Interviul realizat de către corespondentul nostru, petul, scriitorul și fotograful Cristian Dinică cu prpfesoara de limba și literatura Română Amalia Istrate de la Colegiul „Alexandru N. Lahovari l Național” din Râmnicu Vâlcea
- Ce este fenomenul Boovie?
În primul rând, doresc să vă mulțumesc pentru că îmi oferiți ocazia să prezint cititorilor dumneavoastră un proiect unic în România ca amploare, utilitate și ca atractivitate atât pentru elevi, cât și pentru profesori! Boovie este un brand, este marcă înregistrată. Numele s-a născut dintr-un joc de cuvinte, o asociere ingenioasă între book și moovie. Dacă le combinăm, ajungem la boovie, o formă de a transmite mesajul unei cărți prin film, o mini-ecranizare, o perspectivă artistică esențializată asupra unor personaje sau a unor situații de viață.
Boovie® este, de mai bine de 8 ani, cel mai important festival-concurs internațional de book-trailere din România, oferind participanților, elevi de liceu și gimnaziu, din țară și din străinătate, o formă transversală și complexă de instruire, bazată pe dezvoltare personală și mijloace nonformale precum citire conștientă, trailer, actorie, regie, scenariu, scriere creativă, compoziție muzică de film, montare-editare film, cinematografie, spot publicitar, desingn afiș de film, ilustrație de carte, vlogging, etc. Este, așadar, un concurs care pune în lumină abilitățile și competențele elevilor într-o manieră diversă, ajutându-i și se descopere și să se valorizeze într-o manieră neobișnuită și nu prea întâlnită în țara noastră.
Creatorul acestui festival-concurs este Carmen Ion, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național Pedagogic „Spiru-Haret” din Focșani. Carmen Ion a pus bazele fenomenului Boovie, pornind de la un proiect școlar personal, desfășurat în cadrul orelor de literatură, încercând să găsească o modalitate accesibilă și utilă prin care să-i determine pe elevi să citească. Primele 7 ediții ale Festivalului Boovie s-au desfășurat în municipiul Focșani, în județul Vrancea, în a doua jumătate a lunii august, în format fizic sau online, în funcție de evoluția situației generate de pandemie. Anul acesta, datorită creșterii fantastice a interesului pentru acest concurs, Boovie s-a mutat la Brașov. Referitor la calificativul din întrebare, cred că Boovie este un fenomen pentru cei care îi înțeleg valoarea și utilitatea. Altfel, ca mai toate produsele culturale de calitate de la noi, rămâne un festival de nișă.
În afară de a fi un concurs de book trailere, Boovie este și o comunitate a iubitorilor de cultură și o platformă de susținere și promovare a proiectelor societății civile, sub orice formă s-ar manifesta acestea: întâlniri cu scriitorii români și străini ale căror cărți sunt transformate în trailere, dialoguri cu reprezentanți ai societății civile care, prin acțiunile lor au reușit să schimbe în bine viața noastră (scriitoarea Ioana Nicolae, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, fondatoarele Dăruiește Viață, care au reușit să determine românii să doneze pentru construirea primului spital din România de după 1990, Paula Herlo și echipa „România, te iubesc!”, sociologul Gelu Duminică, scriitoarea Doina Ruști, Alex Nedea, Mihai Voinea, Cristian Delcea de la Recorder, regizorul Daniel Sandu, creatorul filmelor „Un pas în urma serafimilor” și ,,Tata mută munții” etc.)
- Care este scopul concursului?
Ca profesori, avem o responsabilitate extraordinar de mare, căci societatea se bazează pe noi să formăm noile generații în spiritul unor valori inalienabile: onestitate, responsabilitate, respectarea regulilor, onoare etc. La finalul unui ciclu școlar este mai puțin relevant, cred eu, dacă un elev a reținut titlul unei opere literare sau autorul unei cărți, ci este mai util și valoros dacă acel elev a reținut o lecție de viață a unui personaj, dacă a înțeles ce mecanisme determină o persoană să facă anumite alegeri și în ce măsură elevul acela generic va avea puterea și curajul de a face și pentru sine alegerile care să-l transforme într-o persoană onestă, responsabilă și onorabilă. Lectura conștientă este o cale spre cunoașterea de sine, iar concursurile școlare precum Boovie ajută enorm în acest sens.
