Acasă Filosofie & Filosofie politică Hărnicia pedepsită, lenea întreținută. Greierele și furnica – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație...

Hărnicia pedepsită, lenea întreținută. Greierele și furnica – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)


Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului („Le Petit Parisien”), atașat de presă permanent al OADO (Ecosoc – Națiunile Unite) la Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” în Diagonală a Drepturilor Omului, în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994)

„Psihologia Puterii” (în curând la Editura Pro Universitaria,  autori Claudiu Oteleanu și Iulian Moisescu). Cine stabilește regulile lumii în care trăim? Cine influențează deciziile care ne privesc sănătatea, libertatea și viitorul? Trăim într-o lume în care puterea nu se mai vede doar în clădirile guvernelor sau în sălile parlamentelor. Ea se află și în marile companii, în fundații, în laboratoare, în tehnologie și în capacitatea de a influența informația care ajunge la milioane de oameni. În „Psihologia puterii”, Claudiu Oteleanu și Iulian Moisescu pornesc de la figura lui Bill Gates și de la evoluția sa, de la fondator al Microsoft la una dintre cele mai influente voci în domeniul sănătății globale. Autorii urmăresc relațiile dintre avere, filantropie, industria farmaceutică, presă și decizia publică, într-o analiză care pune sub semnul întrebării mecanismele prin care se construiește și se exercită influența. Câtă putere poate acumula un singur om? Unde se întâlnesc interesul public și interesele private? Cine controlează deciziile care afectează populații întregi? Și cât de liberă rămâne dezbaterea atunci când banii, tehnologia și comunicarea se concentrează în aceleași mâini? Cartea abordează, de asemenea, rolul credinței și al valorilor într-o societate dominată tot mai mult de tehnologie și de promisiunea unor soluții globale. Este o invitație la reflecție și la dezbatere asupra unei întrebări care ne privește pe fiecare: ce se întâmplă atunci când puterea ajunge să influențeze nu doar ceea ce facem, ci și felul în care gândim?

Thomas Csinta (french scientist – research professor & scientific director at CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D, french director & chief editor at JB – Journal of Bucharest, french press attached at OADO – Organization for Human Rights Defence) – distincții speciale pentru activitatea sa științifică în domeniile educației de excelență (sistemul elitist „Grandes Ecoles”) și a cercetării fundamentale & aplicate în științele socio – judiciare (jurnalismul de investigații criminale)

Conf. univ. dr. Nicolae Grigorie–Lăcrița

Parodie la adresa: 1) unor mentalități și a modului dezastruos în care sunt aplicate principiile echității fiscale, economice și sociale; 2) a unei concepții strâmbe despre muncă și viață, în care „greierele mănâncă pâinea leneviei”, iar furnica, model de hărnicie și de înțelepciune, își câștigă hrana cu trudă, dar este jefuită și adusă în pragul sărăciei tocmai pentru că a muncit.

Greierele și furnica în versiunea Americană

Furnica muncește din greu toată vara, în arșiță. Își clădește casă și pregătește provizii pentru iarnă. Greierele o socotește pe furnică proastă; el râde, cântă, dansează și petrece. Odată iarna venită, furnica stă la căldură și mănâncă bine. Greierele, tremurând de frig, fără hrană și fără adăpost, moare uitat de toți: nimănui nu-i pasă de el.

Greierele și furnica în versiunea Românească

Furnica muncește din greu toată vara, în arșiță. Își clădește casă și pregătește provizii pentru iarnă. Greierele o socotește pe furnică proastă; el râde, cântă, dansează și petrece. Odată iarna venită, furnica stă la căldură și mănâncă bine. Greierele, flămând, fără adăpost și tremurând de frig, ajuns în pragul morții de foame, dă interviuri și ține conferințe de presă în care strigă în gura mare: „De ce are furnica dreptul să stea la căldură și să mănânce bine, în timp ce alții, ca el, n-au nici casă, nici ce mânca, îndură frigul și vor muri?” Televiziunile, inclusiv cele publice (de stat, plătite de furnici), realizează emisiuni în direct care arată ce greu o duce greierele și difuzează extrase video cu furnica stând frumos la căldură, într-o casă confortabilă, cu o masă plină de provizii. În mass-media apar dezbateri, interviuri și luări de poziție, iar Guvernul și Parlamentul sunt întrebate, răspicat și agresiv:

  • de ce unii trăiesc în huzur, în timp ce alții mor de foame?
  • de ce nu se iau măsuri de redistribuire echitabilă a veniturilor și a averilor, în special pe calea impozitelor, pentru a se elimina asemenea grave inechități și discrepanțe sociale?

Românii, manipulați de mass-media, sunt șocați de faptul că, în țara lor, unii sunt lăsați să moară de foame (precum bietul greiere), în timp ce alții trăiesc în huzur (precum furnica). Greierii, lăcustele, țânțarii, păianjenii, muștele, gândacii, tăunii și alți paraziți de același soi organizează manifestații în fața casei furnicii. Salariații „de stat” decid să facă grevă de solidaritate cu greierele, timp de o oră pe zi, până când se rezolvă problema acestuia. Un „formator de opinie în vogă” scrie o carte în care „demonstrează” legăturile furnicii cu fosta Securitate. Ca răspuns la presiunile mass-media și la concluziile sondajelor, Parlamentul emite, în regim de urgență, atât o „Lege privind egalitatea economică și socială”, cât și o „Lege antidiscriminare”, ambele cu aplicare retroactivă, adică de la data la care furnica a început să agonisească. Impozitele furnicii sunt mărite, iar pe deasupra primește și o amendă, pentru că nu l-a angajat pe greiere ca „manager”. Casa furnicii este confiscată de autorități pentru că aceasta nu are destui bani ca să-și plătească impozitele și amenda. Furnica, împreună cu tot mai multe surate ale sale, pleacă din România și se instalează în SUA, unde, prin muncă cinstită și stăruitoare, contribuie la bunăstarea economică și socială a acestei țări. După ce greierele s-a mutat în casa furnicii, ziarele și televiziunile din România fac reportaje și arată cât de bine o duce acesta acum. Casa este invadată de tăuni, lăcuste, țânțari, păianjeni, muște, gândaci etc., organizați sub stindardul „Paraziți din toate colțurile lumii, uniți-vă în România, statul bunăstării noastre!”.

În fosta casă a furnicii, în care domnește acum greierele, se perindă politicieni, parlamentari, guvernanți și (de)formatori de opinie, care țin întruniri și dezbateri, prezentate pe larg în mass-media, unde greierele este prezentat drept „un succes al măsurilor de protecție socială”. Cântărețul Tontilică Ș. Nemuncă compune cântecul „Odihnește-te înainte de-a obosi”, care ajunge foarte repede șlagăr și „un principiu de viață” pentru numeroși tineri, iar (de)formatorul de opinie Rău D. Muncă înființează „Societatea de binefacere pentru cei care s-au născut obosiți și care trebuie să trăiască pentru a se odihni”, care, în scurt timp, ajunge să aibă milioane de membri. Toate aceste „omagii la adresa binefacerilor sociale oferite greierului” țin până se termină belșugul lăsat de furnică. Cum la asemenea ospețe nicio cămară nu ține, oricât de mari ar fi fost proviziile lăsate de furnică, ele se termină înainte de venirea primăverii.

