Acasă Dezvaluiri Incredibil, dar din păcate, adevărat. Șamponul – cocktailul zilnic de substanțe toxice...

Incredibil, dar din păcate, adevărat. Șamponul – cocktailul zilnic de substanțe toxice și cancerigene

Acest studiu trebuia să apară cu mult mai devreme în decursul acestui an. Dar a fost să fie amânat. Sine die. Acest lucru s-a întâmplat din păcâte tocmai datorită unei lipse crase de interes din partea unora, care prin amânări peste amânări și prin tergiversări fără număr, mai mult sau mai puțin justificate și justificabile, de genul: nu este de actualitate, și, mai ales, mergând pe ideea de a nu se stabili în nici un caz o dată clară, concretă și fermă, de început a proiectului în sine.  S-a ajuns astfel prin amânări succesive, de la o luna la altă și aparent fără nici explicație plauzibilă, tocmai până în luna august. Luna în care am decis să pun piciorul în prag și să realizez cu mijloace relativ modeste acest studiu extrem de important și de util nouă tuturor, și acum pot să afirm acest lucru, cu tărie și țînând totodată cont și de efectele dezastroase și implicățiile profunde ale acestuia, că acest proiect nu trebuia amânat nici măcar o secundă.

Așa că, ambițioasă cum mă știu cam toți cei ce au avut de-a face cu mine, am luat la pas magazinele și mall-urile, raion cu raion și raft cu raft și, astfel, iată că am reușit să trec peste absolut toate inconvenientele și piedicile ivite, venind momentul că rezultatele studiului să fie publicate. Pentru că unora ne pasă cu adevărat de semeni și chiar nu avem nevoie de lumina reflectoarelor mass mediei că să spunem adevărul

Adevărul are marea șansă că poate să existe complet independent de tot circul mediatic existent în această țară aflată se pare într-o eternă și mai puțîn fascinantă tranziție. Deși în aparență odată aflat, el nu are o finalitate clară (cel puțin până acum), cei puțini care îl află, vor încerca să arate că le pasă de cei dragi, ferindu-i pe aceștia de produsele incriminate. Și această satisfacție mie îmi este absolut suficientă, chiar nu am nevoie de nimic mai mult. Pentru că mie îmi pasă! Și chiar nu am nevoie nici de luminile reflectoarelor, nici de aparițîi televizate, nici de …, la fel de false că mai tot restul circului mediatic.

Dar să trecem la rezultate

Cei mai mulți oameni se spală cu diverse șampoane pe cap de câteva ori pe săptămână, asta dacă nu chiar în fiecare zi și obțîn astfel un par mai strălucitor și mai sănătos, vorba reclamei. Tocmai de aceea ei nu pot realiza faptul că amestecul toxic din aceste amestecuri de chimicale se absorb, uneori aproape instantaneu (dacă substanță are o moleculă mică) prin piele direct în sânge. Când spălăm cu șampon părul, circa 20 de vase de sânge, 650 glande sudoripare și 1.000 de terminații nervoase sfârșesc prin a fi aproape macerate în valul de toxine care le inundă. În plus, atunci când toxinele sunt absorbite prin piele, ele ocolesc practic ficatul, răspunzător de prelucrarea, filtrarea și reținerea lor, și de ce nu metabolizarea lor (având că rezultat apariția unor compuși mai toxici dar și a unora mai inofensivi) și întră brusc în fluxul sanguin și în țesuturi, direct aș putea spune – fără nici o filtrare prealabilă.
Dacă ați avut vreodată curiozitatea și ați încercat să citiți eticheta de pe sticlă de șampon brusc ați avut probabil senzația că va aflați în față unei limbi străine (așa cum îmi spuneau unii colegi, cu năduf, în liceu, că eu am avut două limbi străine de învățat, în timp ce ei săracii au avut trei și nu era deloc corect. A treia limba străînă era evident chimia.), din moment ce multe din ingrediente sunt enumerate fie cu denumirile lor chimice IUPAC, fie cu denumirile comerciale ale produsului chimic, fie cu ambele, caz ceva mai rar dar, am întâlnit și astfel de situațîi.

Din păcâte, cei mai mulți oameni nu cred că ingredientele, relativ comune în aparență și prezente în mai toate formulările de pe piață, dar și în produsele similare pentru copii, din șampon și care din păcate sunt direct responsabile de apariția cancerului, a problemelor  generate de apariția astmului, a unor probleme de ordin neurologic, a apariției unor iritațîi mai ușoare sau mai profunde ale pielii și a multor altor probleme de sănătate, mai mult sau mai puțîn grave pot constitui adevărată cauza.