Cred în elevi și în potențialul și nevoia lor de a se dezvolta echilibrat, dincolo de limitările pe care școala le impune, iar Boovie este un mijloc original și complex de susținere a dezvoltării personale și a autonomiei elevilor, promovând lectura conștientă și exprimarea multimedia, spiritul antreprenorial, comunicarea inter și intrapersonală, exploatarea tuturor tipurilor de inteligență, creativitatea și, evident, învățarea non-formală. Pe scurt, este un concurs care, deși apelează preponderent la forme artistice, estetice de exprimare, îi pregătește pe copii și adolescenți pentru viață, așa cum niciun program educațional la ora actuală nu o face.
Mai mult, se urmărește motivarea elevilor să citească în mod conștient și să surprindă mesajul/esența unor romane reprezentative pentru viața adolescenților din toate timpurile și din toate zonele geografice. Cărțile sunt alese de un grup de profesori reprezentativi la nivel de țară, de la colegii naționale și școli gimnaziale, din mediile urban și rural, conectați la fenomenul literar autohton, dar și la cel internațional și fiecare ediție are câte un motto sau câte o temă de interes general pe care o aduce în atenția publicului: libertatea individului, lumi distopice, condiția femeii sau a categoriilor vulnerabile, drama alienării în lumea contemporană, dramele provocate de război, fragilitatea psihică a adolescenților, etc.
Concursul își propune să ofere elevilor o formă de exprimare originală, menită să le dezvolte personalitatea, imaginația și talentele native. Se întâmplă uneori ca romanele selectate în concurs să fie dintre cele pe care elevii le cunosc sau le-au citit deja, acesta fiind și unul dintre secretele succesului acestui festival-concurs, căci ei se regăsesc în personajele sau situațiile reprezentate acolo, chiar dacă vorbim despre opere care aparțin literaturii americane, italiene, spaniole, franceze, coreene, azere etc. Și mai este ceva, acest concurs face educație de calitate, fără ca elevii participanți să simtă presiunea sau constrângerile unei programe școlare sau spectrul unui eventual examen.
Beneficiile participării la Boovie sunt reale și recunoscute de către instituțiile de învățământ superior de profil, paradoxal, mai mult din străinătate (ex., U.K.), decât de la noi. Spre exemplu, elevilor din echipa Anima Mundi care au obținut anul acesta premii la acest concurs internațional li s-a refuzat dreptul de a obține burse școlare de excelență olimpică, pe motiv că în textul legii sunt trecute explicit doar premiile la olimpiadele școlare, nu și la concursuri școlare, fie ele naționale sau internaționale. Este profund dezamăgitor să vezi că un elev poate obține în anul 2023 bursă de merit chiar cu media 5 sau mai mică de 5, dar un elev care obține un premiu la un festival-concurs de o asemenea anvergură este tratat într-un mod umilitor. Se vorbește atât de mult despre performanță și despre sprijinirea performanței în școala românească, dar nu se face mai nimic concret pentru elevii talentați.
- Cui se adresează acest festival-concurs?
Boovie este un concurs recunoscut de către Ministerul Educației Naționale din România și se găsește la poziția 24 în Calendarul activităților educative naționale cofinanțate de ministerul educației-2023. Se adresează elevilor din ciclul gimnazial- clasele V-VIII, din ciclu liceal clasele IX-XII, din unitățile de învățământ de stat și private, din România și din străinătate, precum și elevilor înscriși la cluburi de teatru/cinematografie, din Palate ale Copiilor/Case de Cultură, etc. sau din unități care activează sub codul CAEN 8552, din același ciclu de învățământ, cu condiția să aibă un profesor coordonator. Pe scurt, festivalul-concurs se adresează atât elevilor de liceu, cât și celor de gimnaziu și presupune formarea unei echipe de 6-11 membri, realizarea integrală a unui trailer cuprins între 3 min. și 3 min. 30 după citirea romanului suport (scenariu, regie, interpretare, montaj, muzică, costume etc.), evaluarea trailerului de către un juriu de specialitate, care stabilește câștigătorii, ce vor fi invitați la gala finală, unde se acordă premii după modelul Oscarurilor americane (cel mai bun trailer, cel mai bun actor/ actriță în rol principal, în rol secundar, cel mai bun regizor, scenarist etc.). Premiile sunt importante–de la câteva sute de lei la câteva mii de lei, la care se mai adaugă și premii ale sponsorilor.
