Thomas Csinta, profesor de cercetare (research professor) în Modelizare matematică și Matematici Aplicate în Științe Sociale (MASS – ramura socio-judiciară), director și redactor-șef (francez) al Jurnalului Bucureștiului „Le Petit Parisien” (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București, atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite), Președinte de Onoare OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România), Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București, Google Scholar
Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației
Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale). Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.
Expertul desemnat de tribunal și expertul-parte, obiective,contraexpertiza, evaluarea concluziilor tehnice de către tribunal. Rolul expertului în arbitraj, diferența dintre expertul tribunalului și expertul-parte și modul de formulare a obiectivelor. Expertiza tehnică în arbitrajul ad-hoc cu arbitru unic:expertul tribunalului, expertul-parte, obiectivele, contraexpertiza și evaluarea raportului. Expertiza tehnică poate fi necesară atunci când soluționarea unor împrejurări de fapt presupune cunoștințe de specialitate sau o analiză tehnică documentată, metodologică și contradictorie, chiar dacă arbitrul unic are experiență în domeniul relevant. În arbitrajul ad-hoc cu arbitru unic, expertiza poate clarifica aspecte tehnice, contabile, financiare, inginerești, informatice sau de evaluare, fără să transfere expertului competența de a soluționa litigiul. Expertul analizează împrejurări de fapt și formulează concluzii de specialitate. Arbitrul unic stabilește consecințele juridice ale acestor concluzii, interpretează contractul, califică neexecutarea obligațiilor și pronunță soluția asupra pretențiilor părților.
Rolul expertizei în arbitraj
Tribunalul arbitral poate dispuneadministrarea oricăror probe prevăzute de lege. Fiecare parte are sarcina de a dovedi faptele pe care își întemeiază pretenția sau apărarea, iar expertiza este unul dintre mijloacele prin care aceste fapte pot fi lămurite. Expertiza tehnică poate avea ca obiect, de exemplu, determinarea lucrărilor efectiv executate, stabilirea conformității unei lucrări cu proiectul, identificarea defectelor, calcularea costurilor de remediere, verificarea unei situații de lucrări sau stabilirea prejudiciului.
- În litigiile financiare, expertiza poate privi verificarea contabilității, calculul debitului, al dobânzilor și al penalităților, identificarea plăților efectuate sau determinarea impactului economic al unei conduite.
- În litigiile informatice, expertiza poate analiza integritatea unor fișiere, funcționarea unui sistem, datele dintr-o bază de date, logurile, securitatea unei aplicații sau cauzele unei întreruperi tehnice.
Expertiza nu este necesară pentru orice afirmație tehnică. Arbitrul unic trebuie să verifice dacă aspectul invocat poate fi lămurit prin înscrisuri, explicațiile părților sau alte probe mai simple. Expertiza trebuie să fie proporțională cu valoarea și complexitatea litigiului.
Expertul desemnat de tribunalul arbitral este specialistul chemat să ofere o opinie tehnică independentă asupra obiectivelor stabilite în procedură. El nu reprezintă niciuna dintre părți și nu primește instrucțiuni privind rezultatul expertizei. În arbitrajul cu arbitru unic, desemnarea expertului revine arbitrului unic, dacă părțile nu au stabilit o altă procedură. Părțile pot fi consultate cu privire la persoana expertului, calificarea acestuia, obiective, termen și onorariu. Expertul trebuie să își declare independența și să informeze tribunalul arbitral despre orice relație sau împrejurare care poate pune la îndoială imparțialitatea sa.Părțile pot invoca motive de recuzare potrivit regulilor aplicabile expertizei și procedurii arbitrale. În procedura de drept comun, experții pot fi recuzați pentru aceleași motive ca judecătorii, iar recuzarea trebuie formulată, de regulă, în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul exista la acel moment. În arbitraj, acest termen se aplică atunci când părțile au adoptat regulile corespunzătoare sau arbitrul unic a stabilit aplicarea lor, cu respectarea dreptului la apărare. Expertul desemnat de tribunal trebuie să primească acces egal la informațiile relevante și să nu comunice separat cu una dintre părți cu privire la fondul expertizei, în afara cadrului procedural stabilit.
