Fericitu’ Yok–Strada Degeneraților, Nr. 666, cu intrarea în cotă indiviză cu Satan – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

• Parodie la adresa mentalităților și a modului de viață imoral și parazitar întâlnit tot mai mult în societatea „modernă” (Grigorie Lăcrița)
• „Uneori ne îndreptăm mai bine prin vederea răului decât prin exemplul binelui.” (Blaise Pascal)

Notă introductivă pentru educator și cititor

• Cine este „Fericitul Yok”? Nașterea unui personaj de uz universal

Prin acest articol, am creat personajul literar „Fericitul Yok” – un personaj destinat să devină „un personaj de uz universal”, adică un tip uman ușor de recunoscut dincolo de granițe culturale, geografice sau istorice. Ioc/Yok–etimologie și sens: Cuvântul „ioc” este un termen familiar în limba română, provenit din turcescul yok, și se folosește cu sensul de „nu”, „nimic”, „deloc”, „nu există”. Astfel, sintagma „Fericitul Yok” se traduce literal prin „Fericitul deloc” sau „Fericitul în nimic” – o denumire care, prin paradoxul ei, revelează esența personajului. Dubla natură a personajului. „Fericitul Yok” poate fi invocat cu două sensuri complementare:

• Sensul existențial-filozofic. Personajul exprimă condiția celui pentru care fericirea este o iluzie sau o absență – „fericire deloc”, „fericire în nimic”, „nu există fericire adevărată”. Fericit doar în aparență, el trăiește, de fapt, într-un vid moral și afectiv.
• Sensul satiric-social. Personajul reprezintă tipul uman care se simte fericit „în prostia sa”, „în nefericirea sa”, „în inconștiența sa”, „în lipsa de discernământ a sa”, „în lipsa perceperii realității lumii adevărate în care trăiește”. El este omul mulțumit de sine tocmai pentru că nu înțelege nimic din adevărata realitate ce se petrece în jurul lui.

„Fericitul Yok” ca simbol cultural. La fel cum Don Quijote a devenit simbolul universal al idealismului naiv, sau cum Tartuffe a rămas emblema ipocriziei, „Fericitul Yok” aspiră să devină simbolul universal al fericirii false–al omului care confundă inconștiența cu pacea sufletului, iresponsabilitatea cu libertatea, și golul sufletesc cu împlinirea.

• Natura și scopul acestui text

Textul de față este o satiră–un instrument literar folosit de secole pentru a critica, prin umor și absurd, moravurile societății. Nu râdem de personaje reale, ci de atitudini reale: nepăsarea față de valorile familiei, iresponsabilitatea, lenea morală și spiritul parazitar. Citiți cu atenție. Râdeți. Apoi întrebați-vă: „Cât de departe sunt unele familii de cea a lui Fericitul Yok?”

Scrisoarea Fericitului Yok sau Labirintul familial–cine mai sunt eu, de fapt?

Scrisoarea cetăţeanului Fericitul Yok adresată autorităţilor competente. Parodie la adresa mentalităţilor şi a modului de viaţă imoral și parazitar întâlnit tot mai mult în societatea „modernă” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Domnule Director,

Subsemnatul Fericitu Yok, domiciliat în strada Degeneraților nr. 666, cu intrarea în cotă indiviză cu Satan, cu deosebit respect vă rog să mă ajutați în clarificarea următoarelor probleme.

• Labirintul familial–sau cine mai sunt eu, de fapt?

În anul 2000, m-am căsătorit din dragoste cu văduva prietenului meu de suflet Ciufutu, o femeie foarte frumoasă, care avea o fată de 18 ani. Tatăl meu, după căsătoria mea, ne-a vizitat de mai multe ori, ca până la urmă să se îndrăgostească de fiica mea vitregă, cu care, în cele din urmă, s-a căsătorit–fără să-îmi ceară consimțământul, dar pe care, mai târziu, i l-am dat cu inimă largă, fiindcă suntem oameni civilizați. Prin urmare, fiica mea vitregă mi-a devenit mamă vitregă, iar tatăl meu–ginerele meu, eu devenind, în același timp, socrul propriului meu tată.

• Un progres față de alte familii, care n-au ajuns niciodată atât de aproape de rudele lor.

Soția tatălui meu–adică fiica mea vitregă, care este totodată și mama mea vitregă–a adus pe lume un băiat. Acest copil este nepotul meu, fiindcă eu sunt soțul mamei fiicei mele vitrege; dar este și fratele meu, fiindcă îl are ca tată pe tatăl meu. Logica este cristalină. În același timp, soția mea a devenit bunică, deoarece este mama soției tatălui meu–ceea ce mă face pe mine nepotul soției mele.

