Acasă Justiție În sistemul de drept din România, „practica judiciară nu este izvor de...

În sistemul de drept din România, „practica judiciară nu este izvor de drept”. Spețe identice cu hotărâri judecătorești diferite – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Mulțumesc pentru publicarea articolelor mele. Rămân tot mai plăcut impresionat de această realizare numită „Jurnalul Bucureștiului”, care este cu adevărat extraordinară și care se detașează tot mai mult față de toate celelalte publicații, inclusiv de cele considerate ca fiind cele mai bine realizate. Numai o minte genială poate realiza ceea ce nu pot face nici cei mai talentați. Publicația Jurnalul Bucureștiului merită sincere și frumoase felicitări pentru publicarea de articole prin care se urmărește realizarea binelui social, sub cele mai diferite forme și pentru o mare diversitate și de persoane și de probleme. Felicitări pentru preocupările reale și constante pentru publicarea de articole „de utilitate publică”, „pentru înfăptuirea binelui social”, dovedind prin aceasta că această publicație este în slujba poporului român și a României. Impresionează și faptul că acest Domn Thomas Csinta, „Un Om de succes prin puterea minții sale” a reușit să constituie un colectiv de colaboratori pe măsura Domniei Sale, care dau dovadă de un profesionalism desăvârșit. Cu prețuire, N. Grigorie Lăcrița (Juridice–Profesionişti)

JURIDICE.ro

Legat de „Nelegalitatea neacordării, începând cu 1 septembrie 2024, a indemnizaţiei în baza art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006”, pe baza căruia se poate introduce acțiunea în justiție pe această problemă, pot menționa că cele mai multe persoane, dintre cele care sunt în această situație, sunt într-o mare eroare prin a considera că, în cazul în care, primul care va introduce acțiunea în justiție și ar obține o hotărâre favorabilă, în mod automat și toți ceilalți, aflați în aceeași speță, vor avea și ei câștig de cauză.

Indemnizația din pensie – una este suma prevăzută prin lege și p rin cuponul din pensie și cu totul alta este suma acordată efectiv. Proiectul legislativ de modificare a alin. (3) al art. 1 din Legea nr. 8/2006 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Erori în acordarea indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, acordate cu 1 septembrie 2024. Soluția de rezolvare (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Abuzul de drept, pe exemplul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006, cuvenită cu 1 septembrie 2024 (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Cuantumul indemnizației stabilite prin Legea nr. 8/2006 – cuvenită cu 1 septembrie 2024. Probleme și soluții (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Eroarea acestor persoane constă în aceea că nu cunosc faptul că, în sistemul de drept din România,  practica judiciară nu este izvor de drept. Mai mult decât atât, dacă, spre exemplu, „X” a obţinut o hotărâre favorabilă într-un caz identic cu al lui „Y”, nu există garanția că, acționând în justiție și „Y”, va obţine și acesta aceeaşi soluţie cu cea a lui „X”. În speţe similare din punct de vedere juridic, soluțiile, hotărârile judecătorești sunt diferite, până la contradictorii. În condițiile în care, în România, nu există precedentul în sistemul judiciar, adică practica judiciară nu este izvor de drept, interpretarea legii e după cum gândește, după cum consideră fiecare judecător, după convingerea intimă a acestuia.

Se poate ajunge astfel în cazurile în care, același judecător, de la aceeași instanță judecătorească, să gândească diferit, chiar și în aceeași speță, dar care privește persoane diferite, și să dea soluții diferite! Deci, atenție foarte mare la convingerea intimă a judecătorului: de ea depinde soluția, care, la același judecător și în aceeași speță, poate să fie diferită de la o persoană (aflată într-un litigiu) la alta.

Nota redacției. Nu, jurisprudența nu este izvor de drept în sistemul românesc, care aparține tradiției romano-germanice. Cu toate acestea, ea contribuie la interpretarea și aplicarea unitară a legii. Prin urmare, instanțele respectă de obicei propriile decizii anterioare și precedentul judiciar, iar hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene au prioritate în dreptul intern, ceea ce a sporit rolul jurisprudenței în practică.