Expertul-parte
Expertul-parte este specialistul ales de una dintre părți pentru a o asista în formularea și susținerea poziției tehnice. El nu are aceeași poziție de neutralitate ca expertul desemnat de tribunalul arbitral. În terminologia Codului de procedură civilă, experții aleși de părți și încuviințați de tribunal participă în calitate de consilieri ai părților. Ei pot oferi explicații, pot formula întrebări și observații și, dacă este cazul, pot întocmi un raport separat cu privire la obiectivele expertizei. Expertul-parte nu poate fi confundat cu un expert independent al tribunalului arbitral. Raportul său este un mijloc de susținere a poziției părții care l-a ales, iar arbitrul unic trebuie să îl evalueze împreună cu raportul expertului desemnat de tribunal și cu celelalte probe. Expertul-parte poate avea un rol important înaintea formulării obiectivelor. El poate identifica erorile metodologice din raportul advers, poate verifica ipotezele de calcul și poate propune întrebări tehnice relevante. Acest rol nu îl transformă într-un reprezentant juridic al părții
| Element | Expertul tribunalului arbitral | Expertul-parte |
|---|---|---|
| Desemnarea | Este desemnat de tribunalul arbitral, potrivit regulilor aplicabile | Este ales și contractat de partea interesată |
| Poziția procedurală | Oferă o opinie tehnică independentă tribunalului | Asistă partea și susține poziția sa tehnică |
| Obiectivele | Sunt stabilite de tribunal după consultarea părților | Poate propune obiective, întrebări și observații |
| Raportul | Este depus la dosarul arbitral ca raport al tribunalului | Poate fi depus ca raport separat al expertului ales de parte |
| Contradictorialitatea | Trebuie să asigure acces egal și posibilitatea de observații | Raportul este supus criticii celeilalte părți și arbitrului unic |
| Răspunderea procedurală | Trebuie să respecte obiectivele, termenul și independența | Trebuie să își fundamenteze tehnic opinia și să respecte regulile procedurii |
Formularea obiectivelor expertizei
Obiectivele reprezintă întrebările tehnice la care expertul trebuie să răspundă. Ele determină întinderea lucrării, documentele analizate, metodologia și costurile expertizei. Un obiectiv corect trebuie să privească o împrejurare de fapt, să fie precis și verificabil. El trebuie să indice ce anume se solicită expertului să constate sau să calculeze și, atunci când este necesar, perioada, documentele și metoda de analiză. Obiectivele nu trebuie să solicite expertului să interpreteze contractul, să stabilească existența culpei juridice, să decidă dacă o parte a încălcat legea sau să pronunțe concluzii asupra admisibilității unei pretenții. Este util ca obiectivele să fie formulate în legătură directă cu elementele care trebuie dovedite. Dacă reclamantul solicită costuri de remediere, obiectivele trebuie să privească defectele, cauzele tehnice, lucrările necesare, cantitățile și costurile rezonabile, nu existența răspunderii contractuale în ansamblu.