Cumpărătorul pur și simplu nu își poate imagina faptul că, un produs aflat pe raft, i-ar putea dauna, el trăiește probabil într-o lume iluzorie în care se hrănește cu speranța că cineva, acolo, undeva, are tot interesul să-l protejeze. Presupunerea că, simplă prezența a unui produs vândut pe piață este sigură s-a dovedit a fi în nenumărate rânduri neviabilă, dureroasă, fiind complet greșită, asumarea unei atari ipoteze de lucru având consecințe dezastruoase. Publicitatea înșelătoare pare locul comun de întâlnire al celor mai multe companii, și cât mai multe produse sunt etichetate naturale cu atât ele conțîn și ingrediente mai periculoase. Pentru că, în lumea noastră de azi, banul primează, omul nu contează, e redus doar la o cifra statistică, un număr și atât.
Așa că dragă cumparatorule, fii avertizat: Aici ai cele unsprezece substanțe chimice cele mai frecvent utilizate în fabricarea șamponului!
Unele componente de bază în șampon includ surfactanți, conservanți, parfum, culoare, precum și ingrediente active sau inactive care pot include stabilizatori, agenți de îngroșare și produse concepute special pentru a hrăni sau consolida structura chimică a părului, conferindu-i acestuia un aspect frumos și sănătos. Acestea însă nu reprezintă în nici un caz o lista completă a produselor chimice prezente în formulări sau a efectelor secundare ale acestora.
Dietanolamină (DEA): DEA sau dietanolamină este un agent de umectare folosit pentru a crea o spumă bogată pe care foarte mulți consumatori o așteaptă și apreciază la șampon ullor. DEA reacționează cu alte substanțe chimice din șampon și poate crea un agent cancerigen extrem de puternic numit NDEA (nitrozodietanolamina).
Nitrozodietanolamina (NDEA) este apoi ușor absorbită prin piele și este profund legată de probleme de vezica urinară, esofag, ficat și chiar de cancerul de stomac. Iată cum un simplu spălat pe cap îți poate scurtă zilele și aduce ani sau luni de chin.
Pentru a elimina expunerea la NDEA trebuie să evitați următoarele ingrediente:

  •     Cocamida DEA sau cocamida Dietanolamină
  •     DEA lauril sulfat sau Dietanolamină Lauril sulfat
  •     Lauramidă DEA sau lauramidă Dietanolamină
  •     Linoleamida DEA sau Linoleamide Dietanolamină
  •     Oleamidă DEA sau oleamidă Dietanolamină
  •     Orice produs/formulare care conține di- sau tri-etanolamină

