Acasă Pamflet - Parodie Fericitu’ Yok–Strada Degeneraților, Nr. 666, cu intrarea în cotă indiviză cu Satan...

Fericitu’ Yok–Strada Degeneraților, Nr. 666, cu intrarea în cotă indiviză cu Satan – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

  • Parodie la adresa mentalităților și a modului de viață imoral și parazitar întâlnit tot mai mult în societatea „modernă” (Grigorie Lăcrița)
  • Uneori ne îndreptăm mai bine prin vederea răului decât prin exemplul binelui.” (Blaise Pascal)

Notă introductivă pentru educator și cititor

  • Cine este „Fericitul Yok”? Nașterea unui personaj de uz universal

Prin acest articol, am creat personajul literar „Fericitul Yok” – un personaj destinat să devină „un personaj de uz universal”, adică un tip uman ușor de recunoscut dincolo de granițe culturale, geografice sau istorice. Ioc/Yok–etimologie și sens: Cuvântul „ioc” este un termen familiar în limba română, provenit din turcescul yok, și se folosește cu sensul de „nu”, „nimic”, „deloc”, „nu există”. Astfel, sintagma „Fericitul Yok” se traduce literal prin „Fericitul deloc” sau „Fericitul în nimic” – o denumire care, prin paradoxul ei, revelează esența personajului. Dubla natură a personajului. „Fericitul Yok” poate fi invocat cu două sensuri complementare:

  • Sensul existențial-filozofic. Personajul exprimă condiția celui pentru care fericirea este o iluzie sau o absență – „fericire deloc”, „fericire în nimic”, „nu există fericire adevărată”. Fericit doar în aparență, el trăiește, de fapt, într-un vid moral și afectiv.
  • Sensul satiric-social. Personajul reprezintă tipul uman care se simte fericit „în prostia sa”, „în nefericirea sa”, „în inconștiența sa”, „în lipsa de discernământ a sa”, „în lipsa perceperii realității lumii adevărate în care trăiește”. El este omul mulțumit de sine tocmai pentru că nu înțelege nimic din adevărata realitate ce se petrece în jurul lui.

„Fericitul Yok” ca simbol cultural. La fel cum Don Quijote a devenit simbolul universal al idealismului naiv, sau cum Tartuffe a rămas emblema ipocriziei, „Fericitul Yok” aspiră să devină simbolul universal al fericirii false–al omului care confundă inconștiența cu pacea sufletului, iresponsabilitatea cu libertatea, și golul sufletesc cu împlinirea.

  • Natura și scopul acestui text

Textul de față este o satiră–un instrument literar folosit de secole pentru a critica, prin umor și absurd, moravurile societății. Nu râdem de personaje reale, ci de atitudini reale: nepăsarea față de valorile familiei, iresponsabilitatea, lenea morală și spiritul parazitar. Citiți cu atenție. Râdeți. Apoi întrebați-vă: „Cât de departe sunt unele familii de cea a lui Fericitul Yok?”

Scrisoarea Fericitului Yok sau Labirintul familial–cine mai sunt eu, de fapt?

Scrisoarea cetăţeanului Fericitul Yok adresată autorităţilor competente. Parodie la adresa mentalităţilor şi a modului de viaţă imoral și parazitar întâlnit tot mai mult în societatea „modernă” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Domnule Director,

Subsemnatul Fericitu Yok, domiciliat în strada Degeneraților nr. 666, cu intrarea în cotă indiviză cu Satan, cu deosebit respect vă rog să mă ajutați în clarificarea următoarelor probleme.

  • Labirintul familial–sau cine mai sunt eu, de fapt?

În anul 2000, m-am căsătorit din dragoste cu văduva prietenului meu de suflet Ciufutu, o femeie foarte frumoasă, care avea o fată de 18 ani. Tatăl meu, după căsătoria mea, ne-a vizitat de mai multe ori, ca până la urmă să se îndrăgostească de fiica mea vitregă, cu care, în cele din urmă, s-a căsătorit–fără să-îmi ceară consimțământul, dar pe care, mai târziu, i l-am dat cu inimă largă, fiindcă suntem oameni civilizați. Prin urmare, fiica mea vitregă mi-a devenit mamă vitregă, iar tatăl meu–ginerele meu, eu devenind, în același timp, socrul propriului meu tată.

  • Un progres față de alte familii, care n-au ajuns niciodată atât de aproape de rudele lor.

Soția tatălui meu–adică fiica mea vitregă, care este totodată și mama mea vitregă–a adus pe lume un băiat. Acest copil este nepotul meu, fiindcă eu sunt soțul mamei fiicei mele vitrege; dar este și fratele meu, fiindcă îl are ca tată pe tatăl meu. Logica este cristalină. În același timp, soția mea a devenit bunică, deoarece este mama soției tatălui meu–ceea ce mă face pe mine nepotul soției mele.

