacolul fotbalului total, peste 4 milioane de telespectatori au urmărit, în minutul de aur (19.54), la nivel naţional, duelul dintre Messi și Mbappe în atmosfera electrizantă de pe stadionul Lusail din Qatar (rtg.* 22,6%; shr** 44,6%). La nivel Naţional, aproape 3 milioane de telespectatori au urmărit, în medie, partida desfăşurată în intervalul 17.00–19.55. Meciul a poziţionat TVR1 în fruntea topului audienţelor cu un Rtg de 16,4% şi un Share de 36,3%, triplu faţă de următoarea televiziune clasată. Şi în mediul Urban, postul public a fost pe primul loc, cu o audienţă medie de 18,5%, o cotă de piaţă de 43,5% şi peste 1.700.000 de telespectatori, de aproape şase ori mai mulţi faţă de televiziunea aflată pe locul 2 în clasamentul audienţelor.

A fost, probabil, cea mai disputată finală din istoria mondialelor, un spectacol pe care Televiziunea Română l-a adus, cu fiecare campionat, în casele românilor. Argentina a demonstrat că merită titlul mondial după ce, la loviturile de departajare, a depășit şocul celor două egalări și a transformat penalty-urile pentru al treilea trofeu adjudecat în istoria Mondialelor. Telespectatorii au rămas în faţa micului ecran şi pentru ceremonia de premiere, transmisă în direct de TVR1, în intervalul orar 20.21–20.45. Festivitatea a fost urmărită, în medie, de peste 2 milioane de români la nivel naţional (rtg. 11,8%; shr. 24,7%).

Fanii sportului rege pot revedea marea finală a Cupei Mondiale din Qatar astăzi, 19 decembrie a.c, de la ora 22.15, pe TVR 1, meci precedat de programul Studio Mondial (ora 22.00), iar pe TVR INFO, mâine, 20 decembrie, de la 23.00. Ultimul capitol al Campionatului Mondial de Fotbal a fost scris într-o cheie care a depăşit, chiar, aşteptările microbiştilor. Argentina-Franța, finala atât de așteptată de fanii sportului rege, după eliminarea prematură a Braziliei, a înregistrat audiențe pe măsura spectacolului din iarbă. De-a lungul celor patru săptămâni de turneu, Televiziunea Română a dus maratonul fotbalistic în tribunele din fața micilor ecrane, unde românii s-au bucurat de un regal al sportului cu balonul rotund.
___________________________
*Rating (RTG%) reprezintă numărul mediu de telespectatori pe minut ai unei emisiuni (sau interval orar) difuzată de o staţie TV. Ratingul poate fi exprimat în cifre absolute (mii telespectatori) sau ca procent din universul targetului analizat.
**Cotă de piaţă (Market Share – SHR%) reprezintă raportul procentual dintre numărul mediu de telespectatori (RTG%) ai unei emisiuni (sau interval orar) de la o staţie TV şi numărul mediu de telespectatori de pe toate staţiile TV, calculat pentru acelaşi interval orar (sau emisiune).

Notă (Viorel Patrichi)

A trecut și acest campionat mondial. Ne-am acrit că România nu mai are echipă națională. Ne-am supărat că Brazilia și Japonia, cele mai frumoase echipe, nu au mers mai departe, ne-am revoltat când unii nătărăi au vrut să amestece fotbalul cu obsesiile bolnave ale pidosnicilor, dar ne-am bucurat pentru competiția deschisă dintre culturi și mentalități naționale prin sport. Și toate au trecut…Rămâne însă o anume percepție asupra selecției valorilor în diferite țări care au ajuns la vârful competiției. Croația, cu 4.900.000 de locuitori, a selectat o echipă care a ajuns pe locul al treilea în lume, înaintea marilor puteri ale fotbalului mondial. Germania are 83.149.300 de locuitori și 6.309.000 de fotbaliști legitimați, dar a plecat prematur acasă. Chiar dacă are mai mulți fotbaliști decât numărul de locuitori din Croația. Iată lista primelor 10 puteri ale lumii după numărul fotbaliștilor legitimați:

  1. Germania (6,309,000)
  2. Statele Unite ale Americii (4,187,000)
  3. Brazilia (2,142,000)
  4. Franța (1,795,000)
  5. Italia (1,514,000)
  6. Anglia (1,486,000)
  7. Africa de Sud (1,469,000)
  8. Olanda (1,139,000)
  9. Japonia (1,045,000)
  10. Canada (866,000)

Prin urmare, baza mare de selecție este o legendă în asigurarea performanțelor în sportul rege. La fel ca în inventică sau în… armată. În schimb, România este o mare putere importatoare de… brazilieni: ocupă locul al treilea în lume, după Portugalia și Italia! Are balta pește! Dacă importăm făină de grâu și sare, de ce să nu importăm fotbaliști, ciobani și văcari? Cea mai mare exportatoare de fotbaliști din lume este Argentina, urmată de Brazilia. Însuși campionul Lionel Messi este un produs acceptat la export: Clubul FC Barcelona l-a mirosit și l-a luat de mic, preferând să-i plătească și tratamentul de 900 de dolari pe lună pentru o boală rară. România nu mai are nevoie de selecție nici în fotbal, ca de fapt în toate domeniile. Corupția ține loc de politică în sport și de criteriu absolut de selecție în evaluare. Iar rezultatele se văd…

Articole asociate

TVR Cultural, emisiuni în premieră. Sub sloganul „Să ştim. Să fim.”, TVR Cultural este singurul post de televiziune dedicat artelor

TVR duce spectacolul cultural la Târgul de carte „Gaudeamus” de la Romexpo (București)

„Din nou împreună”. TVR Cultural (postul cultural al Televiziunii Române) îşi reia emisia pe 1 decembrie 2022 (de Ziua Naţională a României), după un deceniu de absență.

Nota redacției

Articolul precedent„Nostimade” cu animăluțe de sărbători (în poezii și desene) pentru copii (Cameleonul, Căluțul de mare, Cățelușa – Mikado, Pisicuța, Pițigoiul, Purcelușul, Rândunica, Rățușca, Șarpele) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Articolul următorCca 40% din angajatorii români au majorat salariile în a doua jumătate a lui 2022, conform studiului Compensații și Beneficii 2022 Randstad România 
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

5 COMENTARII