Expoziția „Bloom” a artistului Sorin Scurtulescu la „Meta Spațiu” din Timișoara (cu Jurnalul Bucureștiului, publicație cultural – educațională și științifică franco – română, agreată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Galeria de artă contemporană Meta Spațiu deschide expoziția solo a artistului Sorin Scurtulescu, intitulată „Bloom”, astâzi, 7 noiembrie 2024, începând cu ora 18h00. În cadrul expoziției, Sorin Scurtulescu explorează natura multidimensională a florilor, printr-o reprezentare fluidă și o reconfigurare sensibilă, în care florile sunt smulse din registrul convențional și suspendate într-un proces de dizolvare și devenire continuă. Artistul surprinde florile într-un moment de imobilitate meditativă, invitând privitorul să exploreze geometria fragilă a acestora și prezența copleșitoare a texturii.

Deși picturile florale au fost considerate, în mod tradițional, frivole și lipsite de greutate conceptuală, practica artistului Sorin Scurtulescu dovedește că „decorativul” nu este lipsit de concept și că plăcerea nu exclude intelectul. Sorin Scurtulescu folosește materialitatea picturală pentru a redimensiona percepția asupra florilor, apelând la un impasto dens și la o tratare atât brutală, cât și delicată a suprafețelor. Jucându-se cu monumentalitatea și arhitectura florilor, artistul creează o dinamică subtilă între prezența și absența peisajului, dezvăluind o tensiune creatoare. Fiecare lucrare devine o forță vie care pune în scenă o discuție mai amplă despre pictură și putere, despre limbaj și semnificație, prin decontextualizarea și denaturalizarea florilor. „Decorativul” se transformă astfel într-un instrument de explorare a forței imaginii și a stratificării conceptuale prin materialitatea difuză și suprapunerile moi, aproape viscerale, de culoare, aducând în prim plan sensibilitatea crudă a florilor.

Expoziția Bloom a artistului Sorin Scurtulescu, curatoriată de Mirela Stoeac-Vlăduți, este o continuare firească a preocupărilor grupului Sigma pentru studiul naturii. Scurtulescu s-a format la școala cunoscutului membru Sigma, Constantin Flondor, și a fondat grupul Noima care continuă să reconstituie unele dintre performance-urile și cercetările grupului istoric timișorean, dar care este și o platformă pentru artistul Sorin Scurtulescu pentru a-și exprima propriile lui viziuni și experimente artistice. Experimentul este, de fapt, o parte esențială a acestei expoziții. Artistul explorează diverse tehnici, materiale și abordări pentru a aduce în prim-plan conexiunea dintre studiul luminii și al naturii, în special al florilor.

Dincolo de semnificațiile personale, culturale sau religioase pe care florile le-au căpătat de-a lungul timpului, Sorin Scurtulescu creează spații pentru introspecție și descoperire, în care fiecare detaliu este, în același timp, ascuns și dezvăluit. Florile lui Scurtulescu sunt crude, texturale și vii, invitând privitorii să confrunte dualitatea naturii–atât estetică, cât și tulburătoare. Expoziția rămâne deschisă până pe 26 ianuarie 2025. Intrarea este liberă.

Notă. Meta Spațiu este o galerie de artă contemporană ce susține și promovează munca artiștilor și dezvoltă proiecte de artă contemporană care prezintă lucrările artiștilor români și internaționali, cu scopul de a oferi o perspectivă asupra scenei artistice din Europa de Est și Centrală. De-a lungul anilor, galeria a organizat evenimente precum Woman, all too woman, Work in process sau Meating, precum și alte expoziții memorabile în diverse spații din România și din străinătate. Scopul acestei galerii este de a crea un mediu dinamic pentru arta contemporană, în care artiști din diferite domenii își pot prezenta lucrările. În plus, galeria este și o legătură durabilă între artiști și societate, confruntând indivizii cu frumosul. Mirela Stoeac-Vlăduți este directorul Galeriei de Artă Contemporană Meta Spațiu, una dintre cele mai dinamice instituții culturale din Timișoara. Proiectele pe care Meta Spațiu le derulează sunt Meta Camp-o rezidență pentru artiști, scopul acesteia fiind acela de a pune în legătură artiștii și echipa galeriei, de a aprofunda relațiile profesionale și de a oferi artiștilor un mediu propice creației; și Baroque||Urban-care reunește artiști români și internaționali, performance-uri, discuții despre artă și intervenții în spații publice sau ateliere de lucru.

Articole asociate

Expoziția „Organism viu – Expoziție vie” al grupului artistic Noima la Casa „Europa” din San Miguel de Allende (Mexic)

Expoziția „Locul inimii noastre”, un dialog între pictorul franco – român Christian Paraschiv (unul dintre cei mai reprezentativi artiști ai generației 1980 în arta românească) și grupul de pictori „Noima” la Galeria Romană

Evenimentul „Noima Señales de Vida” – Museo Internacional del Barroco Puebla (Mexic) cu Jurnalul Bucureștiului (inclusiv cu investigațiile efectuate în Mexic, în dosarele criminale – „Masacrul de la Escuela Normal Rural Raúl Isidro Burgos din Ayotzinapa”, „Florence Cassez esta libre, pero no es inocente”)

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

Dramaturgul brașovean modern, trilingv Elise Wilk – „o voce esențială în peisajul teatral românesc și internațional” (de la corespondentul nostru poetul, scriitorul și fotograful Ovidiu-Cristian Dinică)

Agresorii sexuali nemonitorizați – O amenințare pentru comunitate. Contribuția OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturiulor Omului – Națiunile Unite) într-o serie de dosare criminale sexuale în spațiul francofon european (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. dr. Av. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al OADO, partener al Jurnalul Bucureștiului). „Fără 6 mile” (cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu) difuzat de TVR (partenerul cultural educațional al Jurnalul Bucureștiului)

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) – 2024 pentru doctori în științe (matematice)

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului