Implicații ale taxării cifrei de afaceri a companiilor
- Cum putem construi un sistem fiscal bazat pe principii corecte
- Afacerile cu marjă mică trebuie să fie penalizate, în plus, față de condiția lor, dată de modelul de business?
- Consultanța ca business cu marjă mare trebuie penalizată în raport cu alte modele de business cu marje similare (ex: servicii training sau servicii dezvoltare software)?
- Afacerile mari trebuie să contribuie cu taxă pe cifra de afaceri doar pentru că au o dimensiune și fără a ține cont de capitalurile mobilizate și profitabilitate?
Sistemul fiscal românesc este departe de a fi stabil și predictibil. Planurile de afaceri sunt zguduite de imprevizibil din toate părțile. Un investitor decide să pună banii la bătaie într-o afacere având o așteptare în termeni financiari și analizând întotdeauna costul de oportunitate. Discutăm cu investitori străini care sunt foarte atenți la calculele fiscale și condițiile macroeconomice și decid în unele situații să nu vină în România. De exemplu, pentru o firma de consultanță în IT, cu profit sub 0,4 Mil £2, în UK taxarea este mai redusă decât în România.
Taxarea cifrei de afaceri este un model simplificat de impozitare, util pentru firmele foarte mici, freelanceri sau SRL sub 100.000 €, din punctul meu de vedere.
În România trăim paradoxul unui sistem de impozitare (foarte) complicat pentru firmele mici care nu își pot permite să plătească un angajat. Acestea trebuie să învețe să calculeze impozit pe profit. Pentru 100.000 firme de prestări servicii având cifra de afaceri sub 100.000€ să presupunem o medie de 35.000€, avem o cifra de afaceri consolidată de 3,5 Md €.
De la un impozit de 3% pe venituri (sistemul microîntreprinderilor), acestea vor plăti în 2023 impozit pe profit 16%. Fapt care va genera, la o profitabilitate medie de 80%, un plus de impozit de aproape 345 Mil€. Întrebarea este, câte din aceste firme vor continuă sub această formă? Exemplu: un freelancer care are un venit brut lunar de 5.000 € lună.
| v1: SRL 16% | v2: CIM | v3: SRL 1% | |
| Venit brut anual | 60.000 | 60.000 | 60.000 |
| Profit brut (90%) | 54.000 | 46.506 | |
| Impozit 16% | 8.640 |
600 |
|
| Profit net | 45.360 | 45.906 | |
| Imp. dividende | 3.629 | 3.672 | |
| CASS 10% | 1.469 | 1.469 | |
| Venit net | 40.262 | 35.100 | 45.172 |
| (*) avantaj-pensie platita | (*) daca consultanta <20% |
Observăm că în varianta de consultanță, diferența între v1-SRL 16% și v2-salariu este de 5.000€, suma pentru care freelencerii vor rămâne încă la formă de SRL, însă putem înțelege care este gradul de rezistență pentru o eventuală creștere a taxelor, de exemplu a impozitului pe dividende. Mai mult, la un salariat din IT, unde aplicăm scutirea de impozit pe venit, venitul net este 39.000€, deci similar cu SRL. De aceea, în acest caz, varianta de SRL nu mai este atractivă.
Este bine că, începând cu 2023, firmele mici, sub 50.0000€, pot să plătească impozit pe profit, fără satisfacerea condițiilor anterioare (capital social minim 45000 lei și 2 angajați). Firmele cu profitabilitate brută mai mică de 6,25% sunt dezavantajate de impozitarea veniturilor. Dacă prin natură afacerii nu fac profitabilitate mare, trebuie să fie penalizat în plus de sistemul de impozitare? Logica spune, nu!