Concursul are mai multe secțiuni și subsecțiuni, încercând să răspundă intereselor cât mai diverse ale elevilor. Astfel, secțiunea Boovie Kids se adresează elevilor clasele V-VI, (3 cărți în concurs), Boovie Gimnaziu vizează clasele VII-VIII, (5 cărți în concurs), Boovie Liceu, clasele IX-XII, care este și cea mai disputată și competitivă secțiune, (5 cărți în concurs), Boovie+-clasele V-XII (o carte nonliterară/nonficțiune), Trailerul de buzunar-clasele V-XII (secțiune doar online) și Extro Boovie–pentru elevi români din diaspora (oricare din cărțile propuse). Un aspect pe care doresc neapărat să-l subliniez este profesionalismul și rigurozitatea organizatorilor și a juriului care selectează book trailerele ce se califică în finală. Regulamentul de participare este foarte clar și minuțios redactat și necesită respectarea tuturor condițiilor, cu insistență asupra originalității produsului final, a respectării drepturilor de autor și a eliminării oricăror tentative de fraudă sau de plagiat. Juriul este format din profesioniști din domeniul cinematografiei, regizori, scenariști, directori de imagine, producători media, etc.
- Are elevul de astăzi interes pentru acest spectacol?
Are elevul de astăzi interes pentru acest spectacol? Ca să vă răspund direct, da, elevul român are interes pentru acest concurs, cu condiția să aibă și informația necesară. Iată două situații: anul trecut, când am început cursurile de literatură la o clasă a IX-a, am avut surpriza deosebit de plăcută să mi se spună de către doi elevi de la profilul mate-info că au ales Colegiul Național ,,Alexandru Lahovari”, deoarece au auzit că există echipe care au participat la Boovie și au câștigat mai multe premii. Anul acesta am chestionat elevii de la două clase a IX-a și niciunul nu a auzit de Boovie. Așadar, informația este cea care face diferența și ajută la formarea și dezvoltarea elevilor.
Aș minți dacă v-aș spune că echipele pe care le coordonez sunt formate exclusiv din cititori pasionați, gata să ,,rupă cartea”. Majoritatea citesc cu drag, alții au alte calități, căci Boovie este un concurs de echipă, în care fiecare participant are un rol și o responsabilitate, iar o calitate a aceste competiții este că educă și caracterul și îi ajută pe elevi să fie ordonați și profesioniști. Finalmente, însă, mai toți ajung să cunoască subiectul cărților, să se identifice cu personajele, să ajute la crearea lor fie prin joc, scenariu, fie prin machiaj, recuzită, costume etc. Gândiți-vă numai la procesul creativ și la efortul intelectual pe care îl fac acești adolescenți de 15 – 17 ani. Boovie este frumos, pentru că este greu, pentru că necesită eforturi susținute pe parcursul a aproape o jumătate de an, pentru că nu este la îndemâna oricui, iar acești elevi au curajul de a se implica într-un proiect care le solicită timpul liber, timpul petrecut cu familia, timpul de distracție, somnul și multe altele. Concursuri ca acesta dau un scop și o direcție adolescenților, îi țin departe de tentații negative și de eșecul și abandonul școlar și îi ajută să fie adaptabili și pregătiți pentru viitor și pentru piața muncii, îi ajută să devină, fără a spune cuvinte mari, cetățeni europeni–adaptabili, flexibili, dinamici.