| Obiectiv vulnerabil | Obiectiv formulat adecvat |
|---|---|
| Să se stabilească dacă pârâtul este vinovat pentru executarea defectuoasă | Să se identifice deficiențele tehnice ale lucrării și să se indice cauzele tehnice ale acestora |
| Să se stabilească dacă reclamantul are dreptul la despăgubiri | Să se determine costurile necesare pentru remedierea deficiențelor constatate |
| Să se interpreteze clauza privind prețul | Să se verifice dacă facturile corespund cantităților și tarifelor prevăzute în documentele contractuale |
| Să se stabilească încălcarea contractului | Să se verifice dacă prestațiile efectuate corespund specificațiilor tehnice și termenelor documentate |
| Să se stabilească dacă pretenția este întemeiată | Să se recalculeze soldul, ținând seama de plățile efectuate, facturile emise și documentele de recepție |
Obiectivele privind cauzalitatea
Expertul poate analiza legătura tehnică dintre un fapt și un rezultat. De exemplu, poate stabili dacă o infiltrație este compatibilă cu o anumită deficiență de execuție sau dacă o avarie este explicată de o eroare de proiectare. Arbitrul unic stabilește însă legătura de cauzalitate juridică, culpa și întinderea răspunderii. Expertul nu poate decide dacă fapta reprezintă neexecutarea unei obligații contractuale și nici dacă sunt îndeplinite toate condițiile acordării daunelor. Obiectivele trebuie să distingă între cauzele tehnice posibile și concluzia juridică asupra imputabilității. Această separare previne transformarea expertului într-un judecător tehnic al litigiului.
Numirea și acceptarea expertului
Încheierea sau actul procedural prin care este numit expertul trebuie să indice obiectivele, termenul de efectuare a lucrării, termenul de depunere a raportului și modalitatea de stabilire și plată a onorariului. Arbitrul unic trebuie să stabilească cine avansează costul expertizei. În lipsa unei reguli convenite, avansul poate fi repartizat între părți, urmând ca hotărârea arbitrală să stabilească suportarea finală a cheltuielilor. Expertul trebuie să confirme acceptarea însărcinării și să comunice, dacă este cazul, estimarea costului și a duratei lucrării. Dacă nu poate efectua expertiza în termenul stabilit, trebuie să informeze tribunalul arbitral și părțile înainte de expirarea termenului. Un expert care nu participă, refuză nejustificat lucrarea sau depășește termenul fără motiv poate fi înlocuit. În arbitrajul ad-hoc, arbitrul unic trebuie să prevadă consecințele întârzierii asupra calendarului procedural și asupra termenului de pronunțare a hotărârii arbitrale.
Ce este expertul în arbitraj
Expertul este persoana care deține cunoștințe de specialitate într-un anumit domeniu și care formulează constatări sau concluzii tehnice, contabile, financiare, inginerești, informatice ori de altă natură asupra unor împrejurări de fapt relevante pentru soluționarea litigiului. Expertul nu soluționează litigiul și nu stabilește consecințele juridice ale faptelor analizate. El nu interpretează contractul, nu stabilește existența culpei juridice și nu decide dacă o parte este obligată la plata unei sume. Aceste atribuții aparțin arbitrului unic. În arbitraj trebuie făcută distincția între expertul tehnic judiciar autorizat și expertul desemnat în cadrul procedurii arbitrale. Expertul tehnic judiciar are o calitate profesională dobândită și evidențiată potrivit legislației privind expertiza tehnică judiciară. Expertul desemnat de tribunalul arbitral este însă persoana aleasă pentru competența și experiența sa relevantă în raport cu obiectul litigiului. Dispozițiile speciale privind arbitrajul nu impun, în orice situație, ca expertul tribunalului arbitral să fie înscris în tabelul experților tehnici judiciari. Părțile pot stabili o asemenea cerință, pot impune o anumită calificare sau pot conveni desemnarea unui specialist cu experiență dovedită într-un domeniu determinat.
Cine desemnează expertul
În arbitrajul ad-hoc cu arbitru unic, expertul tribunalului este desemnat de arbitrul unic, dacă părțile nu au stabilit o altă procedură. Înaintea desemnării, părțile pot fi consultate cu privire la calificarea, experiența, independența, imparțialitatea și onorariul persoanei propuse. Actul de numire trebuie să indice identitatea expertului, specializarea sa, obiectivele expertizei, documentele care pot fi analizate, termenul de efectuare a lucrării și modalitatea de comunicare a raportului. Expertul-parte este specialistul ales de una dintre părți pentru a o consilia asupra aspectelor tehnice ale litigiului. El poate formula observații, poate participa la lucrările expertului tribunalului și poate întocmi un raport separat. El nu este însă expertul tribunalului și nu are aceeași poziție de neutralitate.
