1.jpg)
Parcă l-am sfătuit eu pe Vladimir Putin să ceară Alianței Nord-Atlantice să revină la frontierele ei din 1997! Și chiar îi doresc s-o țină lângă așa, măcar o lună. Adică România, Polonia, țările baltice, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia să fie ușuite din NATO, că așa vrea Kremlinul. Cel puțin, știm ce hram poartă Ungaria. Pe 20 ianuarie, în plină criză, Budapesta a semnat cu Moscova o nouă tranzacție: compania Arnest Group din Rusia va construi în în oraşul Alsozsolca din Ungaria o fabrică de containere metalice şi încărcătoare de aerosoli. Bani, locuri de muncă! În septembrie 2021, Budapesta a semnat cu Gazprom un contract pentru livrarea gazelor naturale pe o perioadă de 15 ani. În Ungaria se va construi o fabrică de vaccinuri în valoare de 21,5 Mil€. Compania Ceva-Phylaxia Oltóanyagtermelő Zrt. construiește, în localitatea Monor, o fabrică de vaccinuri în valoare de 8 Md de forinți (21,5 M€) și va realiza cea mai mare unitate de depozitare a vaccinurilor în camere frigorifice din Uniunea Europeană, a declarat Péter Szijjárto, ministrul ungar al Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior. S-a ajuns la un acord politic conform căruia Ungaria va primi până la sfârșitul acestui an tehnologia necesară producției vaccinului anti-Covid rusesc Sputnik la Fabrica națională de vaccinuri, care se află în curs de construcție, a declarat Péter Szijjárto, ministrul ungar al afacerilor externe și comerțului exterior, joi, la Moscova.
Tot Occidentul este supărat pe păduchele troian din Uniunea Europeană. Și? Péter Szijjárto, ministrul ungar de Externe, acuză țările occidentale că joacă la două capete. Și nu greșește. Acordul asupra proiectului investiţional al respectivei companii ruseşti a fost convenit în pofida sancţiunilor economice împotriva Rusiei şi a criticilor faţă de cooperarea pragmatică a Budapestei cu această ţară, a adăugat el, menţionând de asemenea că guvernul ungar este interesat de parteneriatele bazate pe respect reciproc, din care ambele părţi profită în mod egal.
Péter Szijjárto a remarcat cu acest prilej faptul că statele vest-europene urmăresc acelaşi tip de cooperare şi semnează în Rusia sau cu Rusia „acorduri pentru afaceri uriaşe’‘, deşi recurg în acest timp la remarci ostile „adaptate la corectitudinea politică”. După adoptarea sancţiunilor UE împotriva Rusiei în 2015 (în urma anexării Crimeii), comerţul între statele UE şi Rusia a crescut cu 16%, exporturile Germaniei către această ţară au crescut cu 21% şi cele ale Franţei cu 44%, a mai spus şeful diplomaţiei ungare. Dacă guvernul ungar ar fi cedat presiunilor şi nu ar fi urmărit o politică externă bazată pe interesele naţionale, Ungaria nu ar fi reuşit în acceaşi măsură să-şi garanteze securitatea energetică, a susţinut Péter Szijjárto. El a afirmat că „Rusia este un partener strategic foarte important pentru Ungaria”.
În schimb, Rusia a cerut conducerii NATO să retragă trupele din România. Comparativ cu Péter Szijjárto, Bogdan Aurescu a dat un răsppuns intelligent, ca de la Caracal: „Ministerul Afacerilor Externe român respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO, se arată într-un comunicat de presă, după ce Moscova a cerut retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria. MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv. Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021. Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto. Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici. Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate. Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.”, se arată în comunicatul de presă.
Și s-a mai întâmplat o minune: Duma de Stat de la Moscova cere Kremlinului recunoașterea Donețkului și a Luganskului ca state independente. Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat, a anunțat vineri că săptămâna viitoare vor avea loc consultări cu șefii de grupuri parlamentare cu privire la proiectul de apel înaintat de deputații din Partidul Comunist al Federației Ruse președintelui Federației Ruse privind recunoașterea Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk, apoi Consiliul Dumei îl va analiza. Pe canalul său Telegram, politicianul a scris că „ar fi corect să ținem consultări cu liderii fracțiunilor săptămâna viitoare și să discutăm despre această inițiativă”. „Apoi, pe baza rezultatelor, să analizăm problema la Consiliul Dumei de Stat”, a adăugat el, citat de Agenția TASS.