Merită admirați și apreciați pentru seriozitatea lor, căci uneori se comportă cu mai multă maturitate decât mulți dintre adulții din jurul lor. Și de-asta îi iubesc. Se creează o legătură specială greu de explicat în cuvinte între profesorul coordonator și elevii din echipă. Eu ajung să-i respect foarte mult și mă minunez adesea cât de inteligenți și talentați sunt și mă gândesc apoi la cum îi tratează societatea noastră, cum nu-i valorizează decât, cel mult la nivel declarativ. Aș putea spune că Boovie este hub educațional un spatiu în care elevii talentați au posibilitatea să lucreze la un proiect care îi ajută să-și dezvolte, de fapt, propriile proiecte și fac acest lucru alături de colegii lor cu care au interese și pasiuni comune, ceea ce îi ajută să nu-și piardă motivația de a învăța și de a deveni mai buni. Din păcate, Boovie nu se prea pliază pe mentalitatea noastră ,,strămoșească”, iar elevii care au acces la educație de calitate și au părinți informați și deschiși sunt tot mai puțini, or tocmai dintre aceștia îmi selectez echipierii pentru concurs. Mai grav este când chiar profesorii sunt cei care îi descurajează pe elevi să-și urmeze o pasiune sau le ridiculizează eforturile creative. Este o realitate dureroasă a zilelor noastre.
- Cum explicați succesul acestui fenomen?
Boovie este altceva, este atipic pentru ideea de competiție de la noi, este ,,curat” atât la nivel de conținut, cât și în ceea ce privește organizarea și jurizarea. Boovie este un concurs elitist în cel mai bun, onest și accesibil mod cu putință. Cred că sunt mai multe motive care fac din Boovie un exemplu de competiție școlară. În primul rând, cred că este vorba despre corectitudine și transparență despre fair play. Tânăra generație are niște antene foarte sensibile în a detecta falsitatea sau incorectitudinea. Elevii participanți la festival sunt barometrul cel mai atent al societății noastre și ei continuă să participe, deoarece aici sunt valorizați și li se oferă o șansă de a demonstra cu adevărat ce calități au. Este o competiție în care se promovează cele mai bune creații ale elevilor și în care nu contează neapărat bugetul trailerului. Sunt elevi care vin de la școli private și care se vede că au bugete mari, tehnică de ultimă generație, costume etc, sunt alți participanți care vin de la Cluburi de cinema sau de educație media și sunt și competitori care vin de la colegii teoretice sau tehnice, de la școli gimnaziale și chiar de la case de copii, și vin cu banii lor din alocații, cu banii de buzunar sau ai părinților, cu sprijinul financiar și cu relațiile profesorilor coordonatori, cu imaginația și ingeniozitatea native, iar premiile se duc întotdeauna acolo unde există talent și originalitate. Rar mi s-a întâmplat să aud aprecieri sincere și laude în alte părți așa cum am auzit și am văzut din partea echipelor necâștigătoare de la Boovie, atunci când se anunța un premiu obținut de o altă echipă. Fair play-ul este una dintre cele mai importante valori promovate la Boovie. Aici, elevii au observat că nu contează cine ești și de unde vii, ci contează exclusiv calitatea produsului final. Mai orgolioși mi se par adesea profesorii coordonatori, nu copiii. Am văzut echipe aplaudându-și adversarii la scenă deschisă, încurajându-și favoriții și consolându-i pe cei care au pierdut. Unde, în România concursurilor școlare de azi, ați mai văzut dumneavoastră așa ceva?
În al doilea rând, cred că este vorba despre oportunitățile de carieră pe care le oferă acest festival, tocmai de aceea competiția devine mult mai ,,pasională” la nivelul liceului. Particip la acest festival-concurs din 2019, de cinci ediții, și am putut observa cum a crescut valoarea trailerelor și cât de talentați au devenit competitorii. În 2019 am participat prima dată la Boovie, la Focșani, cu echipa ,,Cărturarii”, dar nivelul de acum al concursului este net superior celui de atunci și asta se datorează creșterii numărului de participanți, profesionalismului și talentului elevilor și profesorilor coordonatori și faptului foarte important că organizatorii nu au făcut rabat la calitate și nu au acceptat compromisuri. De aceea, valoarea concursului a crescut constant. Diplomele obținute de câștigători sunt foarte importante pentru portofoliul elevilor care se orientează după terminarea liceului către instituțiile de educație media sau către institutele de teatru și cinematografie. Exemplul cel mai relevant este al câștigătorului Marelui Premiu din 2019, Colegiul Național „Unirea” din Focșani, cu book trailerul romanului ,,Vara în care mama a avut ochii verzi”, de Tatiana Țibuleac. Elevul care a realizat regia, scenariul și a interpretat rolul principal a fost admis în U.K. la regie de film, iar experiența Boovie a fost determinantă.
