Eveniment cultural – artistic la Centrul de Cultură & Arte „George Topârceanu” de la Curtea de Argeș (Corespondență de la Acad. Gh. Păun, redactor șef al revistei de cultură „Curtea de la Argeș”)

Articolul în Jurnalul Bucureștiului – „E fastuos, luxuriant-sunt realmente impresionat și îndatorat” – Academician Gheorghe Păun

Miercuri, 20 septembrie 2023, ora 16h00, la Centrul de Cultura si Arte „George Topirceanu” din Curtea de Arges, are loc un mic „festival”: expozitie, lansare de carte, muzica (pian). Este vorba de expoziția organizată și curatoriată de Prof. Giampaolo Trrotta „Lumea lui Christian Tschierske în mijlocul munților, florilor și păsărilor multicolore”, respectiv, de lansarea cărții Acad. Gheorghe Păun „Alte 77 de editoriale” (ale Reviste de cultură „Curtea de la Argeș”, redactor șef Acad. Gheorghe Păun) care este continuarea celui apărut în 2017, cu titlul „77 de editoriale”, ba chiar se poate spune că face parte dintr-o serie mai largă de cărţi „mărturisitoare”, serie ce include cele 3 volume „Vedere de pe Dealul Olarilor” şi, alte 3, „La curtea lui Urmuz”. Toate aceste volume cuprind articole care pot fi considerate şi „de atitudine”, apărute în periodice argeşene, exprimând poziţia autorului vizavi de probleme ale lumii de azi, plecând de la „lumea în mic” a oraşului Curtea de Argeş şi ajungând până la probleme globale, unele de mare importanţă şi profunzime, legate de umanitate, la modul cel mai general. Evident, sunt puncte de vedere personale, asumate ca atare, de tip tradiţional, creştin, naţionalist (unul cuviincios, vorba lui Petre Ţuţea), identitar românesc, aşadar în răspăr cu „fibrilaţia” progresist-neomarxistă care a cuprins lumea. De-asta spun că fiecare dintre aceste cărţi, cu atât mai mult ansamblul lor, este mărturisitoare, dă seama de poziţionarea autorului, îl cuprind şi reprezintă, ba chiar încearcă să transmită cititorului, dacă nu direct această poziţionare, măcar argumente care să-i deschidă apetitul critic, spre a înţelege, a chestiona, a recepta lucid zgomotul care-l înconjoară, derutant totdeauna şi manipulant de prea multe ori.

„Pictorul Christian Tschierske (Zitschi) s-a născut în 1983 în Bad Salzungen, Thuringia (nordestul Germaniei, în apropierea Cehiei), dar din 2011 trăieşte în Leipzig, în Saxonia. În ceea ce priveşte studiile, în 2005 a urmat cursurile lui Urs Regli (19562013), cunoscutul artist elveţian care a lucrat în Germania după 1995 şi faţă de care Christian a dezvoltat o apropiată prietenie. Această prietenie a lăsat urme de neşters asupra sa, astfel încât imaginile colorate, multiforme ale sculpturilor „dulci” ale lui Regli, create din zahăr, isomalt, ciocolată, margarină, îngheţată sau marţipan, reprezentând diferite animale, sunt modele pentru codul său pictural distinctiv. (…) Este vorba despre metodă şi despre interpretare: abordarea subiectului, reducerea acestuia la formele esenţiale, culorile strălucitoare, nete, chiar „violente”, aproape fără nuanţe, umbre sau degradeuri, suprapunerea utopică a obiectelor şi peisajelor, redate prin ochii senini ai unui basm, deopotrivă pe înţelesul unui adult şi al unui copil. Aşa cum spune artistul însuşi, intenţia sa este de a „inventa” ceva nou, atât în stil, cât şi în compoziţie, stabilind un echilibru subtil şi elegant între figurativ şi abstract. Prin urmare, într-un anume sens, putem vorbi despre Fairy Painting, dar şi aici trebuie să facem o distincţie. Chiar dacă tablourile lui Tschierske împart cu scenele fantastice ale perioadei victoriene aura suprarealistă, fabuloasă, de vis, menită să producă încântare şi să „povestească” istorii fabuloase, rezultatele sunt foarte diferite”, spunea Giampaolo Trotta într-un articol publicat în Revista „Curtea de la Argeș” în luna ianuarie a acestui an…””

Articole asociate

„Între locomotivă şi IA (Inteligența Artificială)”. Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

„Complicele meu, Urmuz”, Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Țebea – Comemorarea a 151 ani de la moartea marelui revoluționar român pașoptist Avram Iancu în prezența G-ralului de Bg (r). Constantin – Bartolomeu F. Săvoiu (înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR 1880, directorul jurnalului independent „Patria Română”) însoțit de prof. dr. Thomas Csinta (jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural – educaționale și științifice cu caracter socio – judiciar „Jurnalului Bucureștiului” – atașat de presă din partea OADO al Națiunilor Unite la Cuțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez napoleonian de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului