Acasă Editorial Jurnalul Bucureștiului În editorial – Osteosinteza „În dublu X” tip Burnei în fracturile supracondiliene...

În editorial – Osteosinteza „În dublu X” tip Burnei în fracturile supracondiliene de Humerus la copil („Metoda Burnei” de fixare a fracturilor. Supracondiliene de Humerus la copil – O revizuire sistematică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Fracturile supracondiliene de humerus reprezintă cea mai frecventă leziune a cotului la copil și una dintre cele mai provocatoare entități din traumatologia pediatrică. Obiectivul tratamentului este obținerea unei reduceri anatomice stabile, prevenirea complicațiilor neurologice și vasculare și limitarea deformărilor reziduale, precum cubitus varus sau valgus. Deși reducerea închisă și fixarea percutană cu broșe Kirschner (tije, instrumente ortopedice esențiale, utilizate frecvent în medicina veterinară și umană pentru fixarea fragmentelor osoase, stabilizarea fracturilor, artrodeză sau ca ghidaje pentru implanturi canulate. fabricate din oțel inoxidabilrămân standardul terapeutic, configurația optimă a osteosintezei continuă să rămână o temă în dezbatere.

Fractura supracondiliană la copii: evaluare și tratament

Fixarea laterală cu două sau trei broșe este frecvent preferată pentru a reduce riscul de lezare iatrogenă a nervului ulnar. Totuși, în fracturile instabile tip Gartland III și IV, stabilitatea rotațională poate fi insuficientă. Configurația încrucișată  medial-lateral „fără penetrarea corticalei”  oferă o stabilitate biomecanică superioară, dar crește riscul neuropatiei ulnare, în special în absența protecției prin mini-incizie. Literatura actuală sugerează că alegerea configurației trebuie individualizată în funcție de stabilitatea ce se poate obține după reducere și de experiența chirurgului.¹–³

În acest context, tehnica osteosintezei în X și „double X” propusă de G. Burnei aduce o contribuție notabilă la optimizarea stabilității tridimensionale și elimină total riscul complicațiilor majore. Publicată inițial în Journal of Medicine and Life⁴ și ulterior dezvoltată în serii clinice extinse în Annals of Clinical and Medical Case Reports⁵ și Medical Research Archives⁶, metoda presupune utilizarea a două broșe dispuse în X care penetrează proximal corticala, respectiv patru broșe ,,adecvate ca grosime” dispuse în ,,dublu X” într-un  singur plan sau ,,dublu X” în planuri diferite (cadru-plan), generând o stabilitate multiplanară superioară configurațiilor tradiționale. Osteosinteza în X are 4 puncte de stabilitate iar ce în ,,dublu X” 8 puncte. Postoperator membrui toracic nu se imobilizează în aparat gipsat și după 3 zile pot susține un examen scris, teză, lucrare de control, etc. 

Conceptul biomecanic al „double X” vizează controlul simultan al translației, rotației și angulației, reducând riscul pierderii reducerii secundare. În fracturile instabile, cominutive sau cu traiect oblic atipic, această tehnică poate oferi o alternativă viabilă la fixarea încrucisata  clasică, menținând totodată un profil minim invaziv. Experiența raportată pe termen lung sugerează rezultate funcționale favorabile fără complicații majore sau o rată infimă  a complicațiilor minore.⁵,⁶

Romanian Medical Journal Logo

Alte opțiuni terapeutice includ reducerea închisă urmată de osteosinteză percutană sau, rar, la adolescenți, reducerea deschisă și fixarea cu placă și șuruburi, rezervată cazurilor ireductibile, fracturilor deschise sau leziunilor vasculare asociate. Fixatorul extern rămâne o soluție excepțională în traumatismele severe cu afectare tegumentară importantă.⁷ Dincolo de alegerea configurației, succesul tratamentului depinde de evaluarea atentă a statusului neurovascular, de stabilitatea reducerii și de monitorizarea postoperatorie. Complicațiile precum rigiditatea, malunirea sau sindromul de compartiment trebuie recunoscute precoce.⁸

În era medicinei bazate pe dovezi, dezbaterea nu ar trebui să opună tehnicile între ele, ci să promoveze adaptarea lor la particularitățile fiecărui caz. Fixarea laterală, configurația încrucișată și tehnica „double X” trebuie privite ca instrumente complementare într-un arsenal terapeutic modern. Pentru fracturile instabile, abordările care oferă stabilitate tridimensională superioară merită integrate în algoritmul decizional, cu validare suplimentară prin studii comparative prospective. Evoluția tehnicilor de fixare reflectă maturizarea ortopediei pediatrice: de la simpla stabilizare mecanică la o strategie rafinată, orientată către siguranță neurologică, stabilitate biomecanică și recuperare funcțională rapidă.