Acceptarea expertului de către cealaltă parte
Cealaltă parte nu este obligată să recunoască concluziile expertului și nu trebuie să își dea acordul asupra raportului. Ea poate contesta calificarea, independența, imparțialitatea, metodologia, documentele utilizate și concluziile raportului. Acceptarea persoanei expertului și acceptarea concluziilor raportului sunt aspecte distincte. Partea poate să nu formuleze obiecții față de persoana desemnată, dar să conteste ulterior raportul prin observații, întrebări, cererea de lămurire sau completare, raport al expertului-parte ori cererea unei noi expertize. Obiecțiile privind desemnarea, calificarea sau independența expertului trebuie formulate la primul moment procedural în care partea le poate cunoaște și invoca. Necontestarea în timp util poate afecta dreptul de a invoca ulterior anumite neregularități, dar nu transformă raportul într-o probă obligatorie și nu îl împiedică pe arbitrul unic să îi evalueze critic concluziile.
Expertul și valoarea raportului
Arbitrul unic nu este ținut automat de concluziile expertului. Raportul trebuie analizat împreună cu înscrisurile, declarațiile, celelalte expertize și explicațiile părților. Calitatea raportului depinde de calificarea expertului, claritatea obiectivelor, metodologia utilizată, documentele examinate, caracterul verificabil al calculelor și răspunsul la observațiile părților. O parte poate accepta participarea expertului la procedură fără să accepte rezultatul expertizei. În mod corespunzător, arbitrul unic poate utiliza anumite constatări tehnice ale raportului și poate înlătura concluziile care depășesc obiectivele sau intră în domeniul aprecierii juridice.
Administrarea expertizei
Expertiza se administrează în cadrul stabilit de arbitrul unic, cu respectarea egalității părților și a dreptului fiecăreia de a participa la lucrările relevante. Dacă este necesară o cercetare la fața locului sau sunt necesare explicațiile părților, acestea trebuie informate cu privire la ziua, ora și locul efectuării lucrării. Părțile trebuie să poată participa, să ofere explicații și să formuleze observații cu privire la materialul tehnic analizat. În cazul aplicării corespunzătoare a regulilor generale privind expertiza, citația pentru lucrarea la fața locului trebuie comunicată cu cel puțin 5 zile înainte, iar dovada comunicării trebuie păstrată la dosarul arbitral. Expertul poate solicita documente, date și explicații necesare lucrării, dar nu poate extinde unilateral obiectivele. Dacă documentele necesare sunt deținute de una dintre părți, arbitrul unic poate ordona prezentarea lor. Refuzul unei părți de a pune la dispoziție documente sau de a permite accesul la obiectul expertizei poate avea consecințe asupra aprecierii probelor. Tribunalul arbitral nu dispune însă de aceleași mijloace coercitive ca instanța de drept comun. Pentru măsuri de constrângere sau sancțiuni față de expert, partea interesată poate solicita sprijinul tribunalului competent de la locul arbitrajului.
Raportul de expertiză
Raportul trebuie să cuprindă constatările, metodologia utilizată, documentele examinate, calculele efectuate și concluziile motivate pentru fiecare obiectiv. Un raport care reproduce susținerile unei părți fără analiză proprie nu îndeplinește funcția unei expertize tehnice. Expertul trebuie să arate de ce acceptă sau respinge datele utilizate, care sunt ipotezele de calcul și care sunt limitele concluziilor. În cazul mai multor experți, dacă aceștia au opinii diferite, lucrarea trebuie să prezinte opinia motivată a fiecăruia. Diferențele nu trebuie mascate printr-o concluzie comună neexplicată. Raportul trebuie comunicat ambelor părți și arbitrului unic într-un termen care să permită formularea de observații și întrebări. În aplicarea corespunzătoare a regulii generale, raportul se depune cu cel puțin 10 zile înainte de termenul fixat pentru dezbateri, dacă părțile sau arbitrul unic nu au stabilit un alt calendar compatibil cu dreptul la apărare.