Lauril sulfatul de sodiu (SLS): SLS este un detergent și totodată un agent activ de suprafață (tensioactiv) utilizat pentru a reduce tensiunea superficială, fenomen care îi permite șamponului să devină mult mai eficient în îndepărtarea impurităților, grăsimilor, mizeriei în general. SLS este, de asemenea, legat de un agent cancerigen extrem de puternic și anume nitrozamina, substanță care determina organismul să absoarbă la un nivel extrem de ridicat nitrați, un alt bine cunoscut factor cancerigen. Peste 40.000 de studii în domeniul științei din biblioteca PubMed includ informații cu privire la toxicitatea acestui produs chimic. Și totuși asta nu înseamnă că s-a luat vreo măsură privind interzicerea lui din formulările prezente sau viitoare!
Sodium Laureth Sulfat (SLES): SLES este un alt motiv de îngrijorare, deoarece acesta poate deveni un potențial agent de contaminare cu dioxan. Apariția acestei substanțe chimice extrem de toxice este strict dependentă de procesul de fabricație. Dioxanul este o substanță cancerigenă suspectată de mult timp de aparția și dezvoltarea celulelor canceroase. Deoarece ficatul metabolizează acesta substanță într-un interval extrem de lung asta pentru a fi eficientă transformarea, această va rămâne în organism pentru o perioadă mai lungă și se va acumula treptat, treptat.
Propilen glicol: Deși acest ingredient este folosit în special că antigel pentru radiatorul autoturismelor și în general a masiniilor, îl puteți găși, de asemenea, și în diverse creme hidratante, în geluri dezinfectante pentru mâini, în produse pentru copii (ce ironie?), în produse pentru ameliorare și în majoritatea șampoanelor de pe piață. Fișele MSDS avertizează utilizatorii în privința evitării contactului cu pielea, dar acesta rămâne totuși prezent în foarte multe produse cosmetice. Această substanță, odată absorbită prin piele este legată de apariția a numeroase anomalii hepatice și chiar de leziuni renale.
Clorură de benzalconiu și clorură de benzetoniu: Această substanță chimică acționeaza că un conservant, antimicrobian și totodată și că surfactant în șampon. Ea este, de asemenea, asociată cu afecțiuni severe ale pielii, ochilor, dar și de iritarea căilor respiratorii și de alergii mai mult sau mai puțîn grave.
Formaldehidă: Aflată în spatele substanței Quaternium-15, această este de fapt un conservant (utilizat în trecut la îmbălsămări!) ce eliberează treptat formaldehidă. Există 85 de studii în biblioteca de articole a PubMed, articole care includ informațîi cu privire la toxicitatea acestui produs chimic. Pe o scară de la 0 la 10, acest produs atinge valoarea de 8 în baza de date care stabilește gradul de afectare în profunzime al pielii. Uniunea Europeană a stabilit că acest ingredient “nu poate fi considerat sigur” în produsele cosmetice. El este deocamdată prezent în multe din șampoanele studiate. Să vedem ce va fi după TTIP.
Cocamidopropil Betaina (CAPB): Grupul de lucru care studiază pe termen mediu modul în care această substanță afectează profund pielea îl listează că pe un pericol global moderat, asociat însă cu iritare și eventual dermatită alergică de contact. Potrivit PubMed, ratele tot mai mari de sensibilizare a populației a condus la nominalizarea CAPB că fiind printre principalii alergeni ai anului 2004. Oare ce s-a schimbat în această nominalizare de în prezent el este prezent în tot mai multe produse de pe piață? Să fi devenit brusc imuni din 2005 încoace?
Metilcloroizotiazolinona: Potrivit Skin Deep acest conservant utilizat pe scară largă este asociat cu reacțîi alergice și există, de asemenea și o anumită îngrijorare privind activitatea să în declanșarea cancerului.
Metilizotiazolinona: Potrivit Skin Deep acest conservant utilizat pe scară largă este asociat cu reacțîi alergice și numeroase studii de laborator cu privire la celulele creierului de mamifere sugerează că acesta ar putea fi, de asemenea, și o substanță neurotoxica. Metilizotiazolinona poate fi de asemenea și foarte iritantă. Din acest motiv, este utilizat în principal în produse de clătire, de îndepărtare a șampon de pe par. Concentrațiile în produsele cosmetice trebuie să se limiteze la cantități minime pentru a se reduce la maximum riscul apariției reacțiilor negative sau adverse.
Parfum: arome artificiale pot conține sute, sau chiar mii de substanțe chimice, inclusiv binecunoscuții din păcâte ftalați. Deoarece aromele sunt în general protejate ele fiind considerate un secret comercial de toți cei ce practică dreptul comercial, ingredientele complete ale acestei denumiri acoperitoare nu trebuie să fie specificate pe etichetă. Legea românească, mult prea blanda în ceea ce privește etichetarea, evident că nu a adus nici o obiecție la această cutumă. Parfumurile sunt însă o cauza majoră generatoare de reacțîi alergice, fiind incriminate în din ce în ce mai multe studii independente. Astfel inofensivul termen de parfum ascunde multe secrete murdare, pe care nu le mai spală chiar nici un detergent indiferent cât de savantă i-ar fi formularea.

Cum pot găși produse sigure pe raft?Bună întrebarea, nu-i așa? Să explorăm dar ce mijloace ne stau la dispoziție să realizăm acest lucru:

1. Punct de plecare: MSDS, apoi studiază evident site-ul companiei de la care provin produsele pe care vrei să le achiziționezi. Du-te pe toate site-urile companiei, căutați declarația misiunii lor, declarațiile pot fi diferite de la țară la țară, și atunci să vezi distracție.  Verifică toate liniile lor de produse. Sunt folosite ingrediente sintetice sau organice? Uită-te la testările efectuate de terțe părți precum și la certificarea acordată produselor lor. Notează toate ingredientele găsite și caută-le în baza sus menționată. Acum știi câte ceva.

2. Aflați cât mai multe citind etichetele lor. De la cât mai multe produse aparțînând evident aceleiași companii. Apoi comparați-le cu ale concurenței. (Nu sunt mari diferențe, nu-i așa?) Acest lucru poate fi o provocare, deoarece multe ingrediente sunt enumerate fie sub denumirile chimice fie sub denumirile comerciale. Două mare de resurse vă vor ajută să începeți studiul etichetelor site-ul EWG-ului, o baza profundă de date legată de substanțele utilizate în cosmetică și cartea lui Ruth Winter: Dicționarul consumatorului de ingrediente cosmetice (2005), dicționar care are o multitudine de informațîi interesante și utile. În România avem un site specializat Diane.

