Acasă Sanatate Siropul de porumb (Corn Syrup, HFCS)

Siropul de porumb (Corn Syrup, HFCS)

Există în comerț un îndulcitor, aparent nou pentru noi, introdus după 1989 și folosit într-o grămadă de produse (în special în dulciurile pentru copii), îndulcitor aparent natural” numit: sirop de porumb (sau Corn Syrup în engleză). Acesta este un tip de îndulcitor care are la bază fructoză rafinată, obținută prin transformări chimice, nu biologice (fermentative), obținută din glucoză extrasă din porumb, în urma unor operațîi de procesare destul de pretențioase–motiv pentru care acesta, este și el la rândul său, extrem de nesănătos pentru organism, nociv am putea spune, în special pentru ficat, dar nu numai. Dacă veți citi etichetele dulciurilor de la orice super, extra, mega market veți fi îngrozit când o să vedeți cât de multe produse conțăn acest tip de îndulcitor nesănătos.

Producătorii de alimente au mai multe tactici menite a ascunde ingredientele alimentare care au devenit nepopulare în rândul consumatorilor, metode la care apelează când informațiile din mai multe surse duc la scăderea vânzărilor. Evident că sunt necesare surse credibile, la care consumatorii să aibă acces. Așa s-a întâmplat și cu siropul de porumb, extrem de bogat în fructoză numit și HFCS (High-Fructose Corn Syrup) și care este incriminat în urmă a numeroase studii științifice care au legătură cu obezitatea, diabetul de tip 2 și autismul.

În scopul de ascunde numele de HFCS (High-Fructose Corn Syrup) în lista ingredientelor produselor alimentare, factorii de decizie din industria alimentară împreună cu politicienii vânduți corporațiilor au luat decizia de a crea o sub-categorie de HFCS (High-Fructose Corn Syrup), subcategorie în care siropul de porumb să fie numit sirop de fructoză” sau, într-un mod mult mai clar și mai simplu – fructoză”.
HFCS (High-Fructose Corn Syrup) este un îndulcitor chimic extrem de procesat (industrializat puternic) – folosit în foarte multe alimente procesate, inclusiv în pâine, prăjituri, bomboane, condimente și băuturi răcoritoare.

HFCS (High-Fructose Corn Syrup) extinde termenul de valabilitate al produselor și este de multe ori mult mai ieftin decât zahărul, acesta fiind unul din  principalele motive pentru care producători renumiți îl utilizează pe scară largă. Și acest lucru se întâmplă în condițiile în care HFCS (High-Fructose Corn Syrup) a devenit o personificare clară a răului cauzat de alimentele procesate, un adevatat reprezentant al răului cauzat de supraprocesarea alimentelor, având în vedere dovezile circumstanțiale care îl leagă de diverse boli metabolice.

Neputând renunta la el dat fiind atât de marea să răspândire în industria alimentară au hotărât să-l reboteze și reclasifice. Acest lucru se întâmplă unde altundeva decât în America! Nu contează cum, profit să iasă … Dar stăți linișțiți că vine și la noi pe aripile TTIP-ului, la pachet cu alte minunate creațîi gen pui congelați cu bacterii cu tot, gen OMG-uri, șamd. HFCS (High-Fructose Corn Syrup) este astfel sub-clasificat în funcție de conținutul acestuia în fructoză!

HFC standard” – HFCS 42 sau HFCS 55 – conține fie 42%, fie 55% fructoză. Noul termen fructoza” este acum utilizat atunci când produsele alimentare conțîn exact ingredientul denumit anterior HFCS-90, care are însă 90% fructoza. Identificarea HFCS 90 ca fructoză” în lista de ingrediente oferită cumpărătorului oferă factorilor din industria alimentară o veritabilă undă verde în a folosi declarațîi, cum ar fi nu are un conținut ridicat de fructoză – sirop de porumb” sau Fără HFCS” inscripționat pompos pe eticheta produsului, cumpărătorii fiind astfel înșelati. Mai contează oare acest aspect în goana după profit?

Un al treilea produs, derivat din HFCS-90, este uneori utilizat în produsele alimentare ușoare”, naturale (!) și, în cazul în este nevoie, de o foarte mică concentrație pentru a oferi gradul de dulceață natural. Dispar astfel siropurile cu 90% fructoză, pe nici una din etichete nu se va mai afirmă existența și prezența siropului de fructoză de porumb, se vor trece simplu termenii: fructoză” sau sirop de fructoză”.

A venit așadar vremea să ne punem întrebarea: În ce fel mai este fructoza dăunătoare? Și răspunsurile oferite vor fi cele care va vor îngrozi definitiv!