• Relație admirabilă–soție și bunică, în una și aceeași persoană.

Nu mult mai târziu, soția mea a mai adus pe lume un băiat care a devenit cumnat cu tatăl meu și, prin această calitate, este și unchiul meu. Copilul meu este fratele mamei mele vitrege, iar prin mama mea vitregă, soția mi-a devenit bunică–și eu am ajuns, în mod inevitabil, bunicul meu propriu. Concluzie juridică și existențială: Fericitu Yok a ajuns, în același timp, tată, fiu, nepot, socru, ginere, cumnat și bunic al propriei sale persoane.

• Familia noastră nu are nevoie de arbore genealogic – are nevoie de un labirint.

Solicitările subsemnatului Fericitu Yok: Față de cele expuse mai sus, vă rog să binevoiți a-mi comunica, în termen legal, răspunsuri clare la:

• Copilul meu–care este, simultan, unchiul meu, cumnatul tatălui meu și fratele mamei mele vitrege–are dreptul la alocație de stat pentru copii? Se vor lua în calcul toate gradele de rudenie concomitente sau doar cel mai avantajos?
• Pentru persoanele aflate în întreținerea mea, fără venituri impozabile, doresc să știu:

• Cum se stabilește gradul de rudenie pentru fiecare cu fiecare? Rugăm să se folosească și reprezentări grafice, dacă e posibil.

Noțiunile de văr, vară, veri, vere, gradele de rudenie și familie extinsă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

• Care este gradul meu de rudenie cu mine însumi, în calitate de bunic propriu?
• Are vreo importanță juridică faptul că avem cu toții aceeași grupă de sânge–sânge albastru, cum numai Regii au–, fapt pentru care numeroase persoane doresc să intre în nobila noastră obște?
• Care dintre aceste persoane au dreptul să beneficieze de moștenire după decesul meu, inclusiv eu, în calitate de propriul meu bunic?
• Au aceste persoane dreptul la asigurări sociale de sănătate gratuite, în condițiile în care numai eu muncesc cu carte de muncă la o fabrică de împachetat fum?
• Ce procedură trebuie urmată pentru declararea moștenitorilor, astfel încât să nu creez disensiuni în această familie a mea, atât de unită până în prezent?

Cu speranța că voi primi un răspuns clar, pe bază de temei legal și, de preferință, însoțit de o schemă grafică laminată, vă mulțumesc etern–atât înainte, cât și după moarte. Cu deosebită considerație, Fericitu Yok

Al doilea episod–Telefonul sau cum arată o rețea de iresponsabilitate în acțiune

Fiul meu–un nonconformist care studiază în civilizatul Vest Sălbatic–a sunat-o pe mama sa, adică pe soția mea, purtând cu aceasta următoarea convorbire:

• Fiul: Mamă, am SIDA! Trebuie să mă întorc acasă să mă tratez.
• Mama: Dacă ai SIDA, atunci să nu te întorci, fiule.
• Fiul: De ce, mamă?
• Mama: Dacă te întorci, soția ta va fi infectată; de la soția ta –fratele tău; de la fratele tău–sora nevestei lui; de la ea–tatăl tău; de la tatăl tău–sora mea; de la ea–soțul ei; de la soțul ei– eu; de la mine–fratele tatălui tău; de la el–sora ta; și dacă sora ta se îmbolnăvește, se va îmbolnăvi toată localitatea. Așadar, în numele Domnului nostru Satan, rămâi acolo și tratează-te, fiindcă acolo cei bolnavi se tratează cu medicamente, pe când la noi numai când le cântă Prohodul!

Vă rog să-mi comunicați dacă soția mea a procedat corect din punct de vedere moral, juridic, medical și spiritual.

Epilog–Ce ne spune Fericitul Yok despre noi?

Această satiră nu este un text despre o familie imaginară. Este o oglindă. Prin absurdul deliberat al relațiilor de rudenie și prin cinismul conversației telefonice, se pun în lumină câteva realități dureroase ale societății contemporane:

• Degradarea valorilor familiale. Atunci când legăturile de rudenie devin labirinturi imposibil de descifrat, iar familia se definește prin interes mai degrabă decât prin afecțiune și responsabilitate, înseamnă că ceva fundamental s-a pierdut. Familia nu este un dosar la Administrația Financiară – este temeiul societății.
• Parazitismul social. Personajele trăiesc fără venituri, cer drepturi și alocații, se gândesc la moșteniri–fără a se întreba niciodată ce pot oferi, ci doar ce pot primi. Aceasta este mentalitatea parazitară criticată fără cruțare.
• Iresponsabilitatea față de sănătatea publică. Episodul cu telefonul nu este o glumă despre o boală – este o radiografie a felului în care iresponsabilitatea individuală se transformă în catastrofa colectivă. Mama din text nu greșește prin logica calculului ei; greșeala ei este mai adâncă–că o asemenea rețea de iresponsabilitate a putut fi construită în ani de zile, fără ca nimeni să o oprească.
• Lipsa lui Dumnezeu cel adevărat. Adresa „Strada Degeneraților nr. 666, cu intrarea în cotă indiviză cu Satan” nu este un detaliu decorativ. Este diagnosticul: o lume fără Dumnezeu este o lume în care orice relație devine negociabilă și orice valoare devine de vânzare.

 „Prostia este una din cele mai neobișnuite boli. Bolnavul nu suferă, în schimb suferă ceilalți.” (Paul-Henri Spaak)

Întrebări pentru reflecție și dezbatere – cu răspunsuri orientative (Răspunsurile nu sunt exhaustive. Ele oferă un punct de plecare pentru discuție, nu un adevăr definitiv de memorat.)

Ce valori ale familiei tradiționale sunt încălcate în textul lui Fericitu Yok? Iată numai câteva:

• Fidelitatea și respectul față de prietenie. Autoritatea și demnitatea parentală. Responsabilitatea față de urmași. Căsătoria ca legământ serios. Unitatea și claritatea familiei.
• Satira folosește umorul ca armă. Este aceasta o metodă eficientă de educație morală? Avantaje: Umorul dezarmează. Satira face memorabile viciile pe care le critică. Ironia stimulează gândirea critică. Limite: Unii cititori rămân la nivelul glumei. Umorul poate părea că minimalizează probleme grave. Satira funcționează mai bine cu cititori deja formați critic.
• În ce fel iresponsabilitatea unuia singur poate afecta o întreagă comunitate? Un șofer beat la volan pune în pericol toți participanții la trafic. Un elev care copiază la examen devalorizează diplomele tuturor colegilor cinstiți. Un părinte care nu-și educă copilul trimite în societate un adult nepregătit să respecte reguli și oameni. Morala: libertatea fiecăruia se oprește acolo unde începe răul față de celălalt.
• Ce înseamnă să fii cu adevărat membru al unei familii–drepturile sau obligațiile sunt mai importante? Drepturile și obligațiile sunt inseparabile într-o familie sănătoasă. Dar dacă ar trebui stabilită o prioritate, obligațiile vin primele–pentru că un om care începe prin a întreba „Ce pot face eu pentru familia mea?” va construi o familie; unul care începe prin „Ce pot primi?” va eroda orice familie.
• Familia este plasată la „Strada Degeneraților nr. 666”. Ce mesaj transmite prin această alegere? „Strada Degeneraților”–se numește direct procesul descris: degenerarea. „Nr. 666”–numărul asociat în tradiția creștină cu răul absolut. „Cu intrarea în cotă indiviză cu Satan”–o familie fără Dumnezeu împart, fără să știe, acoperișul cu diavolul. Exagerarea artistică este pe deplin justificată: satira are dreptul–și datoria–de a mări oglinda până când chipul din ea devine imposibil de ignorat.
• Mama din episodul al doilea face un calcul rece, dar nu greșit din punct de vedere logic. Unde se ascunde, totuși, eroarea ei morală? Eroarea ei nu este în logică, ci în iubire și responsabilitate. O mamă care iubește nu îi spune fiului bolnav „nu te întoarce”–îi spune „vom găsi o cale să te îngrijim fără să îi punem pe alții în pericol”. Când nu construiești responsabilitate și iubire în timp de liniște, nu le găsești în timp de criză. „Satanizarea ajunsă stare de lege, de ordine și de guvernare creează o atmosferă satanică, o pseudo-spiritualitate și o modalitate de viețuire satanică. Sunt astăzi organizații omești satanizate ce răspândesc satanismul. Satanizarea e mai rea decât păgânismul.” (Ioan Ianolide, 1919–1986)

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie–Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova  & Conf. dr. Pop Vasile Radu-Agrișu

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie–Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Surse și lecturi recomandate

Cei care trăiesc pe spinarea celui care munceşte şi Scrisoarea cetăţeanului Fericitu Yok adresată autorităţilor competente. Parodii ale Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (corespondent al Jurnalului Bucureştiului)

Degenerarea umană prin educația modernă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

• Revista Uivers Strategic-Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)