| Profitabilitate bruta | 3% | |
| v 1% | v 16% | |
| CA (euro) | 500.000 | 500.000 |
| Profit brut | 15.000 | 15.000 |
| Impozit | 5.000 | 2.400 |
| Profit net | 10.000 | 12.600 |
| Profitabilitate netă | 2,00% | 2,52% |
Ioana Arsenie (Financial Strategist, ACCA): „Principiile fiscale trebuie să asigure o echitate între contribuabili și să fie aplicate logic, că măsuri de bun simt. Ex de anomalie: penalizăm consultanță pentru că are profitabilitate mare, dar alte afaceri din servicii, cu profitabilitate similară pot alege sistemul microîntreprinderilor. Care poate fi logică aici? Un alt exemplu îl reprezintă taxarea pe cifra de afaceri a companiilor mari. Cum putem pune la egalitate businessuri cu profitabilitate diferită, alegând să adăugăm o sarcina fiscală suplimentară?”
Concluzie. Realizarea unui plan de afaceri, a unei politici de preț este îngreunată de aceste modificări de la un an la altul. Costul de oportunitate este neclar pentru un investitor–ce decid pentru următorii 5 ani cu capitalul de care dispun–este o întrebare la care nr de simulări este prea mare.
Ioana Arsenie, strateg financiar (profesionist în finanțe cu experiență de peste 20 de ani în roluri strategice, board advisor și fondatoarea Trusted Advisor Strategy & Finance și Trusted App-aplicația de raportare financiară și bugetare digitalizată pentru IMM-uri) a început cariera în consultanță, într-o firmă românească, cu clienți antreprenori români, și ulterior într-o firmă străină, unde a lucrat pentru companii străine, preponderent clienți francezi. Astfel, primii 4 ani au definit standardele în profesie, alături de calificarea ACCA. Ulterior, în rolurile de management operațional și strategic, în România și regiune, Ioana Arsenie a descoperit cât este de important ca funcția financiară să fie dublată de implicarea în strategia de business.
A fost iness Partner în multinațională și a coordonat, în calitate de membru non-executiv proiectele de strategie ale companiei, în vederea dublării rezultatelor în 7 ani. Din 2015, Ioana Arsenie a decis să pună la dispoziția IMM-urilor tot ceea ce știe să facă, prin servicii integrate de strategie financiară și contabilitate, în cadrul firmei proprii, Trusted Advisor Strategy & Finance și ajută companiile să aibă strategii financiare sănătoase și clare, prin profesionalism și digitalizare. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vizitați site-ul Trusted Advisor (o companie românească de strategie financiară și contabilitate, specializată în segmentarea lanţului valoric şi profitabilitatea pe activităţi, pornind de la achiziţii–cercetare-dezvoltare-producţie–vânzare–colectare care a reuşit anul acesta să atragă în portofoliu 30 de clienţi recurenţi noi, o parte sunt companii mici, sub 100 K€ cifră anuală, iar 7 companii au depăşit pragul de 1M€).
Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) este o organizație globală de experți contabili (fondată în Marea Britanie și cu sediul la Londra care conferă calificarea profesională de Chartered Certified Accountant pe plan mondial) și una din cele mai mari organizații de contabili din lume având în prezent una dintre cele mai rapide rate de creștere a numărului de membri și studenți (peste 122 000 de membri și 325.000 de studenți și afiliați în 170 de țări), fiind membru fondator al International Federation of Accountants (IFAC). Pe lângă sediul central din Londra, ACCA mai deține un centru administrativ la Glasgow și 80 de birouri locale, dintre care unul la București. ACCA este Termenul de „Chartered” din calificarea ACCA se referă la Carta regală conferită în 1974 de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit. Întrucât titlul de Chartered Certified Accountant este protejat legal, persoanele care îl folosesc pentru a se desemna trebuie să fie membri ai ACCA și, dacă desfășoară misiuni de expertiză contabilă sau audit, trebuie să respecte reglementări adiționale, cum ar fi cele care instituie necesitatea de a deține un certificat de liberă practică, obligația de a încheia asigurări de răspundere civilă și obligația de a se supune la controale din partea ACCA.
Articole aociate
Notă. Alte articole ale Trusted Avisor în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