  • Relație admirabilăsoție și bunică, în una și aceeași persoană.

Nu mult mai târziu, soția mea a mai adus pe lume un băiat care a devenit cumnat cu tatăl meu și, prin această calitate, este și unchiul meu. Copilul meu este fratele mamei mele vitrege, iar prin mama mea vitregă, soția mi-a devenit bunică–și eu am ajuns, în mod inevitabil, bunicul meu propriu. Concluzie juridică și existențială: Fericitu Yok a ajuns, în același timp, tată, fiu, nepot, socru, ginere, cumnat și bunic al propriei sale persoane.

  • Familia noastră nu are nevoie de arbore genealogic – are nevoie de un labirint.

Solicitările subsemnatului Fericitu Yok: Față de cele expuse mai sus, vă rog să binevoiți a-mi comunica, în termen legal, răspunsuri clare la:

  • Copilul meu–care este, simultan, unchiul meu, cumnatul tatălui meu și fratele mamei mele vitrege–are dreptul la alocație de stat pentru copii? Se vor lua în calcul toate gradele de rudenie concomitente sau doar cel mai avantajos?
  • Pentru persoanele aflate în întreținerea mea, fără venituri impozabile, doresc să știu:
  • Cum se stabilește gradul de rudenie pentru fiecare cu fiecare? Rugăm să se folosească și reprezentări grafice, dacă e posibil.

Noțiunile de văr, vară, veri, vere, gradele de rudenie și familie extinsă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

  • Care este gradul meu de rudenie cu mine însumi, în calitate de bunic propriu?
  • Are vreo importanță juridică faptul că avem cu toții aceeași grupă de sânge–sânge albastru, cum numai Regii au–, fapt pentru care numeroase persoane doresc să intre în nobila noastră obște?
  • Care dintre aceste persoane au dreptul să beneficieze de moștenire după decesul meu, inclusiv eu, în calitate de propriul meu bunic?
  • Au aceste persoane dreptul la asigurări sociale de sănătate gratuite, în condițiile în care numai eu muncesc cu carte de muncă la o fabrică de împachetat fum?
  • Ce procedură trebuie urmată pentru declararea moștenitorilor, astfel încât să nu creez disensiuni în această familie a mea, atât de unită până în prezent?

Cu speranța că voi primi un răspuns clar, pe bază de temei legal și, de preferință, însoțit de o schemă grafică laminată, vă mulțumesc etern–atât înainte, cât și după moarte. Cu deosebită considerație, Fericitu Yok

Al doilea episod–Telefonul sau cum arată o rețea de iresponsabilitate în acțiune

Fiul meu–un nonconformist care studiază în civilizatul Vest Sălbatic–a sunat-o pe mama sa, adică pe soția mea, purtând cu aceasta următoarea convorbire:

  • Fiul: Mamă, am SIDA! Trebuie să mă întorc acasă să mă tratez.
  • Mama: Dacă ai SIDA, atunci să nu te întorci, fiule.
  • Fiul: De ce, mamă?
  • Mama: Dacă te întorci, soția ta va fi infectată; de la soția ta –fratele tău; de la fratele tău–sora nevestei lui; de la ea–tatăl tău; de la tatăl tău–sora mea; de la ea–soțul ei; de la soțul ei– eu; de la mine–fratele tatălui tău; de la el–sora ta; și dacă sora ta se îmbolnăvește, se va îmbolnăvi toată localitatea. Așadar, în numele Domnului nostru Satan, rămâi acolo și tratează-te, fiindcă acolo cei bolnavi se tratează cu medicamente, pe când la noi numai când le cântă Prohodul!

Vă rog să-mi comunicați dacă soția mea a procedat corect din punct de vedere moral, juridic, medical și spiritual.

Epilog–Ce ne spune Fericitul Yok despre noi?

Această satiră nu este un text despre o familie imaginară. Este o oglindă. Prin absurdul deliberat al relațiilor de rudenie și prin cinismul conversației telefonice, se pun în lumină câteva realități dureroase ale societății contemporane:

  • Degradarea valorilor familiale. Atunci când legăturile de rudenie devin labirinturi imposibil de descifrat, iar familia se definește prin interes mai degrabă decât prin afecțiune și responsabilitate, înseamnă că ceva fundamental s-a pierdut. Familia nu este un dosar la Administrația Financiară – este temeiul societății.
  • Parazitismul social. Personajele trăiesc fără venituri, cer drepturi și alocații, se gândesc la moșteniri–fără a se întreba niciodată ce pot oferi, ci doar ce pot primi. Aceasta este mentalitatea parazitară criticată fără cruțare.
  • Iresponsabilitatea față de sănătatea publică. Episodul cu telefonul nu este o glumă despre o boală – este o radiografie a felului în care iresponsabilitatea individuală se transformă în catastrofa colectivă. Mama din text nu greșește prin logica calculului ei; greșeala ei este mai adâncă–că o asemenea rețea de iresponsabilitate a putut fi construită în ani de zile, fără ca nimeni să o oprească.
  • Lipsa lui Dumnezeu cel adevărat. Adresa „Strada Degeneraților nr. 666, cu intrarea în cotă indiviză cu Satan” nu este un detaliu decorativ. Este diagnosticul: o lume fără Dumnezeu este o lume în care orice relație devine negociabilă și orice valoare devine de vânzare.