În ceea ce mă privește, cel puțin trei dintre elevii echipelor pe care le-am coordonat în cei 5 ani de Boovie mi-au spus că acest festival i-a ajutat să-și descopere vocația și să facă o schimbare de carieră fundamentală, doi alegând să urmeze Regia, iar o elevă s-a orientat spre actorie. Anul acesta, Boovie a înregistrat încă un record de participări: în concurs s-au înscris 555 de echipe, 494 au finalizat book-trailerele, iar, după o primă etapă de selecţie, au rămas 385 de echipe, însumând aproape 3.000 de elevi și peste 250 de profesori coordonatori.
La Brașov, în cadrul Galelor Boovie, derulate în perioada 27-28 iulie 2023, unde s-a desfășurat efectiv concursul anul acesta, au participat peste 2000 de elevi și profesori și, pe durata celor patru zile de festival, s-au derulat peste 50 de ateliere – proiecții de film (,,De ce mă cheamă Nora, dacă cerul meu e senin”–documentarul despre scriitoarea Nora Iuga, realizat de Carla Maria Teaha), concerte, întâlniri cu jurnaliști și reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri de top și work shopuri coordonate de traineri – regizori, scriitori (ex. Doina Ruști) și muzicieni relevanți pentru cultura pop din România. Mai mult, prezentatorul și animatorul concursului Boovie este actorul Pavel Bartoș. Anul acesta a făcut echipă cu Adrian Nartea, cunoscutul interpret al lui Vlad din serialul difuzat de ProTv, cei doi susținând spiritul Boovie pro bono timp de 5 zile la Brașov. Prezența acestor actori în festival a reprezentat un model de generozitate și profesionalism pentru elevii participanți.
- Puteți alcătui un portret al adolescentului de astăzi?
Mi-este greu să realizez un portret al adolescentului de azi fără să cad în clișee sau să fiu subiectivă. Le spun mereu elevilor mei că cea mai mare greșeală pe care o putem face este să generalizăm, căci generalizările sunt din start greșite. Dacă ar fi să vorbesc despre adolescenții de 15–18 ani pe care îi am la clase, aș putea să vă spun că majoritatea sunt mult mai inteligenți decât eram noi la vârsta lor, știu mult mai multe lucruri, chiar dacă citesc mai puțin. Au o altfel de inteligență, dobândită din accesul neîngrădit la informație. Sunt foarte creativi și nu se tem să-și exprime părerile, chiar dacă o fac la modul categoric, la vârsta asta, cumva maniheist, fără nuanțe. Mai cred că mulți dintre ei sunt foarte singuri, că nu au cu cine comunica chiar la ei în familie, și mulți sunt nefericiți. Și îmi pare rău că nu îi pot ajuta mai mult și altfel decât încercând să îi implic în activități care să-i ajute să se descopere singuri și să înțeleagă faptul că și alții au trecut prin ce trec ei. Că lectura este o formă de vindecare a sufletului.
Nu știu cum sunt acești adolescenți la alte ore, dar noi, profesorii de română, reușim să-i facem să se deschidă și să vorbească despre lucruri pe care adesea mă întreb dacă le discută cu părinții lor. De multe ori, plec de la școală ,,încărcată” cu problemele pe care acești adolescenți nu au cui să le spună, pentru că nu găsesc o ureche dornică să-i audă. Ce le lipsește multora însă este disciplina și o limită care ar trebui impusă în primul rând de către familie. Școala nu poate face niciun fel de educație, dacă elevul este supus unor mesaje contradictorii, iar atitudinea educabililor față de școală este exact atitudinea părinților. Ei adesea promovează mesajele pe care le aud acasă, iar profesorul care impune reguli la clasa sa devine automat tiran. Totuși, dacă le explicăm „pe limba lor” de ce sunt necesare regulile și de ce este importantă educația, atunci îi putem câștiga de „partea bună a societății” pe foarte mulți dintre acești adolescenți.
- Care sunt nevoile adolescenților?
