Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
O acțiune notabilă recentă în domeniul drepturilor omului a avut loc pe 6 octombrie 2025, când Centrul de Drepturile Omului a găzduit o prelegere susținută de Latif Huseynov, judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Evenimentul a alăturat specialiști din mediul academic, juriști și reprezentanți ai societății civile, oferind un cadru de reflecție asupra evoluțiilor recente în jurisprudența CEDO și asupra provocărilor actuale privind promovarea și protecția drepturilor fundamentale în Europa.
Nota redacției. Centrul de Drepturile Omului (CDO) a nu se confunda cu Consiliul Drepturilor Omului (CDO) este o unitate de cercetare ştiinţifică fără personalitate juridică, funcţionând în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, înfiinţat la data de 18 februarie 2000 în baza Statutului CDO înregistrat la Universitatea din Bucureşti sub nr. 2557/18.02.2000. În prezent, activitatea CDO se desfăşoară în baza Statutului CDO înregistrat la Universitatea din Bucureşti sub nr. 7717/12.06.2003. Obiectul de activitate al CDO îl reprezintă cercetarea ştiinţifică în domeniile Dreptului internaţional al drepturilor omului, Dreptului internaţional umanitar şi Dreptului internaţional al refugiaţilor. Emblema CDO este „DNC”, reprezentând iniţialele părinţilor fondatori, în ordine cronologică, ai Dreptului internaţional umanitar-Henri Dunant-,Dreptului internaţional al refugiaţilor-Fridtjof Nansen-şi Dreptului internaţional al drepturilor omului – René Cassin. În cadrul CDO se realizează selectarea şi antrenarea echipelor Universităţii din Bucureşti la mai multe concursuri studenţeşti internaţionale, de memorii, dezbateri şi/sau pledoarii, în domeniul Dreptului internaţional al drepturilor omului şi Dreptului internaţional umanitar, la care au fost obţinute mai multe premii, cele mai importante fiind cele obţinute la Concursul european de drepturile omului „René Cassin” şi la Concursul de Drept internaţional umanitar „Jean Pictet”. Antrenorul echipelor este directorul CDO. Conducerea CDO se realizează de un director, funcţia fiind deţinută în prezent de Conf. univ. dr. Daniela-Anca Deteşeanu.
Prelegerea judecătorului Huseynov a subliniat rolul esențial al Curții Europene în consolidarea democrației, protejarea minorităților și asigurarea respectării libertăților individuale. În contextul tensiunilor politice și sociale care afectează regiunea europeană în prezent, intervenția sa a adus în prim-plan importanța cooperării între instituțiile naționale și internaționale, precum și necesitatea ca statele membre ale Consiliului Europei să aplice efectiv hotărârile CEDO.
Această manifestare s-a desfășurat într-un moment oportun, la scurt timp după lansarea Raportului privind statul de drept 2025 al Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI). Acest document face o analiză detaliată a progresului și a dificultăților întâmpinate în domeniul drepturilor omului în Europa, punând accent pe independența instituțiilor, accesul la justiție și libertatea presei. Rețeaua Europeană a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI– European Network of National Human Rights Institution) este o platformă care reunește instituțiile naționale pentru drepturile omului din întreaga Europă. Scopul ei este să promoveze și să protejeze drepturile fundamentale prin consolidarea cooperării între aceste instituții și print-un dialog constant între organismele europene și internaționale. ENNHRI sprijină implementarea Principiilor de la Paris ale ONU privind independența și eficiența instituțiilor pentru drepturile omului, monitorizează situația statului de drept și formulează recomandări pentru guverne, consilii și organizații internaționale. Raportul ENNHRI de anul acesta formulează o serie de recomandări esențiale pentru întărirea statului de drept în toate statele membre ale Uniunii Europene și în zona europeană extinsă. Printre acestea se regăsesc măsuri privind:
- Instituțiile naționale pentru drepturile omului (INDO-uri)–înființarea și funcționarea lor trebuie să respecte Principiile de la Paris ale ONU, asigurând independență, eficiență și o finanțare adecvată.
- Protejarea spațiului civic–societatea civilă și apărătorii drepturilor omului se confruntă în continuare cu presiuni, iar raportul atrage atenția asupra nevoii de a le garanta libertatea de acțiune.
- Accesul la justiție–este nevoie de mecanisme mai eficiente care să faciliteze exercitarea drepturilor și aplicarea hotărârilor CEDO în plan național.
- Libertatea presei–considerată un pilon fundamental al democrației, libertatea de exprimare trebuie protejată de ingerințe politice, economice sau judiciare.
Pentru România, raportul subliniază necesitatea continuării procesului de acreditare a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, conform standardelor internaționale, și adoptării unor reforme legislative menite să consolideze independența procurorilor și, implicit, a sistemului judiciar în ansamblu. În acest sens, raportul ENNHRI reflectă și recomandările Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE), care a formulat avize detaliate privind asigurarea independenței procurorilor, garanție pentru o justiție echitabilă. Printre principiile esențiale evidențiate se numără:
- Un cadru juridic clar și solid, care să garanteze independența și autonomia procurorilor în luarea deciziilor, fără presiuni politice sau interferențe externe.
- Independența externă și internă a procurorilor, consolidată prin garanții legislative care vizează numirea, cariera, promovarea și disciplina acestora.
- Crearea unui organism independent, precum un Consiliu al Procurorilor, care să supravegheze aplicarea acestor standarde și să protejeze magistrații de influențe politice.
- Proceduri transparente și echitabile pentru inițierea urmăririlor penale și a procedurilor disciplinare, prevenind conflictele de interese și asigurând imparțialitatea.
- Resurse adecvate pentru îndeplinirea atribuțiilor procurorilor, inclusiv consultarea acestora în stabilirea nevoilor de personal și finanțare.
Aceste recomandări converg către un obiectiv major: asigurarea unei independențe reale și practice a procurorilor, indispensabilă pentru funcționarea corectă și credibilă a sistemului de justiție. Independența nu trebuie privită ca un privilegiu profesional, ci ca o garanție a dreptului cetățenilor la un proces echitabil și la o justiție imparțială. Evenimentele recente–de la prelegerea susținută de judecătorul Huseynov până la publicarea raportului ENNHRI–arată că Europa rămâne profund angajată în apărarea valorilor democratice și a statului de drept. Într-o perioadă marcată de incertitudini, polarizare și provocări la adresa ordinii constituționale, aceste inițiative reprezintă un semnal de solidaritate și responsabilitate. Protejarea drepturilor omului nu este doar o obligație juridică, ci și un angajament moral comun al tuturor statelor europene. Consolidarea instituțiilor, asigurarea independenței justiției și garantarea libertății presei rămân condiții esențiale pentru o democrație autentică și durabilă.
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite (Organization for the Defense of Human Rights-Unites Nations)
Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