 „Prostia este una din cele mai neobișnuite boli. Bolnavul nu suferă, în schimb suferă ceilalți.” (Paul-Henri Spaak)

Întrebări pentru reflecție și dezbatere – cu răspunsuri orientative (Răspunsurile nu sunt exhaustive. Ele oferă un punct de plecare pentru discuție, nu un adevăr definitiv de memorat.)

Ce valori ale familiei tradiționale sunt încălcate în textul lui Fericitu Yok? Iată numai câteva:

  • Fidelitatea și respectul față de prietenie. Autoritatea și demnitatea parentală. Responsabilitatea față de urmași. Căsătoria ca legământ serios. Unitatea și claritatea familiei.
  • Satira folosește umorul ca armă. Este aceasta o metodă eficientă de educație morală? Avantaje: Umorul dezarmează. Satira face memorabile viciile pe care le critică. Ironia stimulează gândirea critică. Limite: Unii cititori rămân la nivelul glumei. Umorul poate părea că minimalizează probleme grave. Satira funcționează mai bine cu cititori deja formați critic.
  • În ce fel iresponsabilitatea unuia singur poate afecta o întreagă comunitate? Un șofer beat la volan pune în pericol toți participanții la trafic. Un elev care copiază la examen devalorizează diplomele tuturor colegilor cinstiți. Un părinte care nu-și educă copilul trimite în societate un adult nepregătit să respecte reguli și oameni. Morala: libertatea fiecăruia se oprește acolo unde începe răul față de celălalt.
  • Ce înseamnă să fii cu adevărat membru al unei familii–drepturile sau obligațiile sunt mai importante? Drepturile și obligațiile sunt inseparabile într-o familie sănătoasă. Dar dacă ar trebui stabilită o prioritate, obligațiile vin primele–pentru că un om care începe prin a întreba „Ce pot face eu pentru familia mea?” va construi o familie; unul care începe prin „Ce pot primi?” va eroda orice familie.
  • Familia este plasată la „Strada Degeneraților nr. 666”. Ce mesaj transmite prin această alegere? „Strada Degeneraților”–se numește direct procesul descris: degenerarea. „Nr. 666”–numărul asociat în tradiția creștină cu răul absolut. „Cu intrarea în cotă indiviză cu Satan”–o familie fără Dumnezeu împart, fără să știe, acoperișul cu diavolul. Exagerarea artistică este pe deplin justificată: satira are dreptul–și datoria–de a mări oglinda până când chipul din ea devine imposibil de ignorat.
  • Mama din episodul al doilea face un calcul rece, dar nu greșit din punct de vedere logic. Unde se ascunde, totuși, eroarea ei morală? Eroarea ei nu este în logică, ci în iubire și responsabilitate. O mamă care iubește nu îi spune fiului bolnav „nu te întoarce”–îi spune „vom găsi o cale să te îngrijim fără să îi punem pe alții în pericol”. Când nu construiești responsabilitate și iubire în timp de liniște, nu le găsești în timp de criză. „Satanizarea ajunsă stare de lege, de ordine și de guvernare creează o atmosferă satanică, o pseudo-spiritualitate și o modalitate de viețuire satanică. Sunt astăzi organizații omești satanizate ce răspândesc satanismul. Satanizarea e mai rea decât păgânismul.” (Ioan Ianolide, 1919–1986)

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae GrigorieLăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova  & Conf. dr. Pop Vasile Radu-Agrișu

Notă. Articolele autorului Nicolae GrigorieLăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Surse și lecturi recomandate

Cei care trăiesc pe spinarea celui care munceşte şi Scrisoarea cetăţeanului Fericitu Yok adresată autorităţilor competente. Parodii ale Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (corespondent al Jurnalului Bucureştiului)

Degenerarea umană prin educația modernă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Articolul precedentIRCC scade la 5,56% în T3 2026, dar ratele românilor se reduc cu doar câțiva lei. Dobânzile fixe rămân mai avantajoase – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D) 
Articolul următorEvenimente la Muzeul Național Cotroceni (Vizite gratuite pentru copii și ateliere creative la aniversarea a 35 de ani de activitate culturală & Cotroceni Summer School – Ateliere de artă și muzeologie, ediția a VII-a) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.