  • Sistemul romano-germanic. În acest sistem juridic, izvoarele primare de drept sunt legea, cutuma și, în anumite cazuri, principiile generale.
  • Rolul jurisprudenței. Deși nu este o sursă oficială de drept, jurisprudența, adică totalitatea hotărârilor judecătorești, ajută la unificarea interpretării și aplicării legii de către instanțe.
  • Influența jurisprudenței UE. Din cauza integrării în Uniunea Europeană, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a devenit un factor tot mai important, având prioritate în aplicarea față de legislația națională. 
Concluzii. În sistemul de drept român, care face parte din familia de drept romano-germanică (civil law), jurisprudența (ansamblul de hotărâri judecătorești) nu este, în mod formal, un izvor de drept, spre deosebire de sistemele de drept anglo-saxon (common law). Judecătorul român este obligat să aplice și să interpreteze legea, nu să o creeze. Cu toate acestea, anumite decizii ale unor instanțe superioare au un efect obligatoriu, ceea ce le conferă, în fapt, un rol de izvor de drept. Decizii cu forță obligatorie:
  • Deciziile Curții Constituționale. Deciziile Curții Constituționale, prin care se constată neconstituționalitatea unei legi, sunt obligatorii pentru toate instanțele și autoritățile publice. Aceste hotărâri creează o obligație de conformare, influențând aplicarea legilor.
  • Hotărârile prealabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Prin mecanismul hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ÎCCJ asigură o interpretare unitară a legii. Deciziile pronunțate în aceste cazuri sunt obligatorii pentru instanțele inferioare, contribuind la uniformizarea practicii judiciare.
  • Recursurile în interesul legii (RIL). ÎCCJ pronunță decizii în RIL pentru a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii în anumite cazuri. Aceste decizii sunt obligatorii pentru instanțe, prevenind soluțiile divergente.

Influența practicii judiciare. Deși hotărârile obișnuite nu creează un precedent obligatoriu, practica judiciară constantă, în special la nivelul curților de apel și al ÎCCJ, are un rol persuasiv puternic. Instanțele inferioare, din considerente de coerență și predictibilitate, tind să urmeze orientările stabilite de instanțele superioare.  Așadar, deși în mod oficial jurisprudența generală nu este considerată izvor de drept în România, deciziile obligatorii ale Curții Constituționale, ale ÎCCJ (prin hotărâri prealabile și recursuri în interesul legii) și practica judiciară constantă au un rol deosebit de important și influențează direct modul în care se aplică legea. 

Unificarea practicii judiciare – deziderate, mecanisme, perspective

Este cunoscut faptul că sunt frecvente cazurile în care, în spețe (probleme judiciare prezentate spre soluționare în fața unui organ judiciar) identice, soluțiile sunt de la diferite până la opuse, contradictorii. Aceasta din cauză că în sistemul de drept din România nu există o practică unitară, adică practica judiciară nu este izvor de drept, nu constituie precedente judiciare, ca în sistemul de drept anglo-saxon (american). În aceste condiții, interpretarea legii și stabilirea soluției se face după cum gândește, după cum consideră fiecare judecător, după convingerea intimă a acestuia.

Se poate ajunge astfel în cazurile în care, în spețe identice, soluțiile să fie de la diferite până la opuse, contradictorii, nu numai în cadrul aceleiași instanțe, dar chiar și în cadrul aceluiași judecător. Problema este deosebit de importantă a fi cunoscută deoarece, sunt frecvente cazurile în care, mai multe persoane, fiind în spețe identice, consideră că, în cazul în care primul care va introduce acțiunea în justiție și ar obține o hotărâre favorabilă, în mod automat și toți ceilalți vor avea și ei același câștig de cauză.

Eroarea acestor persoane constă în aceea că, așa după cum am arătat, nu cunosc faptul că, în sistemul de drept din România,  practica judiciară nu este izvor de drept. Dacă, spre exemplu,  „X” a obţinut o hotărâre favorabilă într-un caz identic cu al lui „Y”, nu există garanția că, acționând în justiție și „Y”, va obţine și acesta aceeaşi soluţie cu cea a lui „X”.