Obiecțiunile la raport
Obiecțiunile trebuie să fie concrete. Partea trebuie să indice obiectivul la care se referă, eroarea tehnică sau metodologică, documentul ignorat și răspunsul care ar trebui solicitat expertului. Nu este suficientă afirmația că raportul este „greșit” sau „favorabil celeilalte părți”. Obiecțiunea trebuie să explice dacă există o eroare de calcul, o premisă neconfirmată, o omisiune, o contradicție, o depășire a obiectivelor sau o concluzie care nu rezultă din datele analizate. Arbitrul unic poate solicita expertului lămurirea sau completarea raportului. Lămurirea este adecvată atunci când raportul este neclar, contradictoriu sau insuficient explicat. Completarea este necesară atunci când expertul nu a răspuns unuia dintre obiective sau nu a analizat un document relevant.Solicitarea de lămuriri sau completări trebuie formulată, ca regulă, la primul termen după depunerea raportului. Dacă au fost formulate obiecțiuni și expertul a transmis răspunsuri sau un raport suplimentar, partea trebuie să invoce neclaritățile rămase la termenul imediat următor.
Contraexpertiza și noua expertiză
Contraexpertiza este utilizată în practică pentru a verifica sau contesta concluziile raportului inițial. În procedura arbitrală, ea poate lua forma unui raport al expertului-parte, a unei solicitări de completare sau a unei noi expertize realizate de un alt expert. Un raport al expertului-parte nu produce automat înlocuirea expertizei desemnate de tribunal. El reprezintă o probă supusă evaluării contradictorii și trebuie să explice concret motivele pentru care raportul inițial este contestat. O nouă expertiză poate fi dispusă pentru motive temeinice, atunci când raportul inițial este grav neclar, incomplet, contradictoriu, întemeiat pe date eronate sau infirmat de alte probe tehnice relevante. Noua expertiză nu trebuie solicitată numai pentru că partea nu este de acord cu rezultatul primei lucrări. Dezacordul trebuie transformat într-o critică tehnică verificabilă, care să arate de ce raportul nu poate fundamenta în mod fiabil soluția.În aplicarea corespunzătoare a regulilor generale, cererea de efectuare a unei noi expertize trebuie motivată la primul termen după depunerea raportului. Dacă au fost formulate obiecțiuni, cererea se formulează la termenul imediat următor depunerii răspunsului la obiecțiuni sau a raportului suplimentar.
| Demers procedural | Scop | Când este adecvat |
|---|---|---|
| Obiecțiuni | Contestarea punctuală a raportului | Există erori sau omisiuni identificabile |
| Lămuriri | Clarificarea unei concluzii sau metode | Raportul este neclar sau ambiguu |
| Completarea raportului | Răspunsul la obiective sau documente omise | Expertul nu a analizat integral obiectivele |
| Raport al expertului-parte | Prezentarea unei analize tehnice alternative | Partea are nevoie de o critică specializată a raportului |
| Noua expertiză | Refacerea lucrării de către alt expert | Există motive temeinice care afectează fiabilitatea primei expertize |
Evaluarea concluziilor tehnice de către arbitrul unic
Arbitrul unic nu este ținut automat de concluziile expertului. Aprecierea probelor se face potrivit intimei convingeri, prin raportare la ansamblul materialului probator. Totuși, arbitrul nu poate înlătura concluziile tehnice printr-o simplă afirmație. Dacă raportul este clar, complet și coerent, iar partea adversă nu aduce o critică tehnică serioasă, concluziile sale pot avea o greutate probatorie importantă. Arbitrul unic trebuie să analizeze calificarea expertului, obiectivele stabilite, documentele utilizate, metodologia, răspunsurile la obiecțiuni și compatibilitatea concluziilor cu celelalte probe. Un raport poate fi înlăturat, integral sau parțial, dacă se bazează pe premise nedovedite, ignoră documente decisive, conține erori de calcul, depășește obiectivele sau intră în contradicție cu probe directe și necontestate. Arbitrul unic poate accepta numai anumite concluzii ale raportului. De exemplu, poate reține determinarea cantităților sau a costurilor tehnice, dar poate respinge concluzia expertului privind existența unei obligații juridice sau a culpei contractuale.