Depinde la ce privim. Cred că mulți dintre adolescenți au nevoie, în primul rând, să fie luați cu adevărat în seamă de familiile lor și ascultați. Au nevoie de niște programe școlare adaptate lumii reale și mentalității actuale și nivelului lor de inteligență. Pe mine, „parentingul” acesta care s-a înrădăcinat la noi acum mă înspăimântă, căci îl văd cumva prelungit și în sala de clasă în momentul în care elevii nu au deloc dezvoltat simțul autocritic. A-ți lăsa copilul să facă tot ce-i trece prin cap, pe motiv că nu vrei să-i îngrădești personalitatea este extrem de dăunător pentru ceea ce fel de adulți vor deveni acești copii de azi. Educația înseamnă reguli și responsabilități. Toate sistemele de educație de succes din lume, din Coreea de Sud până în Finlanda, sau orice alt exemplu doriți să luăm în discuție, pun accent pe reguli, pe responsabilizare, pe disciplină și pe rezultate măsurabile în termeni realiști. La noi, orice model s-ar aplica se înțelege anapoda și se aplică cu „amendamente”, cu excepții. Legile educației și regulamentele școlare sunt pline de contradicții și articole inutilizabile, așa încât n-ar trebui să ne mirăm că avem un sistem de învățământ neperformant.
Cred că acești adolescenți au nevoie să trăiască într-o societate normală, cu niște modele morale adevărate, „curate”, cu studii și rezultate obținute „pe bune”, ci nu într-un sistem gen ,,piramidă inversată”, în care non-valorile trec drept modele. Ce poate înțelege un adolescent despre sistemul de valori din țara noastră, când este agresat la tot pasul de comportamente grosiere și atitudini necivilizate? Vă spuneam mai devreme de ce este Boovie un succes – pentru că acest concurs nu este pe pile sau „pe copiate”, pentru că este altceva decât oferă societatea românească în acest moment.
Subiectul este mult prea vast, delicat și dureros pentru a putea măcar să încropim o listă a nevoilor acestor adolescenți. Ei caută validarea din partea unor oameni/ instituții care să conteze cu adevărat. Concursul Boovie le oferă acestă șansă, cel puțin prin personalitățile pe care le aduce în fața lor și prin energiile pe care organizatorii reușesc să le strângă în jurul lor:-ProTV-I like IT și România, te iubesc!; Digi 24-New School/Old School; RockFM-Morning Glory; Andi Moisescu-Apropo TV; Virgil Ianțu-invitat special Boovie 2020; Paula Herlo și Carmen Uscatu-invitate speciale Boovie 2021; Alex Nedea, Mihai Voinea, Cristian Delcea de la Recorder, Doina Ruști, Gabriel Cărtărescu în 2023.
- Știu că ați înregistrate câteva succese la edițiile festivalului-concurs internațional de book trailele Boovie. Vă rog să ne vorbiți despre ele!
Da, îmi place să vorbesc despre aceste realizări, căci am avut alături niște elevi deosebiți. Înainte însă de a vorbi despre prima participare la Boovie, în 2019, cu echipa ,,Cărturarii”, este nevoie de o scurtă incursiune în timp. Începând cu anul 2016, am propus claselor a IX-a, la care predam atunci, un proiect menit să le ofere elevilor șansa de a se exprima original și personal, printr-o temă de final de an școlar, în care să prezinte o carte de ficțiune sau nonficțiune care le-a plăcut în mod deosebit. Răspunsul elevilor a fost mai mult decât încurajator, descoperind cu acea ocazie cât de talentați sunt, ce spirit de observație au și cât de profunzi pot fi. Unii dintre elevi au realizat site-uri dedicate seriilor de autor favorite (de exemplu, seria „Furia roșie”, de Pierce Brown), alții au ales întâlnirile filmate tip critică-recenzie de carte, alții au realizat afișe, benzi desenate și romane grafice. Un grup m-a întrebat dacă ar putea realiza trailere pornind de la cărțile pe care le citiseră în cadrul „Clubului de Lectură Lahovari”, club prin care încurajez lectura și pe care îl gestionez de aproape un deceniu, prin colaborarea cu Editura Art.