Analiza pe un caz concret

Să luăm cazul celor 14.061 de pensionari, beneficiari ai indemnizaţiei acordate în baza art. 1, alin. (3) din Legea nr. 8/2006 care, începând cu pensiile cuvenite pentru luna septembrie 2024, au primit indemnizația la nivelul a 50% din pensia cuvenită unei luni anterioare datei de 1 septembrie 2024, și NU la nivelul pensiei cuvenită unei luni începând cu septembrie 2024, ceea ce este nelegal. Deci, toți acești 14.061 de pensionari sunt cu toții în aceeași speță, identică.

  1. Dacă una, din cele 9 Uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, acționează în justiție, la nivel de Uniune, va obține o singură soluție pentru toți membrii săi.
  2. Dacă fiecare membru al unei Uniuni acționează în justiție, individual, separat, se poate ajunge la două soluții diferite, respectiv de „admitere”, pentru unele persoane, și de „respingere” pentru alte persoane. Nu este exclus ca, chiar și același judecător, la o persoană să-i dea soluția cu „admis”, iar la o altă persoană să-i dea soluția cu „respins”, chiar dacă ambele se află în spețe identice.
  3. Dacă fiecare, din cele 9 Uniuni de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, acționează în justiție individual, separat, se poate ajunge la două soluții diferite, respectiv de „admitere”, pentru unele Uniuni, și de „respingere”, pentru alte Uniuni. Nu este exclus ca, chiar și același judecător, la o Uniune să-i dea soluția cu „admis”, iar la o altă Uniune să-i dea soluția cu „respins”, chiar dacă ambele se află în spețe identice.

Bibliografie

Este practica judiciară izvor de drept în sistemul judiciar românesc?

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Notă. Lista de articole ale autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului 

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

La conférence „La Diaspora Roumaine – Interférences culturelles et Education (6 – 7 août 2025, Iassy)” dans la revue „Orient Roumain” (septembre 2025). L’interview du professeur Thomas Csinta & le lancement du poste de télévision M+Tv International. [Conferința „Diaspora României–Interferențe culturale și Educație” (6 – 7 august 2025, Iași) în revista „Orient Românesc” (septembrie 2025) – Interviul profesorului Thomas Csinta & lansarea postului de televiziune M+Tv International – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare) – Florentina Csinta, manager general]

Interviul jurnalistei româno – libaneze Anca Cheaito cu profesoara Lili Csinta – „călător pe cărări nebătătorite” (Florentina Csinta, manager general al Jurnalului Bucureștiului -publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sarsă sigură de informare)

Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist

„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.

Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:

  • Matematica devine o hartă a vieții spirituale
  • Filosofia întâlnește teoria haosului
  • Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
  • Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
  • Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
  • Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
  • Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
  • Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
  • Platforma Google Meet
  • Moderator: Anca Cheaito

Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință

„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)

Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta

Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta

Lansarea canalului de televiziune M+Tv International

Bonjour M+Tv,

Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.

Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala  internațională a acestuia  Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.

  • Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.

CUFR R&D (Conseil/Centre Universitaire Formation Recherche auprès des Grandes Ecoles Françaises/Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. dr. Thomas CSINTA)

  • În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi)  și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.

ODPD (Organization for the Defense Prizoners form the Diaspora) – OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora, partener de anchete (investigații) al ICIS (International Criminal Investigation Service) al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, specializată în științe socio – judiciare, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.

Articolul precedentConferința națională (Ediția a VI-a, cu participare internațională și gratuită) – „Repere privind Victimologia, victimizarea și victimele în/din România” a Societății Române de Victimologie – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane
Articolul următorCentrul de Drepturile Omului (CDE) – prelegerea susținută de judecătorul Latif Huseynov. Evoluții recente privind statul de drept și drepturile omului în Europa. Corespondenţă de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.