Expertiza și sarcina probei.
- Expertiza nu transferă sarcina probei către expert. Partea care solicită acordarea unor sume trebuie să demonstreze elementele pretenției, iar expertiza poate lămuri numai aspectele pentru care sunt necesare cunoștințe de specialitate. Dacă documentele necesare calculului nu sunt depuse de partea care le deține, expertul nu poate suplini lipsa lor prin estimări nefundamentate, decât dacă obiectivele și metodologia permit o evaluare bazată pe date indirecte.
- Partea care invocă un prejudiciu trebuie să furnizeze expertului documentele și datele care permit cuantificarea acestuia. Lipsa evidențelor poate conduce la concluzia că prejudiciul nu este suficient dovedit, chiar dacă expertul confirmă existența unei deficiențe tehnice.
Confidențialitatea și protecția informațiilor tehnice
Expertul trebuie să utilizeze informațiile primite numai pentru realizarea lucrării și să respecte caracterul confidențial al arbitrajului. Această obligație este relevantă mai ales când expertiza implică formule, proiecte, cod sursă, date comerciale, proceduri tehnologice sau informații despre clienți. Arbitrul unic poate stabili reguli privind accesul la documentele confidențiale, anonimizarea datelor, depunerea unor versiuni neconfidențiale și utilizarea informațiilor numai în cadrul procedurii arbitrale. Partea care invocă secretul comercial sau privilegiul profesional trebuie să identifice concret documentele și motivul protecției. Invocarea generică a confidențialității nu poate împiedica automat administrarea unei probe relevante.
Clauză orientativă privind expertiza
|
Concluzie
Expertiza tehnică este un instrument de lămurire a faptelor specializate, nu un substitut pentru judecata arbitrului unic. Expertul tribunalului oferă o opinie tehnică independentă, iar expertul-parte asistă partea și poate formula observații sau un raport separat. Obiectivele trebuie să fie concrete, verificabile și limitate la aspecte tehnice, contabile sau economice. Ele nu trebuie să solicite expertului să stabilească existența culpei juridice, să interpreteze contractul sau să decidă soluția litigiului. Contraexpertiza nu este un drept automat de a relua orice lucrare nefavorabilă. Partea trebuie să indice erori, omisiuni, contradicții sau deficiențe metodologice care justifică lămurirea, completarea sau efectuarea unei noi expertize.Arbitrul unic evaluează raportul potrivit intimei convingeri și prin raportare la toate probele.El poate reține anumite concluzii tehnice și poate înlătura altele, dar trebuie să explice de ce acordă sau nu acordă raportului o anumită valoare probatorie.În arbitrajul ad-hoc, expertiza trebuie organizată prin reguli clare privind desemnarea, independența, obiectivele, documentele, calendarul, comunicarea raportului, obiecțiunile, costurile și confidențialitatea. Aceste elemente sunt esențiale pentru ca proba tehnică să contribuie la o soluție validă și verificabilă.
Corespondență de la Liviu-Cornel Popa, Arbitraj Ad-Hoc, Membru UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România), Senior Editor JB
Articole autorului Liviu – Cornel Popa în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
