Acasă Filme documentare (cultural - artistice) Filmul documentar „Phoenix. Har/Jar”, în premieră la TVR – 60 de ani...

Filmul documentar „Phoenix. Har/Jar”, în premieră la TVR – 60 de ani de muzică în 104 minute. Lansarea cărții cu același titlu la Standul TVR din cadrul Târgului de carte Gaudeamus

Filmul documentar „Phoenix. Har/Jar”, realizat de Televiziunea Română prin Casa de Producție TVR şi regizat de Cornel Mihalache, va avea premiera pe TVR 1 joi, 8 decembrie, la ora 21h00. Televiziunea Română marchează astfel împlinirea a 60 de ani de când s-au pus bazele trupei ce avea să se numească Phoenix şi să scrie istorie în muzica românească, devenind un reper cultural important pentru generații întregi.

„Phoenix. Har/Jar” reuneşte membrii formației din perioada de dinaintea plecării din 1977 şi punctează în cele 104 minute ale filmului momentele importante din cronologia tumultuoasă a trupei, de la primele apariții din 1962 sub numele de „Sfinții”, până în prezent, povestind, în premieră, întâmplările prin care au trecut în țară, relația cu Securitatea, momentele în care au hotărât să fugă din România şi cum au reuşit s-o facă, dar şi viața pe care au dus-o peste hotare înainte şi după Revoluția din ’89. 

In memoriam Romulus Cristea & Jean – Louis Calderon. Ziua de 21 decembrie 1989 marchează RR89 (Revoluția Română din 1989), în parteneriat cu săptămânalul (naționalist) „Patria Română”

„„Este un film despre oameni, nu despre muzică. Oameni frumoşi cu orgolii mari, bătrâni cu suflet de copil. Stăpânii României, la un moment dat. Cu o viață plină de întâmplări urâte şi frumoase, vesele şi triste. În 60 de ani au trecut prin multe. Eu îmi închipui formația ca pe un vagon regal într-o gară regală. Mulți urcă şi mulți coboară. Sunt locuri de primă clasă şi locuri la economic, clasa a doua. Conductor e doar unul. Iar prima întrebare pe care i-am pus-o a fost asta: „Ce nu ați vrea să vedeți în filmul ăsta, domnule Nicu Covaci?”. Răspunsul a fost: „Realitatea!” Nu l-am ascultat. Am încercat să ajung dincolo de legendă. Sper că am reuşit, cât de cât.”” mărturiseşte regizorul Cornel Mihalache.

Premiera filmului este dublată de lansarea cărții (cu acelaşi titlu) ce conține interviuri din perioada 1962-1989 plus inserturi grafice din Arhivele Securității, deținute de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Textele prezentate în carte conțin transcrierea integrală a interviurilor realizate de Cornel Mihalache şi Claudia Nedelcu Duca (producătorul filmului) în studiourile TVR şi în alte locații din țară şi străinătate. La sfârşitul fiecărui interviu din carte sunt inserate coduri QR care, prin scanare, deschid documente video, conținând fragmente inedite neincluse în filmul realizat de Televiziunea Română. Cartea Phoenix. Har/Jar va fi lansată pe 8 decembrie, ora 17h30, la Standul TVR din cadrul Târgului de carte Gaudeamus, în prezența: membrilor trupei, a regizorului Cornel Mihalache, a producătorului Claudia Nedelcu Duca şi a lui Costel Postolache, directorului Editurii Intergral.

„Căutarea identităţii a constituit o permanenţă a formaţiei Phoenix. Faza maturităţii a reprezentat-o autoasumarea calităţii spirituale de român. […] Creaţia lor nu mai ţine de cultura rock, ci pur și simplu de cultură. Și în mod esenţial de cultura românească. Phoenix a creat muzică în spiritul folclorului, mergând până la rădăcinile cele mai adânci ale spiritualităţii noastre. […] Muzica Phoenix a devenit modernă valorificând, asemeni tuturor marilor creatori ai artei contemporane, moștenirea arhaică, populară, ritmurile subterane, vitale, ale supravieţuirii unui popor. […] Muzica Phoenix definește un spirit și un spaţiu. Întâlnirea norocoasă cu mari scriitori, mari poeţi, a prilejuit conjuncţia cu capodopera.”–Costel Postolache în Cuvânt înainte la volumul „Phoenix–Însă eu [o pasere]…”

„Phoenix. Har/Jar” este un film documentar al Casei de Producţie TVR după un scenariu semnat de Cornel Mihalache și Claudia Nedelcu Duca, montajul filmului îi aparține Roxanei Elekes, regia lui Cornel Mihalache, iar Claudia Nedelcu Duca este producător. Din ianuarie producția va putea fi văzută și pe marele ecrane din București și din țară.

Un proiect realizat cu sprijinul: Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității Parteneri: Editura Integral, Chateau Vartely, Produse Moldovenești, Cinema Union, Arhiva Națională de Filme, Cineplexx. Parteneri media: Rock FM, Zile și Nopți, Cinemap, Cinemagia, Observator Cultural, Vice, IQ Ads, Smark, Ziarul Metropolis, A List Magazine, LiterNet, CineFan, MovieNews, Munteanu Recomandă, Radio România Cultural, AARC-All About Romanian Cinema, Comentator.ro.

Articole asociate

„Ultimul zbor peste graniţă” (realizat de Casa de Producţie a Societății Române de Televiziune) – premieră la TVR 1 de Ziua Națională a României (1 Decembrie)

„Din nou împreună”. TVR Cultural (postul cultural al Televiziunii Române) îşi reia emisia pe 1 decembrie 2022 (de Ziua Naţională a României), după un deceniu de absență.

 

Nota redacției

Articolul precedentStart-up-urile românești intră în cursă pentru participarea la cele mai mari conferințe internaționale din lume dedicate business-urilor inovative
Articolul următorExpoziția „Orice drum e un ocoliș”: Constantin Flondor la Galeria Romană
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.