Așa s-au născut cei zece „Cărturari” talentați și dornici să se raporteze altfel la textul scris. De-a lungul celor patru ani de liceu, au creat clipuri interesante, emoționante și originale, valorificând cărți precum „Oscar și tanti Roz”, de Erich-Emmanuel Schmitt, „Absolut tot”, de Nicola Yoon, „Ținutul țânțarilor” de David Arnold, dar și un clip extrem de sensibil după romanul ,,Ion”, de Liviu Rebreanu, valorificând piesa ,,Nu plânge, Ană”, înterpretată de ADDA. Având acestă experiență în spate, „Cărturarii”, adică Georgiana Neamțu, Cristian Pîrvulescu, Adrian Pătrașcu, Gabriela Grigorescu, Gabriel Lăculeanu, Răzvan Catrinoiu, Rafael Petrescu, Teodora Mojoiu, Elena Dobrică și Mihai Petrescu au hotărât că sunt suficient de pregătiți pentru a participa la Festivalul-concurs Boovie, în 2019. Cartea propusă pentru acea ediție a fost „Fata din Nazaret”, de Petru Popescu, o abordare originală și îndrăzneață a vieții fecioarei Maria, surprinsă la vârsta adolescenței. La acestă primă participare echipa „Cărturarii” a câștigat o Mențiune și Premiul de popularitate.
În 2020, C. N. ,,Alexandru Lahovari” s-a înscris cu două echipe-,,Prădătorii coroanei”, de la clasa a X-a și „Cărturarii”, de la clasa a XII-a (matematică-informatică), însă, din cauza pandemiei de Covid 19, echipa juniorilor s-a retras din concurs. Încurajați de succesul primei participări, „Cărturarii” au repetat experiența în 2020, în condiții de exigență superioare față de anul anterior. Dincolo de limitările impuse de pandemie, ediția din 2020 a fost mult mai competitivă, iar maturizarea echipei Colegiului Național ,,Alexandru Lahovari” s-a văzut. Echipa din 2020 a avut următoarea componență: Cartinoiu Răzvan, Grigorescu Gabriela, Lăculeanu Gabriel, Moise Adrian, Mojoiu Teodora, Neamțu Georgiana, Petrescu Mihai, Petrescu Rafael, Pîrvulescu Cristian, Tudor Ioana Alexandra. Cartea aleasă pentru acestă ediție a fost „Pe când eram o operă de artă”, de Erich-Emmanuel Schmitt, iar premiul obținut de echipa ,,Cărturarii” a fost tot Mențiune.
În 2021 am participat cu trei echipe noi, Helluo Librorum (Șoarecele de bibliotecă), Anima Mundi și Fiction Addiction. De data acesta, am participat fizic la Focșani, cu toate restricțiile impuse de pandemie, dar efortul a ameritat, căci echipa Helluo Librorum a ocupat locul 5, obținând Mențiune pentru book-trailerul romanului „Caraval”, de Stephanie Garber. Echipa câștigătoare a fost formată din elevele Dumitrescu Karina-Ioana, Ghețu Anamaria Georgiana, Ionițescu Alesia-Ioana, Militaru Luana-Maria, Popa Letiția Elena, Vasilescu Andreea, din clasa a XI-a.
Anul 2022 a fost cel în care am participat cu echipa Anima Mundi, cu trailerul realizat pentru romanul ,,Ai grijă de mama”, al scriitoarei sud-coreene Shin Kyung-Sook, poate cea mai dificilă operă pe care a trebuit să o transpunem pe peliculă, datorită impactului emoțional foarte puternic al cărții, dar și din cauza diferențelor extraordinare de mentalitate dintre cultura română și cea coreeană. A fost anul în care nu am obținut niciun premiu, dar care ne-a îmbogățit experiența, iar pentru mine, personal, a însemnat deschiderea unei porți către o nouă pasiune–cultura și civilizația coreeană.
Anul acesta, Festivalul-concurs internațional de book-trailere Boovie, a ajuns la a VIII-a ediție și, datorită numărului mare de participanți, peste 2.000 de elevi și profesori, adică mai mult decât la orice olimpiadă națională, evenimentul s-a mutat la Brașov, în Piața Sfatului. A fost un boost de popularitate și vizibilitate pentru Boovie. Am participat tot cu echipa Anima Mundi, formată din elevii Albinaru Sara, Antonie Diana, Barbu Mario, Bunget Iulian, Mănoiu Nikolas, Mincu Ana, Rujan Ștefania, Streinu Daniela, Rădelu Tudor-Gheorghe, Tonescu Vladimir, cu trailerul romanului „Splendida cetate a celor o mie de sori” al scriitorului american de origine afgană Khaled Hosseini. Am ocupat locul 5 din 35 de echipe care au ales aceeași carte ca și noi și am obținut tot Mențiune.
