Acasă Dezvaluiri Francezului căruia îi datorăm actuala graniță dintre Romania și Ungaria

Francezului căruia îi datorăm actuala graniță dintre Romania și Ungaria

119
0
O mare personalitate franceză  a contribuit la dezvoltarea României după actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Este vorba despre geograful Emmanuel de Martonne, care a avut poate cel mai mare merit pentru trasarea granițelor României după Primul Război Mondial.

Născut în Franța, la 1873, geograful a cunoscut România când avea 25 de ani și a devenit un prieten al țării noastre, studiind-o de la Vest la Est și de la Nord la Sud. Avea prieteni români foarte buni și a făcut studii riguroase pe Munții Făgăraș, pe care i-a numit Alpii Transilvaniei. Timp de peste 30 de ani și-a dedicat viață cercetării munților și văilor locuite de români, și a publicat 63 de lucrări despre România. A învățat limba română susțînându-și doctoratul la Paris, pe teme cercetate în România. 

Emmanuel de Martonne (1873-1955,  geograf și pedagog francez, cunoscut în România interbelică pentru contribuțiile sale esențiale la trasarea granițelor României Mari, precum și la studierea riguroasă, pentru prima dată în istoria științei, a geografiei României) susținuse două teze de doctorat, în litere-1902, și în științe – 1907, cu teme din România, de care se atașase încă de la prima sa cercetare de teren din 1898. În 1918, în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferința de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasă obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României prin tratatele de pace. În semn de recunoaștere a acestor multiple merite, Academia Română îl alege membru corespondent în 1912, iar în 1919 membru de onoare“, menționează cercetătorul Șerban Dragomirescu (de la Institutul de Geografie al Academiei Române). De altfel, cercetătorii istoriei recunosc că în problema Transilvaniei a fost cel care a înclinat balanța și de la care s-a realizat actuala graniță dintre România și Ungaria.

Geograful a călătorit pe teren și conform principiului viabilității frontierelor, a obținut extinderea frontierei Poloniei spre est și a României spre vest cu câțiva kilometri, pentru că importante cai ferate, cum ar fi Timișoara-Arad-Oradea-Satu Mare, să nu se întretaie de mai multe ori cu granița. El nu a fost trasator de frontiere, a fost cel care a gândit, a argumentat științific frontierele care au fost gândite în perioada respectivă. Un lucru care nu se cunoaște este faptul că Georges Benjamin Clemenceau (1841-1929, fost  politician francez, prim-ministru al Franței   între anii 1906 – 1909 și 1917-1920, membru al Academiei Franceze din 1918)  avea o antipație care nu era secretă față de Ion C. Brătianu (1821-1891, om politic român, ministru cu diferite portofolii în varii guverne, fratele lui Dumitru C. Brătianu) și în ziarul lui chiar critica reaua credință și nesinceritatea acestuia înainte și după terminarea războiului. Emmanuel de Martonne a jucat un rol extraordinar de important în așa fel încât să facă distincția între cine era prim-ministru și România în ansamblu ei”, susține prof. univ. dr. Ioan Ianoș (de la Universitatea din București).

Geograful a fost prieten la cataramă cu profesorul Grigore Antipa (1867 – fost naturalist, biolog, ecolog, oceanolog, zoolog și darwinist reorganizatorul Muzeul Național de Istorie Naturală în noua clădire care astăzi îi poartă numele, proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, edificată în anul 1906 și inaugurată de Carol I al României în anul 1908). Acesta care l-a inițiat pe Martonne în Geonomie, o disciplină la confluența dintre geografie și științele naturale. Tot Emmanuel de Martonne este cel care a pus bazele Institutului Francez de Înalte Studii  din București, care se află la originea Institutului Cultural Francez de azi. Între anii 1931-1949, a prezidat Uniunea Geografică Internațională, devenind membru al Academiei Franceze de Științe. Memoria francezului este întreținută astăzi de două străzi, în Timișoara și Cluj, ce-i poartă numele. Recent, la Alba Iulia a fost dezvelit un bust care îl înfățișează pe marele geograf.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.