Concluzie. Configurația în „X”. Profesorul Burnei a transformat sinteza fracturilor humerale supracondiliene la copii din „V inversat”, așa cum se practica în perioada 1970-1985, în „X” și apoi, în cazuri mai complicate, în „dublu X”. Configurația în „X” se referă la două broșe inserate oblic care se intersectează proximal de locul fracturii, fără a fi nevoie de îmbrosare transcutanată medială atât în ​​abordările închise, cât și în cele deschise. Analizele biomecanice indică faptul că osteosinteza structurată în X poate îmbunătăți stabilitatea torsională în comparație cu brosele laterale paralele, eliminând în același timp potențialul leziunilor directe ale nervului ulnar. Seriile clinice în care au fost evaluate configurația în X demonstrează o stabilitate favorabilă în fracturile  instabile, cu rate scăzute de pierdere a reducerii. Nu există risc de leziune a nervului ulnar. Fixarea percutanată în reducerile închise se face cu un ghid de la cortexul lateral la epicondilul medial sub control fluoroscopic și digital riguros, iar în reducerile deschise direct în pilonii fosetei olecraniene, iar apoi brosele sunt translatate în fragmentul distal.

Configurația în „dublu X”. Tehnica „în X dublu” implică patru broșe aranjate în două perechi care se încrucișează, crescând teoretic stabilitatea multiplanară. Dovezile biomecanice emergente sugerează că osteosintezele în dublu X pot oferi o rezistență superioară la stresul rotațional și varus în comparație cu tehnicile standard încrucișate sau doar laterale. Nu au fost raportate cazuri de pierdere a reducerii. Datele clinice preliminare raportează rate scăzute de redislocare în fracturile Gartland de tip III și IV extrem de instabile atunci când se utilizează fixarea în X și niciuna atunci când se utilizează fixarea în dublu X. Cu toate acestea, studiile sunt în general limitate de dimensiunile mici ale eșantioanelor și de designul retrospectiv. Chiar dacă durata procedurii este mai lungă, aplicarea corectă a tehnicii nu provoacă iritații ale țesuturilor moi.

Referințe

  • 1. Skaggs DL, Cluck MW, Mostofi A, Flynn JM, Kay RM. Lateral-entry pin fixation in pediatric supracondylar humerus fractures. J Pediatr Orthop. 2004;24(2):118-122.
  • 2. Brauer CA, Lee BM, Bae DS, Waters PM, Kocher MS. A systematic review of medial and lateral entry pinning. J Pediatr Orthop. 2007;27(2):181-186.
  • 3. Lee SS, Mahar AT, Miesen D, Newton PO. Displaced pediatric supracondylar fractures: biomechanical analysis. J Pediatr Orthop. 2002;22(4):440-443.
  • 4. Georgescu I, et al. Burnei’s „Double X” internal fixation technique. J Med Life. 2013;6(2):131-139.
  • 5. Burnei G. „Double X” cross fixation: 20-year expertise. Ann Clin Med Case Rep. 2020;5(6):1-12.
  • 6. Burnei G, Răducan ID, Enache F, et al. „Double X” fixation for rare fractures. Med Res Arch. 2021;9(6):1-22.
  • 7. Oetgen ME, Mirick GE, Atwater L, Lovejoy SA. Complications after surgical treatment of supracondylar fractures. J Pediatr Orthop. 2015;35(5):e41-e46.
  • 8. Chomba D, Mavrommatis S, Krishna SV, Challa ST, Simister SK, Dooregekant A, Mengesha MG, Agarwal-Harding KJ. Pediatric Supracondylar Humerus Fractures: Evaluation and Management Approach in Resource-limited Settings. J Am Acad Orthop Surg Glob Res Rev. 2026 Jan 16;10(1):e23.00270, doi:10.5435/JAAOSGlobal-D-23-00270. PMID: 41557466; PMCID: PMC12818852.

Articole asociate

Torticolisul muscular congenital – consens și efecte. Specialitatea de ortopedie pediatrică – experiența și contribuțiile școlii românești – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la profesorul de ortopedie pediatrică Dr. Gheorghe Burnei (Constanţa – Macta Clinic, Bucharest – Tinos Clinic)

„Ortopedia Pediatrică este Știință, Artă și Predicție” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr. Gheorghe Burnei, Professor of pediatric orthopedics (Macta Clinic – Constanța)

Ziua Mondială a Sănătății. „Eradicarea osteomielitei cronice – Procedeul Burnei” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la prof. dr. med. Gheorghe Burnei, lucrare prezentată la cel de-al 33 Congres internațional al Universității Apollonia din Iasi „Pregătim viitorul. Promovăm excelența” 2-5 martie 2023)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal. Formalismul (psiho)socio – matematic al unui dosar infracțional criminal în cadrul jurisdicției franceze.

Subiect de teză de doctorat în științe sociale (socio – judiciare). Eugen Weidmann (german) și André Vitel (francez) – ultimele execuții publice (prin ghilotinare) în Franța. Incursiune în istoria seculară a execuțiilor publice franceze pe baza teoriei categoriilor, a rețelelor și a grafurilor (Marile dosare criminale ale execuțiilor publice prin ghilotinare). Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale în combaterea erorilor judiciare

Subiect de teză de doctorat în științe sociale (socio – judiciare). Incursiune în istoria execuțiilor celei de a V-a Republici Franceze (4 octombrie 1958 – 9 octombrie 1981). Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale în combaterea erorilor judiciare

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

„Elogiul matematicii – Elogiul vieții” prin intermediul sistemelor complexe (teoria haosului) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…