Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Legat de „Nelegalitatea neacordării, începând cu 1 septembrie 2024, a indemnizaţiei în baza art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006”, pe baza căruia se poate introduce acțiunea în justiție pe această problemă, pot menționa că cele mai multe persoane, dintre cele care sunt în această situație, sunt într-o mare eroare prin a considera că, în cazul în care, primul care va introduce acțiunea în justiție și ar obține o hotărâre favorabilă, în mod automat și toți ceilalți, aflați în aceeași speță, vor avea și ei câștig de cauză.
Eroarea acestor persoane constă în aceea că nu cunosc faptul că, în sistemul de drept din România, practica judiciară nu este izvor de drept. Mai mult decât atât, dacă, spre exemplu, „X” a obţinut o hotărâre favorabilă într-un caz identic cu al lui „Y”, nu există garanția că, acționând în justiție și „Y”, va obţine și acesta aceeaşi soluţie cu cea a lui „X”. În speţe similare din punct de vedere juridic, soluțiile, hotărârile judecătorești sunt diferite, până la contradictorii. În condițiile în care, în România, nu există precedentul în sistemul judiciar, adică practica judiciară nu este izvor de drept, interpretarea legii e după cum gândește, după cum consideră fiecare judecător, după convingerea intimă a acestuia.
Se poate ajunge astfel în cazurile în care, același judecător, de la aceeași instanță judecătorească, să gândească diferit, chiar și în aceeași speță, dar care privește persoane diferite, și să dea soluții diferite! Deci, atenție foarte mare la convingerea intimă a judecătorului: de ea depinde soluția, care, la același judecător și în aceeași speță, poate să fie diferită de la o persoană (aflată într-un litigiu) la alta.
Nota redacției. Nu, jurisprudența nu este izvor de drept în sistemul românesc, care aparține tradiției romano-germanice. Cu toate acestea, ea contribuie la interpretarea și aplicarea unitară a legii. Prin urmare, instanțele respectă de obicei propriile decizii anterioare și precedentul judiciar, iar hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene au prioritate în dreptul intern, ceea ce a sporit rolul jurisprudenței în practică.
- Sistemul romano-germanic. În acest sistem juridic, izvoarele primare de drept sunt legea, cutuma și, în anumite cazuri, principiile generale.
- Rolul jurisprudenței. Deși nu este o sursă oficială de drept, jurisprudența, adică totalitatea hotărârilor judecătorești, ajută la unificarea interpretării și aplicării legii de către instanțe.
- Influența jurisprudenței UE. Din cauza integrării în Uniunea Europeană, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a devenit un factor tot mai important, având prioritate în aplicarea față de legislația națională.
- Deciziile Curții Constituționale. Deciziile Curții Constituționale, prin care se constată neconstituționalitatea unei legi, sunt obligatorii pentru toate instanțele și autoritățile publice. Aceste hotărâri creează o obligație de conformare, influențând aplicarea legilor.
- Hotărârile prealabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Prin mecanismul hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ÎCCJ asigură o interpretare unitară a legii. Deciziile pronunțate în aceste cazuri sunt obligatorii pentru instanțele inferioare, contribuind la uniformizarea practicii judiciare.
- Recursurile în interesul legii (RIL). ÎCCJ pronunță decizii în RIL pentru a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii în anumite cazuri. Aceste decizii sunt obligatorii pentru instanțe, prevenind soluțiile divergente.
Influența practicii judiciare. Deși hotărârile obișnuite nu creează un precedent obligatoriu, practica judiciară constantă, în special la nivelul curților de apel și al ÎCCJ, are un rol persuasiv puternic. Instanțele inferioare, din considerente de coerență și predictibilitate, tind să urmeze orientările stabilite de instanțele superioare. Așadar, deși în mod oficial jurisprudența generală nu este considerată izvor de drept în România, deciziile obligatorii ale Curții Constituționale, ale ÎCCJ (prin hotărâri prealabile și recursuri în interesul legii) și practica judiciară constantă au un rol deosebit de important și influențează direct modul în care se aplică legea.
Unificarea practicii judiciare – deziderate, mecanisme, perspective
Este cunoscut faptul că sunt frecvente cazurile în care, în spețe (probleme judiciare prezentate spre soluționare în fața unui organ judiciar) identice, soluțiile sunt de la diferite până la opuse, contradictorii. Aceasta din cauză că în sistemul de drept din România nu există o practică unitară, adică practica judiciară nu este izvor de drept, nu constituie precedente judiciare, ca în sistemul de drept anglo-saxon (american). În aceste condiții, interpretarea legii și stabilirea soluției se face după cum gândește, după cum consideră fiecare judecător, după convingerea intimă a acestuia.
Se poate ajunge astfel în cazurile în care, în spețe identice, soluțiile să fie de la diferite până la opuse, contradictorii, nu numai în cadrul aceleiași instanțe, dar chiar și în cadrul aceluiași judecător. Problema este deosebit de importantă a fi cunoscută deoarece, sunt frecvente cazurile în care, mai multe persoane, fiind în spețe identice, consideră că, în cazul în care primul care va introduce acțiunea în justiție și ar obține o hotărâre favorabilă, în mod automat și toți ceilalți vor avea și ei același câștig de cauză.
Eroarea acestor persoane constă în aceea că, așa după cum am arătat, nu cunosc faptul că, în sistemul de drept din România, practica judiciară nu este izvor de drept. Dacă, spre exemplu, „X” a obţinut o hotărâre favorabilă într-un caz identic cu al lui „Y”, nu există garanția că, acționând în justiție și „Y”, va obţine și acesta aceeaşi soluţie cu cea a lui „X”.
Analiza pe un caz concret
Să luăm cazul celor 14.061 de pensionari, beneficiari ai indemnizaţiei acordate în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 care, începând cu pensiile cuvenite pentru luna septembrie 2024, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024, și NU la nivelul pensiei cuvenită unei luni începând cu septembrie 2024, ceea ce este nelegal. Deci, toți acești 14.061 de pensionari sunt cu toții în aceeași speță, identică.
- Dacă una, din cele 9 Uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, acționează în justiție, la nivel de Uniune, va obține o singură soluție pentru toți membrii săi.
- Dacă fiecare membru al unei Uniuni acționează în justiție, individual, separat, se poate ajunge la două soluții diferite, respectiv de „admitere”, pentru unele persoane, și de „respingere” pentru alte persoane. Nu este exclus ca, chiar și același judecător, la o persoană să-i dea soluția cu „admis”, iar la o altă persoană să-i dea soluția cu „respins”, chiar dacă ambele se află în spețe identice.
- Dacă fiecare, din cele 9 Uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, acționează în justiție individual, separat, se poate ajunge la două soluții diferite, respectiv de „admitere”, pentru unele Uniuni, și de „respingere”, pentru alte Uniuni. Nu este exclus ca, chiar și același judecător, la o Uniune să-i dea soluția cu „admis”, iar la o altă Uniune să-i dea soluția cu „respins”, chiar dacă ambele se află în spețe identice.
Bibliografie
Este practica judiciară izvor de drept în sistemul judiciar românesc?
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)
Notă. Lista de articole ale autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
[…] În sistemul de drept din România, „practica judiciară nu este izvor de drept” – cu Jurnalul… […]