- Cum s-ar putea îmbunătăți desfășurarea acestei manifestări?
Problema cu care ne confruntăm când vorbim despre participarea la concursuri școlare este întotdeauna aceeașiâ–lipsa banilor. Deși se vorbește constant despre performanță școlară și avem chiar un proiect de țară care susține la nivel declarativ „România educată”, în mod concret, cu excepția unor fonduri anemice care se dau pentru organizarea olimpiadelor naționale, pentru alte concursuri școlare nu se oferă finanțare. În realitate, concursuri cum este Boovie sunt ,,Cenușăresele” sistemului de învățământ. Elevii participanți la aceste competiții, ca și profesorii care îi pregătesc, trebuie să-și plătească nu numai transportul, cazarea, și masa, dar trebuie să suporte toate cheltuielile necesitate de realizarea trailerului. Rezultatele pe care elevii și profesorii le obțin la aceste concursuri ajută la creșterea notorietății și a prestigiului școlilor respective, dar eforturile noastre și ale elevilor nu sunt răsplătite și nici apreciate așa cum s-ar cuveni.
Fiecare participare la Boovie este, pentru mine, un balans între extaz și agonie. Așadar, alegem o carte care ne place, o citim, facem scenariul, elevii încep să filmeze, apoi editează imaginile și încarcă trailerul pe site-ul organizatorilor pentru a fi validat și, eventual, ales pentru faza finală. Urmează bucuria de a fi anunțați că ne-am calificat în finală și că vom participa la Gală, la Brașov, de exemplu. După ce ne trece euforia, începe coșmarul căutării banilor cu care să ne plătim transportul, cazarea și masa. În anii trecuți, cazarea și masa au fost acoperite de către organizatori. Anul acesta însă, la prețurile de Brașov, a fost cam greu să se găsească finanțare, așa că a trebuit să ne achităm toate cheltuielile. Vreau să subliniez faptul că organizarea și premiile festivalului-concurs Boovie s-au făcut din bani privați, de la firme dornice să susțină acest fenomen, precum Google, Microsoft, Digi, BCR, MindSoft, Fujitsu, Conica Minolta, Dedeman, etc. Instituțiile statului, indiferent că sunt de nivel local, județean sau național, cel puțin în cazul nostru, al celor de la Colegiul Național ,,Alexandru Lahovari”, nu ne-au sprijinit la niciuna dintre participările noastre. Chiar și atunci când am solicitat finanțare în conformitate cu legislația în vigoare, ni s-a spus că nu au fost alocate fonduri pentru concursuri școlare.
Mai mult, deși Boovie apare în lista competițiilor cofinanțate de MEN, trebuie subliniat faptul că finanțarea de la Minister este mai degrabă simbolică și atât de străvezie, încât se confundă cu imaginea stelei dintr-un celebru poem eminescian. Acest concurs există și se zbate să supraviețuiască datorită pasiunii și implicării organizatorilor, profesorilor coordonatori, elevilor participanți, părinților și sponsorilor–firme private din România, multinaționale. Aș vrea să închei într-o notă optimistă, dar cu regret vă spun că educația nu este și nu a fost niciodată o prioritate pentru guvernanții din țara noastră. Și nici nu cred că va fi. Este foarte greu să poți face educație și să schimbi societatea în bine, când există un dezinteres evident și aproape intenționat de a expune public creativitatea, frumosul, binele, adică exact acele valori care ar putea contrabalansa ignoranța, indiferența și răul din jur.
Ovidiu-Cristian Dinică poet, scriitor și fotograf (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014; „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019) cofondator al ziarului Clipa Literară, al Revistei Mirajul Oltului și al cenaclului cu același nume.
Notă. Alte articole ale autorului Ovidiu Cristian Dinică în Jurnalul Bucureștiului
Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024
[…] Fenomenul și concursul – festival (internațional) de book-trailere „Boovie®” (Interviul… […]