Fosta casă a furnicii, devenită locuință socială pentru greiere, se deteriorează, pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreține. Mass-media intervine și le reproșează Guvernului și Parlamentului că ajutoarele sociale acordate greierului sunt insuficiente. În fiecare județ se înființează și câte o „comisie socială de protecție a greierilor”, cu activitate permanentă, formată din zeci de tăuni, lăcuste, țânțari, păianjeni, muște, gândaci și alți asemenea paraziți, plătiți fiecare cu mii de euro pe lună. Cu toate măsurile de protecție socială luate, greierele moare după ce ia o supradoză de etnobotanice. Ziarele și televiziunile comentează eșecul Guvernului și al Parlamentului de a rezolva corespunzător problema inechităților economice și a protecției sociale. Paraziții se apucă de tâlhărie, camătă, proxenetism, taxe de protecție și trafic de droguri și, în numele „dreptului forței”, terorizează furnicile rămase, care, tot mai puține și mai neputincioase în fața acestor agresiuni, părăsesc România una după alta. Guvernanții, parlamentarii și politicienii se felicită pentru că au reușit să facă din România un stat al bunăstării sociale (pentru paraziți) și o țară a tuturor „libertăților”, în care fiecare face ce vrea în numele democrației și al libertăților individuale și colective. Vă sună cunoscut? Din păcate, Da!

Morala

Omul leneș este periculos pentru societate, iar o societate bazată pe lenevie este sortită pieirii. Nimic nu epuizează și nu ruinează o societate mai mult decât lenea întreținută permanent: o asemenea societate pedepsește hărnicia, răsplătește lenea și, în loc să împartă bogăția, ajunge să împartă sărăcia.

„A întreține lenevia înseamnă a semna certificatul de deces al hărniciei.” (N. Grigorie Lăcrița)

Când furnicile pleacă, rămân doar greierii, iar numai cu cântecul lor nu se poate trăi. De aceea, o societate sănătoasă trebuie să se sprijine pe înțeleapta zicală populară: „Nici pâine fără muncă, nici muncă fără pâine.” Prima parte îi privește pe greieri: cine poate munci, dar nu vrea, nu are dreptul să trăiască din munca altora. A doua le privește pe furnici: cine muncește are dreptul să se bucure de rodul muncii sale, fără să fie jefuit de el.

Povestea „Leneșul și pâinea leneviei”

Cică odată, de mult, trecea printr-un sat un car cu boi urmat de mai mulți oameni, iar în car stătea culcat pe paie un om. Niște săteni curioși i-au întrebat: „Unde-l duceți pe acest om, la doctor? E bolnav?”/„Nu, răspund ei, îl ducem să-l spânzurăm.”/„Cum așa? se revoltă sătenii. De ce?”/„Pentru că este atât de leneș, că nici nu vrea să cerșească pentru a-și câștiga o bucată de pâine.”/„Măi, oameni buni, lăsați-l la noi, o să-l ajutăm să trăiască, zice unul. Eu am o grămadă de saci cu posmagi (pâine uscată tăiată felii; pesmet), din care să mănânce cât poftește.”/„Ei, ce zici, omule?” îl întrebară pe cel ce zăcea în car./„Dapăi muiați îs posmagii?”/Când au auzit sătenii una ca asta, au zis cu dezgust:/„Duceți-vă în drumul vostru, că pe acest om nici Dumnezeu nu-l va mai ajuta.” Această poveste a „lenei duse la extrem”, a leneșului care voia ca posmagii să-i fie muiați, a fost preluată de Ion Creangă și prefăcută într-o frumoasă și înțeleaptă lecție: „Povestea unui om leneș”.  

Citate despre lene

Despre lene s-au scris nenumărate cugetări și aforisme. Am ales câteva dintre cele care o surprind cel mai bine.

