Acasă Anchete Integral (în Vol. 7 & 10 de Investigații jurnalistice în serial). Revizuirea...

Integral (în Vol. 7 & 10 de Investigații jurnalistice în serial). Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor)

Profesor de modelizare matematică  și matematici aplicate în științe inginerești și socialeconomice, Director de Studii CUFR ROMANIA

Franța (Le Parisien)

Nota Autorului

Noul an–2020, va debuta și el, în „forță”, chiar și pentru Parlamentul Franței, cu o propunere pe care am făcut-o, având la bază teorema de completitudine a lui Kurt Gödel aplicate proceselor penale criminale (ca sisteme formale complexe), respectiv, revizuirii condamnărilor penale (în cadrul erorilor judiciare).

Conform acestora, pe baza unor lucrări, care vor fi expuse în mai multe teze de doctorat (sub direcția mea), se solicită achitarea tututor infracțiunilor criminale, care, conform elementelor incriminatorii din dosar (deci, atât cu acordul acuzării cât și cu acordul apărării), din punct de vedere „matemtic”, nu pot fi comise, în contextul în care, incertitudinea (îndoiala) trebuie sa fie benifică, în orice caz, inculpatului (condamnatului). Că vrem sau nu vrem, că ne place sau nu, trebuie să acceptăm că matematicile aplicate, în general, în științele sociale și în particular, în cele juridice, constituie o convergență „în sens tare” (în normă) a evenimentelor (criminale), către adevărul istoric sau (re)stabilirea acestuia. Pentru că matematicile aplicate în științele sociale sunt generatoare de restricții logice, coerente, care conduc la stabilitatea spațiilor topologice pe care le generează, în cadrul sistemelor formale complexe („Știința întregului”–Thomas CSINTA), sub incidența teoremelor lui Gödel.    

Teorema de completitudine (în logica matematică) elaborată în 1929 (în teza sa de doctorat) de către Kurt Gödel (1906–1978, celebru si prestigios matematician austro–american, fost profesor, printre alte institute, la Institute for Advanced Study–Institutul de Studii Avansate din Princeton, New Jersey, SUA–centru de cercetare postdoctorală fundamentală avansată, fondat în 1930 de pedagogul american Abraham Flexner, cu sprijinul filantropilor Louis Bamberger și Caroline Bamberger Fuld, considerat etalon de excelență și creativitate intelectuală, ca a găzduit personalități intelectuale de prim rang, alaturi de Gödel, ca Albert Einstein/1879–1955, Kurt Erwin Panofsky/1892–1962, fost important eseist și istoric de artă, german, creditat adesea ca fondator al iconografiei și iconologiei academice și András Alföldi/1895 –1981, fost scriitor, filolog clasicist, istoric și arheolog, maghiar, profesor universitar la Institut for Advanced Study din Princeton) este o metateorema care leagă într-un sistem de deducţie logică, două concepte fundamentale: consecinţa sintactică și consecinţa semantică, iar în forma sa „tare”, echivalenţa dintre deducţia sintactică şi deducţia semantică.

Concret, în cazul dosarelor penale criminale–considerate sisteme formale complexe (parametrizate matematic într-un spaţiu separat topologic probabilizabil, eventual, separabil) cu un set de mărimi variale (observabile, propoziţii matematice, teoreme, principii, etc) conform teoremei de completitudine a lui Gödel, sistemul este (considerat) închis, dacă el este coerent (din punct de vedere logic) iar la nivelul variabilelor sale nu apar niciun fel de contradicţii în acesta. Cu alte cuvinte, cu setul de variabile de care dispunem, putem explica orice eveniment (fenomen infracţional criminal) probabilistic (aleator) care are loc în sistem.

Astfel, dacă un dosar penal criminal este un sistem (formal si complex) închis (în sensul teoremei de completitudine a lui Gödel), în care, din punct de vedere matematic, infracţiunea criminală este constituită doar din eventualităţi generatoare de evenimente imposibile (adică, cu o probabilitate nulă de realizare), spunem că aceasta, din punct de vedere matematic, este neralizabilă. Ca urmare, inculpatul trebuie sa fie achitat din oficiu.