Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Noul studiu „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România și efectuat la solicitarea patronatului Concordia, revine cu ideea fragmentării excesive a terenurilor agricole, temă preluată din analiza SWOT de țară (n.r. evaluare strategică care identifică Punctele Forte/Strengths, Punctele Slabe/Weaknesses, Oportunitățile/Opportunities și Amenințările/Threats la nivel național, ajutând la formularea de strategii de dezvoltare durabilă, economice, sociale și politice, luând în considerare factori interni/resurse, infrastructură, capital uman, stabilitate și externi/piața globală, reglementări UE, concurență, schimbări climatice), expusă într-un studiu anterior tot de Deloitte împreună cu ASE București.
Așa cum am declarat anterior, analiza SWOT din astfel de studii, cu prezentarea ca punct slab a fragmentării terenurilor agricole și numărul mare de mici fermieri, poate fi valabilă pentru investitorii interesați de achiziția unor suprafețe extinse, categorie deja bine reprezentată în agricultura românească. Din punctul vedere al investitorilor străini atrași de suprafețele mari agricole din România, este un punct slab. Întrebarea reală este alta: ne dorim comasare pentru a facilita vânzarea către aceste grupuri sau vrem să consolidăm și să sprijinim micii fermieri autohtoni, care mențin diversitatea și reziliența sectorului? Fragmentarea nu este doar o problemă de teren, ci de capacitate de abordare strategică la nivel național.
Ca reprezentant al micilor fermieri din domeniul agriculturii ecologice voi reveni asupra riscului comasării forțate pentru interesele marilor investitori de a prelua materii prime din România. Deși comasarea terenurilor facilitează agricultura de mare precizie și atrage capital străin, aceasta vine cu dezavantaje structurale precum declinul comunităților, deteriorarea solurilor și a peisajului rural sau monocultura, investitorii mari tinzând spre investiții în culturi de câmp (grâu, porumb, floarea-soarelui) destinate exportului de materie primă. Este evident că acest scenariu, deja manifestat plenar, vulnerabilizează România la fluctuațiile prețurilor globale și îi afectează competitivitatea. Pe lângă asta, se va pierde în continuare biodiversitatea: exploatarea intensivă pe suprafețe imense afectează ecosistemele locale, spre deosebire de mozaicul agricol creat de micii fermieri.
Care este alternativa? Creșterea capacității de asociere a micilor fermieri, adică puterea prin asociere. Răspunsul nu este neapărat mărirea proprietății individuale, ci asocierea în cooperative și clustere. Se poate atinge astfel eficiență fără înstrăinare pentru micii fermieri care pot achiziționa inputuri mai ieftine și pot negocia prețuri mai bune de vânzare, păstrând în același timp proprietatea asupra pământului. Mai mult, se asigură acces la lanțul de valoare: un mic fermier singur nu poate livra către supermarketuri sau la export. Asociat, el devine parte dintr-un flux stabil de aprovizionare. În plus, fermele mici se pot adapta mai rapid la cerințele pieței pentru produse bio, artizanale sau de nișă (ex. plante medicinale, fructe de pădure), care au o valoare adăugată mult mai mare decât cerealele vrac, iar micii fermieri sunt actori centrali în bioeconomia locală, unde deșeurile de la o fermă devin resurse pentru alta, menținând capitalul în interiorul comunității.
Dacă studiile SWOT indică fragmentarea ca punct slab, ceea ce este o exprimare incorectă, soluția strategică nu ar trebui să fie eliminarea micilor fermieri, ci modernizarea organizării lor. Investițiile străine „sănătoase” în anii următori ar trebui să fie dirijate de către autorități, nu spre achiziția de pământ, ci spre unități de procesare locală care să colecteze de la micii producători, infrastructură logistică și de depozitare (centre de colectare) sau tehnologii de transformare digitală, inclusiv de certificare și trasabilitate pentru produsele românești, în special bio. Sprijinirea micilor fermieri autohtoni nu este un act de caritate, ci o strategie economică pragmatică pentru a evita transformarea agriculturii românești într-o simplă anexă extractivă a piețelor globale.
Tensiuni între marea exploatație și ferma mică există peste tot în lume, chiar dacă cea din urmă este recunoscută ca esențială pentru siguranța alimentară locală și biodiversitate. Deși în anul 2025, s-au adoptat măsuri de sprijin direct, implementarea lor are multe necunoscute. Plățile redistributive prin care fermele mici primesc un sprijin financiar anual crescut (până la 3.000 € conform noilor norme PAC din decembrie 2025) pentru a rămâne viabile în fața presiunii marilor jucători, pot asigura integrarea în lanțuri scurte. Plata redistributivă de până la 3.000€ anual poate acționa ca o plasă de siguranță, reducând riscul de abandon al terenurilor și ajutând fermele mici să acopere creșterile de costuri la inputuri. Prin stimularea consumului local intens susținută de Inter-Bio, comunitățile devin mai puțin dependente de importurile volatile. Consumatorii au acces la produse mai proaspete, cu o amprentă de carbon redusă, sprijinind totodată biodiversitatea prin menținerea soiurilor tradiționale specifice micilor exploatații. Profitul reinvestit local susține mici afaceri conexe (procesare artizanală, agroturism), contribuind la revitalizarea satelor și la menținerea tinerilor în zonele rurale.