  • „Lenea e o sinucidere blândă.” (Nicolae Iorga, Cugetări)
  • „Mi-ar fi lene să fiu leneș.” (Nicolae Iorga, Cugetări)
  • „Lenea este foarte obositoare pentru oamenii harnici. Leneșii se odihnesc înainte de a obosi; cei harnici se odihnesc abia când nu mai pot munci.” (N. Grigorie Lăcrița)
  • „Culmea lenei este să te scoli la șase dimineața ca să ai mai mult timp de stat degeaba.” (Tristan Bernard)
  • „Leneșul are prea puțin timp pentru cât ar vrea să piardă.” (Tudor Mușatescu)
  • „Nimic nu îl epuizează și nu îl ruinează pe om mai mult decât inactivitatea permanentă.” (Aristotel)
  • „Lasă pe mâine doar ceea ce ești dispus să mori fără să fi făcut.” (Pablo Picasso)
  • „Ce este omul, dacă tot rostul vremii lui e doar să doarmă și să mănânce? O vită, nimic mai mult.” (William Shakespeare, Hamlet)
  • „Într-o societate bazată pe lenevie, hoție și lăcomie se acordă cele mai multe diplome de merit celor fără niciun merit.” (N. Grigorie Lăcrița)
  • „Leneșii au un mare avantaj: îi găsește moartea odihniți.” (Vasile Ghica)
  • „Orice Rai interzice lenea; numai Iadul o primește cu brațele deschise.” (N. Grigorie Lăcrița)
  • „Tinerețe leneșă, bătrânețe păduchioasă.” (Proverb românesc)
  • „Leneșul este fratele cerșetorului.” (Proverb scoțian)

Citate despre lăcomie și hoție

Nici lăcomia și hoția, surorile lenei, n-au scăpat de ochiul înțelepților.Iată câteva dintre cele mai pătrunzătoare cugetări. 

Lăcomia

  • „Oamenii lacomi îi ademenesc pe cei săraci cu vorbe lingușitoare și îi păgubesc de bunurile trebuincioase.” (Esop)
  • „Sărăciei îi lipsesc multe, lăcomiei toate.” (Publilius Syrus)
  • „Din lăcomie provine mânia, din lăcomie ia naștere dorința, din lăcomie rătăcirea și pierzarea; lăcomia este pricina faptei rele.” (Hitopadeșa)
  • „Pământul oferă suficient pentru a acoperi nevoile omului, dar nu și lăcomia lui.” (Mahatma Gandhi)
  • „Nimeni nu cade mai iute în nenorocire ca aceia care râvnesc bunul altuia.” (Petronius)
  • „Lăcomia a dus la pierzare pe mult mai mulți decât foamea, fiindcă au voit să aibă o parte mai mare.” (Theognis)

Interesul propriu, motor al schimbului cinstit, nu trebuie însă confundat cu lăcomia: „Nu de la bunăvoința măcelarului, berarului sau brutarului așteptăm noi să ne fie servită masa, ci de la grija cu care aceștia își privesc propriul interes. Ne adresăm nu omeniei lor, ci egoismului lor și niciodată nu le vorbim de nevoile noastre, ci de avantajele lor.” (Adam Smith)

Hoția

  • „Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători nu este victimă, ci complice.” (citat atribuit lui George Orwell)
  • „Pe hoții mărunți îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcții publice.” (atribuit lui Esop)
  • „A fura ideile unei persoane se numește plagiat; a fura ideile mai multora este muncă de cercetare.” (Wilson Mizner; atribuit adesea lui Steven Wright)
  • „Hoțul trece drept boier când hoția îl îmbogățește.” (Proverb)
  • „Dacă ai furat o dată, devii hoț pentru toată viața.” (Proverb)
  • „Hoția merge mână în mână cu domnia.” (Proverb)