  • În primul rând, este principalul tip de zahăr care îngrașă. Se depune de 2 ori mai ușor decât glucoză și de aceea este primul lucru la care trebuie să renunțați când vreți să scăpați de kilogramele în plus. Asta înseamnă să renunți complet la și zahărul de bucătărie(deoarece teoretic el are 50% fructoza!)
  • Fructoza nu poate fi folosită direct de organism. Glucoza este de fapt zahărul pe care îl folosește organismul uman în toate procesele (din sânge, din celule). Orice tip de zaharidă (carbohidrat) ați mânca, corpul se va putea folosi de el doar după ce-l aduce în formă de glucoză. Atunci de ce nu glucoză și se pune fructoza? Când consumi fructoza, ficatul va lucra intens, consumând resurse impresionante pentru a putea transformă acest tip de zahăr (fructoza) în zahărul necesar pentru organism – glucoză. S-a demonstrat științific că, în urmă acestui proces de transformare a fructozei, ficatul eliberează în sânge acid uric–care este în acest caz un deșeu rămas din fructoza transformată. Se știe că excesul de acid uric este cauza pentru o grămadă de boli( în special guță, bolile cardiovasculare, diabet, pietre la rinichi etc.). De asemenea, un exces de fructoza, fie el și din fructe naturale, crude, mâncate însă în exces, poate suprasolicită la maxim ficatul, până la îmbolnăvire chiar!
  • Fructoza – deși nu contribuie la creșterea concentrației de glucoză din sânge așa de repede, crește în schimb foarte mult nivelul trigliceridelor din sânge. Ea inițial era recomandată diabeticilor, deoarece nu creștea rapid cantitatea de zahăr din sânge (deoarece avea nevoie de ceva timp pentru a fi transformată că la de carte, de către ficat în glucoză),  însă pe parcurs cercetătorii și-au dat seama că ea are multe alte efecte, cu mult mai devastatoare–dintre care ce-l dintâi este acela că predispune la obezitate (iar obezitatea cu diabetul fac casă bună împreună).
  • Consumul de fructoza provoacă rezistanță la insulină. S-a demonstrat că oamenii care consumă multă fructoza, le întră din ce în ce mai greu glucoză în celule, deoarece scade afinitatea receptorilor de insulină de pe perețîi celulelor. Drept urmare rezultă o suprasolicitare a pancreasului care produce insulină în exces, și de aici pot rezultă o grămadă de problema de sănătate (în special bolile de pancres, acestea aducându-te cu un pas mai aproape de diabet).
  • Fructoza se absoarbe foarte greu. Fructoza nu poate fi absorbită în tractul digestiv eficient de către organism, decât în compania glucozei. Așadar, există o probabilitate mare că fructoza neabsorbita să ajungă în colon unde întră în fermentație și hrănește fungii,parazițîi și bacteriile dăunătoare din colon, dezechilibrand astfel flora intestinală.
  • Fructoza inhibă de asemenea metabolismul cuprului, iar deficiență de cupru duce la oase fragile, anemie, infertilitate, creșterea colesterolului rău”, creșterea riscului de infarct, etc.
  •  bine totuși să nu facem nici exces de fructe, deoarece prea multă fructoza face rău, chiar dacă provine din fructe crude.

Descoperiri științifice despre siropul de porumb bogat în fructoză și efectele sale asupra stării de sănătate

Există o cantitate tot mai mare de dovezi științifice care leagă prezența HFCS de tulburările metabolice. Oamenii de știință au descoperit cu privire la impactul potențial al HFCS asupra sănătățîi umane următoarele: Unii oameni au afirmat că sirop de porumb bogat în fructoza nu este diferit de alți îndulcitori când vine vorba de creșterea în greutate și obezitatea, dar rezultatele noastre arată în mod clar că acest lucru pur și simplu nu este adevărat, cel puțîn în condițiile testelor noastre.”

Când șobolanii sunt hrăniți cu soluție de sirop de porumb de înaltă concentrație în fructoză, dar la niveluri mult sub cele din sucurile/băuturile răcoritoare carbogazoase, ei devenind pur și simplu obezi. Chiar și atunci când șobolanii sunt hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi, nu se întâmplă acest lucru; nu toți iau greutate în plus“- Profesor Bart Hoebel,  Universitatea Princeton (sursă: Princeton.edu). Studiul adaugă o cantitate tot mai mare de literatură de specialitate care indică faptul că, consumul de HFCS, poate duce la consecințe negative asupra sănătățîi, diferite de cele induse de zahăr, și mult mai nocive decât zahărul natural.” – Dr. Michael I. Goran Consumul de HFCS poate duce la grave dezechilibre minerale, pierderi masive de Zn [Zinc], Că [calciu] și P [fosfor] și acumulare de Cu [Cupru] (Atenție la jocul RH-ului!) și este totodată o sursă potențială de expunere la mercur anorganic.” – Dufault et al. Epigenetics clinice, 2012 Datele științifice arată că, consumul de zaharuri adăugate, în special de HFCS-55, au un impact negativ asupra funcțiilor hipocampului, rezultatele metabolice, și neuro-inflamare dacă este consumat în exces în perioada de adolescent în faza de dezvoltare.” – Hsu et al. Hippocampus, 2014

Deși nu a existat nici o legătură directă stabilită între HFCS (High-Fructose Corn Syrup) și diabet, obezitate și autism, dovezile circumstanțiale au arătat că HFCS (High-Fructose Corn Syrup) este un important vinovat parțial în aceste boli, pe scară largă chiar, fapt ce nu poate fi ușor trecut cu vederea.