Președintele Dumei de Stat a mai subliniat că el consideră necesar să se caute soluții care să poată asigura siguranța cetățenilor și compatrioților ruși, care locuiesc în Republica Populară Donețk și în Republica Populară Lugansk, apoi Consiliul Dumei îl va analiza. Pe canalul său Telegram, politicianul a scris: „Un lucru este absolut clar: trebuie căutate soluții pentru a asigura securitatea cetățenilor și compatrioților noștri din Republica Populară Donețk și din Republica Populară Lugansk”, a spus Volodin. El a adăugat că astăzi se poate observa „necunoașterea acordurilor de la Minsk de către președintele ucrainean Vladimir Zelenskii”. „NATO vrea să ocupe Ucraina. Și o variant, și cealaltă se poate transforma într-o tragedie. Nu trebuie să permitem acest lucru”, a subliniat Viaceslav Volodin.
Nu cred că Rusia va ataca țările NATO. Ar fi fatal pentru ea. Nici NATO nu va invada Ucraina, cum susține Viaceslav Volodin. Ar fi o eroare gravă. Însă Kremlinul plusează cu enormități, pune condiții imposibile (să plece România din NATO), pentru a obține ce-și dorește în acest moment: recunoașterea Donețkului și a Luganskului ca state independente. Apoi, vor urma alte atacuri successive după ce obosește vigilența Americii.
Am mai scris-o cu diverse prilejuri: românii nu trebuie să se dea de ceasul morții pentru Ucraina sau pentru Rusia. Un război de două-trei luni între cei doi tâlhari ar fi chiar benefic pentru România. Am auzit tot felul de ineoții în această perioadă. Bogdan Chireac susține că „ucrainenii și rușii sunt ca noi și moldovenii, au limbă asemănătoare, au aceeași istorie”, adică se vor înțelege. Adevărul istoric este altul: armata ucraineană a luptat alături de Germania contra Moscovei, iar răfuiala sângeroasă dintre ucraineni și ruși s-a prelungit până prin 1958. Astăzi, ura dintre cele două etnii este comparabilă cu tensiunea dintre sîrbi și croați sau dintre sîrbi și bosniaci sau kosovari. Este o încleștare între primitivi și nu este de glumit pentru lumea civilizată.
Nu cred că va fi război, dar România trebuie să se pregătească și să aștepte momentul oportun. Dacă Ucraina va fi atacată, Ungaria va trimite trupe la Mukacevo pentru cei 40.000 de unguri de-acolo. Noi, pentru 1.200.000 de români din Ucraina, putem face mai mult. „În momentul în care Rusia va fi atacată–și va fi–noi trebuie să ne apărăm pe Nistru și să rămânem acolo. Avem un accord de asistență pentru securitate națională cu Republica Moldova. Abia după ce Rusia va dispărea ca adversar istoric pentru România, în fața noastră se va ridica adevăratul adversar strategic–Ucraina. Cu sprijin occidental”, spune Mircea Druc. Și are perfectă dreptate dacă ne gândim la războiul de pe Nistru din 1992: cel mai feroce inamic a fost atunci Ucraina pentru Chișinău, iar nu Rusia. Ucraina a interzis limba română în școlile conaționalilor noștri din nordul Bucovinei, din Herța și din sudul Basarabiei, ceea ce nici Stalin nu a îndrăznit. Ce opțiuni va avea România?
Ziaristul Viorel Patrichi: Rusia premiază „presa independentă din Romania”
Ziaristul Viorel Patrichi: „Se pare că Nursultan Nazarbaev nu ar fi un fugar…”
Ziaristul Viorel Patrichi: Rusia a trimis trupe în Kazahstan. Intră și China în hora din Kazahstan?
Notă. Articolele lui Viorel Patrichi în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