Furnica și albina, modele biblice de hărnicie și de înțelepciune

  • Solomon ne învață, în cartea biblică „Proverbele lui Solomon”, capitolul 6, versetele 6-11, că leneșul poate deveni mai harnic și mai înțelept dacă își ia drept model de hărnicie, de înțelepciune prevăzătoare și de responsabilitate furnica, cea care își strânge hrana vara: „Du-te la furnică, leneșule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei și înțelepțește-te! Ea n-are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpân; totuși își pregătește hrana vara și strânge de ale mâncării în timpul secerișului. Până când vei sta culcat, leneșule? Când te vei scula din somnul tău? Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!… Și sărăcia vine peste tine ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat.” (Proverbe 6:6-11
  • Imediat după aceste versete, Solomon zugrăvește chipul omului de nimic, la care lenea a dat naștere vicleniei și răutății: „Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, clipește din ochi, dă din picior și face semne cu degetele. Răutatea este în inima lui, urzește lucruri rele întruna și stârnește certuri. De aceea nimicirea îi va veni pe neașteptate; va fi zdrobit deodată și fără leac.” (Proverbe 6:12-15)
  • În Biblia ortodoxă, care urmează Septuaginta, îndemnul de a merge la furnică este urmat și de cel de a lua aminte la albină: „Du-te, leneșule, la furnică și vezi munca ei și prinde minte! […] Sau mergi la albină și vezi cât e de harnică și ce lucrare iscusită săvârșește. Munca ei o folosesc spre sănătate și regii și oamenii de rând. Ea e iubită și lăudată de toți, deși e slabă în putere, dar e minunată cu iscusința.” (Pildele lui Solomon 6:6-8, Biblia ortodoxă)
  • Tot aici, avertismentul împotriva lenei se încheie cu o făgăduință pentru cel harnic: „Iată, vine sărăcia ca un trecător și nevoia te prinde ca un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni secerișul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine.” (Pildele lui Solomon 6:11, Biblia ortodoxă)
  • Același îndemn la hărnicie străbate întreaga Scriptură: „Cine se lenevește în lucrul lui este frate cu cel ce nimicește.” (Proverbe 18:9)
  • „Cât este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celui ce M-a trimis; vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze.” (Ioan 9:4)
  • „Dacă nu vrea cineva să lucreze, nici să nu mănânce.” (2 Tesaloniceni 3:10)

Surse

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie–Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova

Nicolae Grigorie–Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie–Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Le rôle et l’importance de l’ECRIS (Système européen d’information sur les casiers judiciaires) dans la prévention et la lutte contre la criminalité (délictuelle et criminelle) ainsi que dans la prévention des abus sur les mineurs au sein de l’espace européen [(Rolul și importanța ECRIS (Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare) în prevenirea și combaterea infracționalității (corecționale & criminale) și în prevenirea abuzurilor asupra minorilor în spațiul european]

La France à la croisée des chemins – La République en „état de siège”. Radiographie d’une crise systémique multidimensionnelle. L’anatomie des crises contemporaines de la France et l’écho de Mai 68. Comparaison avec les émeutes urbaines du 27 octobre 2005 (Clichy-sous-Bois) et les manifestations des „Gilets Jaunes” (2018–2019). [Franța la răscruce–Republica sub „asediu”. Radiografia unei crize sistemice multidimensionale. Anatomia crizelor contemporane ale Franței și ecoul din Mai 1968. Comparație cu Revoltele Urbane din 27 Octombrie 2005 (Clichy-sous-Bois) și Manifestațiile „Vestelor Galbene” (2018–2019)]

Au-delà des frontières de l’esprit – entre le dictat de la raison et l’abîme de l’irrationnel dans la triade Pascal–Kant–Nietzsche. Complément à l’article de Petru Ababii „Opinions argumentées avec conviction. Tout ce qui relève de la raison n’est pas pour autant rationnel – pilule philosophique” (Dincolo de granițele minții – între dictatul rațiunii și abisul iraționalului în triada Pascal–Kant–Nietzsche, completare la articolul lui Petru Ababii „Opinii opinate argumentat. Nu tot ce e sub rațiune este și rațional – pastilă filosofică)

L’anniversaire du président de la Fédération de Russie – Pourquoi Vladimir Vladimirovitch Poutine est-il l’homme (comme chef d’État et dictateur) le plus puissant du monde? Ce qui ne peut même pas être remis en question ? (Ziua de naștere a președintelui Federației Ruse – De ce Vladimir – Vladimirovici Putin este cel mai puternic om (ca șef de stat și dictator) din lume? Ceea ce nu poate fi pus, nici măcar, la îndoială?) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul românilor încarcerați pentru crime sexuale și proxenetism în centrele de detenție din Franța (Châteauroux, Besançon, Aix-Marseille-Provence Métropole/Métropole Nice Côte d’Azur) și în Spania (Lleida), adepți ai „Triunghiul amoros familial (conjugal)” – o crimă sexuală deosebit de gravă și pedepsită foarte sever