Dar atenție, știm că există o capacitate scăzută de accesare a programelor de finanțare de către micii fermieri, în ciuda eforturilor de simplificare, iar birocrația rămâne o provocare majoră. In proiectele de investiții apar dificultățile majore. Potrivit unei analize din 2025, doar 30% dintre agricultori au reușit să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat deloc aceste fonduri. Programele anterioare au fost criticate pentru că favorizau exploatațiile mai mari, necesitând un nivel ridicat de dezvoltare prealabilă pentru a fi accesate. Mai mult, sesiunile de depunere pentru noile măsuri de sprijin, inclusiv cele pentru tinerii fermieri (cu finanțare de până la 50.000€), au fost lansate abia spre finalul anului 2025, iar unele vor continua în 2026 și este prea devreme pentru a evalua rezultatele concrete ale acestor noi inițiative.
Percepția fermierilor
Fermierii se confruntă în continuare cu proceduri administrative complexe. Deși au fost aduse simplificări la nivelul Politicii Agricole Comune (PAC) sau Planului Național pentru Agricultură Ecologică (PNAE), implementarea națională și cerințele birocratice, pot crea rezistență și dificultăți, deoarece nu țin întotdeauna cont de cunoștințele practice ale fermierilor. Astfel, deși banii alocați prin plăți directe sunt absorbiți eficient de APIA, accesarea fondurilor pentru dezvoltare și investiții rămâne o provocare semnificativă pentru majoritatea fermierilor mici, din cauza barierelor birocratice cum se arată într-un studiu publicat de CECCAR (n. r. Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România care publică frecvent studii, sinteze și materiale de pregătire pentru candidații la examenele de aptitudini, oferind suport pentru obținerea calității de expert contabil sau contabil autorizat, acoperind aspecte vaste ale contabilității, legislației fiscale și eticii profesionale, esențiale pentru a face față provocărilor pieței. Aceste publicații, precum „Sinteze, exemple și studii de caz”, ajută stagiarii să-și consolideze competențele pentru promovarea examenului național de aptitudini)
Nota redacției. Planul Național pentru Agricultură Ecologică (PNAE) se referă, în principal, la Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice (PNADPE) din cadrul Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027, menit să sprijine fermierii prin fonduri europene (FEGA/FEADR) pentru tranziția și dezvoltarea agriculturii ecologice, vizând atingerea țintei UE de 25% suprafață ecologică, dar există și un alt Plan Național de Achiziții Ecologice (PNAE)/2025-2030 care vizează promovarea achizițiilor publice de produse ecologice de către instituții.
- Obiectiv. Creșterea suprafeței agricole ecologice din România și sprijinirea fermierilor ecologici, parte din strategia națională pentru Pactul Ecologic European.
- Finanțare. Alocare financiară substanțială (peste 389 mil. euro) prin Pilonul I (FEGA-APIA) și Pilonul II (FEADR – AFIR).
- Măsuri. Sprijinirea veniturilor, investiții, formare, promovare, creșterea încrederii consumatorilor și adaptarea cercetării.
- Obiectiv. Promovarea achizițiilor de produse ecologice de către instituțiile publice centrale și locale, ca o formă de guvernanță durabilă și tranziție ecologică.
- Implementare: Inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și aprobat de Guvern, contribuind la obiectivele PNRR.
- Dacă e în context agricol și de fonduri structurale, se referă la Planul Național de Acțiune pentru Agricultură Ecologică (parte din PNS).
- Dacă e legat de achiziții publice și instituții, e vorba de Planul Național de Achiziții Ecologice (PNAE 2025-2030).
Prin proiectele sale atât Asociația Inter-Bio, cât și Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export (ACEX) și-au propus să scoată micii fermieri dintr-un “con de umbră” al unui model perdant. La nivelul Asociației Inter-Bio, dezvoltarea de ferme-pilot și rețele de consiliere, în special pe zona ecologică care să valideze modele de afaceri sustenabile pentru suprafețe mici, este ceea ce ne preocupă. Aceste ferme nu trebuie să facă agricultură de subzistență, ci agricultură ecologică și de înaltă valoare, unde prețul pe kilogram este mult mai mare, compensând lipsa suprafețelor mari.
Prin intermediul ACEX (Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export), s-a promovat și pus în aplicare ideea că exportul trebuie să fie de produse cu valoare adăugată, nu de resurse brute. Micii fermieri pot accesa piețele externe doar dacă se unesc sub branduri regionale sau colective. Fără această comasare a „voinței comerciale” (nu neapărat a proprietății), mica fermă rămâne captivă pieței locale care nu oferă totdeauna prețuri corecte. România nu trebuie să aleagă între „ferme gigant” și „ferme mici sărace”. Singura cale este integrarea pe lanțuri valorice scurte și medii, unde micul producător este parte a unui sistem mai mare (cluster) care îi asigură procesarea și desfacerea, păstrându-i în același timp autonomia terenului. Iar investitorul străin ar trebui condiționat din start să intre în acest model, să producă și să proceze în România, să se insereze pe lanțurile locale pentru consumatori naționali și internaționali.
Conf. dr. Costin Lianu. președinte Inter-Bio, ACEX, Wallachia eHub și coordonator de proiecte europene de referință cu accent pe agroecologie, consultanță ecologică și inovare
Articole asociate
Notă. Alte articole ale autorului în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