3. Mare atenție! Trebuie să înțelegeți faptul că anumiți termeni “afișați” pot fi ambiguu descriși. Nu există nici o reglementare, nici românească, nici europeană și nici federală (americană adică!) pentru utilizarea cuvântului “natural”. Legislația românească în domeniu lasă loc multor interpretări. Asta tocmai pentru a permite firmelor să eludeze legea. Legislația europeană în domeniu are multe, foarte multe anexe, altfel spus subterfugii menite a permite exact același lucru: Ec Europa. Noroc cu TTIP, că va uniformiza și acest aspect. Dacă e adoptat. În concluzie aș putea spune: Nimic nou sub soare! și sigur că nu mă voi înșela prea mult.  Deci, doar pentru simplul fapt că ceva sau cineva afirmă că produsul X este natural nu înseamnă și că produsul este cu adevărat sigur. Să va fie clar, nici măcar Food and Drug Administration din SUA nu definește ce înseamnă pentru un produs, din punct de vedere condiții stricte, pentru că acesta să fie etichetat drept “organic” sau “natural” sau “hipoalergenic”. Prelucrarea unui produs natural poate implică adăugarea de substanțe chimice, substanțe chimice mai mult sau mai puțîn sigure, care pot interacționa sau nu între ele sau cu substanțele constituente din produsul natural, rezultând astfel o formulă utilizabilă dar în mod cert complet nenaturală. Pentru cei interesați: Safety Course.

4. Amintiți-vă, substanțele naturale și cele organice chiar nu sunt același lucru. Natural poate însemna, în accepțiunea curentă, faptul că produsul a fost derivat dintr-o sursă naturală, în timp ce prin mijloacele organice se poate specifică faptul că la fabricarea sau obținerea să, produsul a fost crescut fără utilizarea substanțelor chimice toxice și a pesticidelor, cu toate acestea doar pentru simplul fapt că unele produse organice au fost folosite, nu înseamnă că întregul produs rezultat este și el la rândul lui organic. Așa că uniformizarea este prezența pretutindeni în mod uniform: Cosmetic Safety Assessment

5. Uită-te în mod special la ingredientele organice conținute peste tot pe unde aveți posibilitatea. În conformitate cu FSN (Fundația Națională de Salubritate – USA) site-ul, produsele cu cel puțîn 70 la sută ingrediente organice pot folosi expresia “realizate cu ingrediente organice” de pe eticheta lor. Pe de altă parte cele 30 de procente pot ascunde multe, extrem de multe … Cred că pentru un consumator este esențial să găseasca informații despre cele 30 de procente ocultate. Produsele cu mai puțîn de 70% ingrediente organice trebuie să enumere toate acele componente de pe etichetă și nu poate avea o etichetă ecologică tip USDA pe produs.Europeeni se arată și ei destul de interesați de aceste aspecte ale industriei: Cosmetics Europe dar în privința etichetării produselor organice nu s-a ajuns încă la un consens clar.

6. Nu toate produsele au “certificare a unei terțe părți?” Certificarea UE înseamnă că teoretic 98% din ingrediente sunt ecologice. Prin comparație, în certificarea ecologică USDA acest lucru înseamnă că doar 95% din ingrediente sunt ecologice, iar prin certificarea FSN (tot din USA) înseamnă că s-au folosit doar 70% ingrediente organice. Interesante aceste diferențe! Probabil că mult prea secretul tratat de tip TTIP va nivela diferențele, așa cum ne-am obișnuit deja, adică spre valorile cele mai mici, ceritificarile fiind date probabil începând de la 70%! Mai multe date despre lupta pentru cosmetice sigure ne provin evident din America site-ul Safe Cosmetics ducând campanii de succes în informarea cumpărătorilor asupra riscurilor la care noi toți suntem expuși.

7. Uneori e de ajuns să asculți și urmărești unele emisiuni de radio (sunt câteva deosebit de interesante) pe această tematică care sunt și totodată și extrem de populare  și/sau să consulți cât mai multe reviste de specialitate (și aici deja avem cu ce să ne mândrim, piață fiind inundată de reviste provenind din aproape toată lumea) care într-o măsură mai largă sau mai restrânsă tratează în mod constant această problema cotidiană atât de stringentă. Diseminarea informației, înțelegerea reclamelor, înțelegerea faptului că, cu cât reclamele sunt mai agresive, cu atât produsul “lăudat” în ele este mai agresiv și mai toxic pentru sănătatea ta. Vorba ceea: “La pomul lăudat nu te duci cu sacul, nici cu desagă, ci cu punguță!”.

8. Urmărește activitatea a cât mai multor asociații interne dar mai ales internaționale (Cosmetics Europe) care promovează acest gen de informare, fii mereu activ/a, și mereu în stare de alertă.

Informația îți poate salva uneori viață! Viață ta și a celor dragi ție. Și asta contează.

Dr. ing. bioch. Mihai Rissdörfer, Expert ANPC, Senior editor

Nota autorului

Articolul este preluat de pe Linkedin de la Dr. ing. bioch. Mădălina Ilis (Expertă ANPC), Editor la Jurnalul Bucureştiului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.