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul șoferilor români încarcerați (preveniți sau deținuți) în Cehia pentru „furt calificat în bandă organizată” (cu caracter internațional) în cardul transporturilor de mărfuri. Modelul matematic (fenomenologic) avansat pentru detectarea infracțiunilor de tip „cargo theft fraud” („phantom scam”) în contextul legislației cehe în vigoare

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul „hoților de cabluri din cupru” români încarcerați (în detenție privizorie cu statut de „preveniți”) în centrele JVA (Justizvollzugsanstalt) ale landurilor germane Bavaria (Würzburg, Schweinfurt, Aschaffenburg, Bamberg) și Hessa (Darmstadt/Eberstadt, Frankfurt am Main I/IV, Weiterstadt). „KriPo” și organizarea Sistemului judiciar german

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) în sprijinul unui grup de infractori români (ai diasporei), încarcerați în detenție provizorie (cu statut de „preveniți”) într-un dosar corecțional de spălare de bani, instrumentat de Tribunalul Judiciar Bobigny (Departamentul Seine – Saint Denis, MGP – Métropole du Grand Paris). Modelul matematic (de optimizare) al unei rețele de „spălare de bani” în contextul legislației franceze în vigoare

L’imprescriptibilité des faits dans le dossier criminel TBW (Tueries du Brabant Walon) – „La piste française”. Nici Brabantul nu crede în lacrimi – „Brabantul în haos și sub teroare”. Imprescriptibilitatea faptelor în celebrul dosar al asasinatelor din Brabant – cel mai important, din istoria criminală a Belgiei, pe care de peste 4 decenii autoritățile polițienești și cele judiciare nu au reușit să–l solționeze. „Pista (noastră) franceză”, considerată un „element nou” în dosar a permis relansarea anchetei pentru soluționarea acestuia

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (V). Plângere penală contra lui Gabriel Ungureanu – „Șoferul” câinelui lup condus pe drumul public de fiul său minor, fără „permis de conducere”, fără lesă și fără botniță, în recidivă de atac (care a provocat vătămări corporale grave Puiuțului Buck, plimbat regulamentar)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (VI). „Agentu’ mititelu’” Oana Dorca de la Poliția Hărman scapă de sancțiune administrativă la IPJ Brașov, dar greșala ei deschide calea urmăririi penale a „șoferului de câine” Gabriel Ungureanu al cărui copil minor (fără „permis de conducere”) plimbă pe bicicletă exemplarul lor canin lup (de categoria II) fără botniță, fără zgardă și lesă, recidivst în atac sângeros

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/diaspora-romaneasca-radacini-si-orizonturi-despre-locuirea-identitatii-limbaj-si-apartenenta-cu-jurnalul-bucurestiului-publicatie-cultural-educationala-si-st/

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Francs – maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure). Corespondență de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Articolul precedentPoem sexual publicat de un dascăl de limba română având ca eroină aparent o liceancă sau o suferindă de dizabilități fizice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Cristian Horgoș (informatician, publicist cultural – educațional și științific, explorator al legăturii dintre artă, spiritualitate și știință)
Articolul următorArticol juridic trilingv (Trilingual legal article). Despăgubiri pentru creditele raportate la ROBOR – ce pot face consumatorii și care este rolul unui avocat (Compensation for ROBOR – what the draft law provides, the NBR’s position, the role of a lawyer/Indemnisation des crédits indexés sur le ROBOR en Roumanie – la position de la BNR, le rôle d’un avocat), corespondență de la partenerul nostru Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU), Diploma de Onoare și Diploma de Diploma de Merit din partea organizației. Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.