Redenumirea?! Este o chestiune doar de … Marketing!

Producătorii de alimente nu sunt chiar novici în ceea ce privește înșelarea publicului larg în ceea ce privește prezentarea alimentele lor că fiind mult mai sănătoase decât sunt ele în realitate. Ei vor continuă să facă tot ce pot pentru a vinde cât mai multe produse, chiar dacă asta înseamnă o re-categorisire și o re-denumire a ingrediente sintetice folosite. Se numește doar marketing și se studiază de pe băncile școlii! Industria alimentară cheltuiește miliarde pe marketing, și asta în fiecare an, pentru a se asigura că auzi și vezi doar … “mesajul potrivit” pentru a te simți cât mai confortabil în ceea ce privește imensă lista a substanțelor chimice care ajung în mâncarea de zi cu zi.

Alimentația dirijată prin marketing ascunde de fapt cruntă realitate sub etichete cât mai atractive, cu imagini cât mai frumoase și linii cât mai sexy, cum ar fi de exemplu tag-ul 100% Pur” sau toate ingredientele sunt … naturale”, ceea ce face lista ingredientelor și informațiile nutriționale dificil de citit, ele fiind ascunse în cele mai îndepărtate colțuri sau chiar pe verso-ul ambalajelor.

În Statele Unite, informațiile referitoare la alimente, la ingredientele din ele, sunt scrise pentru autoritățile de reglementare în domeniu și pentru oamenii de știință, nu pentru consumatorul mediu.” – Anne Munoz-Furlong, fondator al grupului de advocacy non-profit (Alergii alimentare și anafilaxie”). Acest aspect se dorește a fi implementat la umbră TTIP-ului și în Europa.

Dr. ing. bioch. Mihai Rissdörfer, Expert ANPC, Senior editor

Nota redacției

Este vorba de Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA). Parteneriatul transatlantic de comerț și investiții, o propunere a unui acord de liber schimb între UE și SUA. Implementarea acordului TTIP ar duce la „liberalizarea a o treime din comerțul mondial”, care ar crea milioane de locuri de muncă. Având în vedere că nivelul taxelor vamale între SUA și UE  sunt deja scăzute, Centrul Regatului Unit pentru Politica de cercetare economică estimează că 80 la sută din potențialele câștiguri economice din acordul TTIP depind de reducerea normelor duplicate dintre UE și SUA pe diferite domenii, de la siguranța alimentară la piese auto. O strategie de succes (conform lui Thomas J. Bollyky, de la Consiliul pentru Relații Externe și Anu Bradford, din Columbia Law School), se va concentra pe sectoarele de activitate în care legile comerciale transatlantice și reglementările locale se suprapun, de exemplu in domeniile farmaceutice, agricole, precum și de comercializare financiară. Acest aspect va asigura că SUA și UE rămân „actorii care fac standardele, și nu cei care le adoptă” în economia mondială, ulterior asigurându-se că producătorii din întreaga lume continuă să graviteze spre standarde comune SUA-UE.

Evident însă că în timp ce în Europa consumatorii au reacționat cum era de așteptat în România acest lucru lasă mult de … așteptat. Doar vine tocmai de la cei pe care i-au așteptat atâția ani unii!

Notă. Ar fi bine să lăsăți deoparte ignoranța și să începeți să studiați cu atenție eticheta, evidențiind trucurile folosite de industria de … îmbolnăvire, numită abuziv în prezent, industrie alimentară. Asta începând de acum, și până nu e prea târziu. Nu mai fiți ignoranți la trucurile de marketing ale marilor companii alimentare. Ele va afectează viață și chiar viitorul. Citiți întotdeauna lista ingredientelor și învățați să vă familiarizați cu brandurile de produse alimentare care demonstrează că le pasă de sănătatea consumatorului, oferind produse reale, naturale, alimente vii, față de companiile care fac produsele alimentare să fie pline de aditivi sintetici, cum ar fi de exemplu cele cu HFCS 90. Cumpărați produse româneșți, eventual doar de la producători români, de la țărani! Îi vedeți pe stradă, pe marginea trotuarelor, prin piețe, îi recunoașteți ușor după atitudine, complet diferită de cea a precupeților. Sunt cei pe care îi legitimează, amendează, uneori chiar ridică polițiștii noi, asta în loc să-i ridice pe cei ce au furat și distrus economia românească și care stau acum bine mersi la adăpost. Ajutați-i să reziste pentru că baza acestei națîi stă în veșnicia satului românesc. Și că să dăinuie satul trebuie ajutat tocmai în aceste momente aberante ale istoriei în speranța unui viitor mai bun!

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR BucureștiJurnalul Bucureştiului

CUFR (Consultanță Universitară Franco – Română) de pe lângă Școlile Superioare Franceze de Înalte Studii (Les Grandes Ecoles). CUFR (Conseil Universitaire Franco – Roumain auprès des grandes écoles françaises)