Inteligența artificială (IA) și Drepturile Omului – Progres sau pericol? (Corespondenţă de la Lordul Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale–Artificial intelligence (AI) este una dintre cele mai semnificative transformări ale secolului XXI. De la automatizarea muncii și până la utilizarea algoritmilor în justiție sau sănătate, AI promite eficiență, inovație și progres. Dar, în egală măsură, ridică semne de întrebare serioase cu privire la protejarea drepturilor fundamentale ale omului. Unul dintre cele mai mari riscuri ale AI este perpetuarea discriminării. Algoritmii sunt construiți pe baza unor seturi de date istorice. Când acele date reflectă inegalități rasiale, de gen sau de clasă, AI le poate amplifica. De exemplu, s-a demonstrat că unele sisteme de recunoaștere facială identifică greșit persoanele de culoare și femeile, ceea ce a dus la arestări abuzive în SUA. Alteori, sistemele automate de selectare a candidaților pot exclude femeile sau minoritățile, pentru că „datele istorice“ au favorizat alte grupuri.

AI poate fi folosită pentru a genera dezinformare și conținut fals și este un instrument extrem de puternic pentru supraveghere. Camerele cu recunoaștere facială, dronele sau sistemele predictive de comportament sunt folosite deja în mai multe țări. În China, de exemplu, cetățenii sunt monitorizați permanent printr-un sistem de punctaj social care determină accesul la servicii publice. Aceste practici pun într-un real pericol dreptul la viață privată, consfințit în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în multe cazuri Regulamentul General privind Protecția Datelor.

Un alt risc major este absența transparenței. De multe ori, algoritmii funcționează orbește: nu putem ști exact cum iau decizii și nu există responsabili clar definiți. Cine este de vină atunci când un sistem AI ia o decizie greșită? Programatorul? Firma? Guvernul? Această lipsă de răspundere este incompatibilă cu principiile unui stat de drept. Rețelele de socializare bazate pe algoritmi favorizează adesea conținutul extremist sau senzațional, alimentând polarizarea socială. Mai mult, AI poate fi folosită pentru a manipula opinia publică, inclusiv în perioade electorale, ceea ce pune în pericol dreptul la informare corectă și libertatea de exprimare.

O mare îngrijorare legată de evoluția inteligenței artificiale este tehnologia „deepfake”–clipuri video sau înregistrări audio fabricate prin AI, care pot reda în mod convingător vocea, mimica și gesturile unei persoane reale. Devenite tot mai accesibile publicului larg, aceste instrumente permit oricui, cu un minim de cunoștințe și puțin talent, să creeze materiale în care o persoană apare spunând sau făcând lucruri complet fabricate. De la fraudă financiară (păcălirea prietenilor sau a membrilor familiei pentru a transfera bani), la discreditarea publică sau șantaj, deepfake-urile pot distruge reputații, relații și chiar vieți. Este esențial ca legislația și conștientizarea publică să țină pasul cu aceste riscuri, pentru a proteja identitatea și demnitatea umană.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă impactul AI asupra anumitor profesii creative, care riscă să fie profund afectate și chiar înlocuite. Scriitorii, scenariștii, compozitorii, artiștii grafici și chiar jurnaliștii se confruntă deja cu o realitate în care algoritmii pot genera și edita compoziții audio și video, partituri muzicale, artă vizuală, poezie și literatură, animație, etc cu o viteză și un nivel de coerență uimitor. AI poate crea și alte tipuri de conținut: modă, arhitectură, etc. Deși inteligența artificială nu poate înlocui autenticitatea trăirii umane, ea poate produce conținut extrem de convingător la scară industrială, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea multor profesiuni. Este nevoie de politici publice care să sprijine inovația fără a sacrifica diversitatea și unicitatea creației umane.

Națiunile Unite, Consiliul Europei și alte organisme internaționale au tras semnale de alarmă privind utilizarea AI în moduri care pot afecta grav drepturile omului. Raportorii ONU au solicitat statelor membre să reglementeze utilizarea AI și să asigure că aceasta respectă principiile fundamentale de demnitate umană, echitate și transparență. Un exemplu concret în acest sens este efortul Uniunii Europene prin adoptarea AI Act–primul cadru legislativ global care vizează reglementarea sistemelor de inteligență artificială, stabilind reguli clare pentru utilizarea lor, în special acolo unde există riscuri mari pentru drepturile fundamentale.

În țara noastră, Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale 2024-2027 (apare în HG 832/2024), privind tehnologiile digitale în economie și societate, respectând drepturile omului și promovând excelența și încrederea în inteligența artificială, asigură alinierea dezvoltării României la direcțiile strategice europene privind reglementările serviciilor digitale comune. Inteligența artificială poate fi utilizată în:
• asistență medicală-utilizată pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor, precum și în gestionarea spitalelor
• agricultură-eficientizare prin supravegherea în timp real a culturilor și a condițiilor de mediu
• transport-prin analiza unor cantități mari de date provenite din senzori specifici, AI este folosită în dezvoltarea vehiculelor autonome, în optimizarea sistemelor de transport public și în reducerea aglomerației din trafic
• combaterea dezinformării – verificarea informațiilor și demontarea știrilor false.
Cu toate acestea, este imperios necesar să existe
• Transparență: fiecare decizie automatizată trebuie să poată fi explicată și contestată
• Supraveghere democratică: implementarea AI trebuie să fie monitorizată de instituții independente și de societatea civilă
• Reglementare clară: trebuie definite responsabilități legale pentru erorile AI
• Educație digitală: cetățenii trebuie să fie informați despre cum funcționează AI și ce drepturi au

Inteligența artificială poate fi un aliat al progresului, dar doar dacă este folosită cu discernământ, transparență și în primul rând, respect față de oameni. Nu orice inovație este, automat, doar un pas înainte. Uneori, progresul fără principii poate deveni regres. În fața acestor provocări, este esențial să nu pierdem din vedere umanitatea, pentru că viitorul digital are nevoie de un prezent responsabil.

Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) 

Comunicat. OADO (Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite) este acreditată pentru a va fi prezentă la Alegerile prezidențșiale din 2025 în calitate de observator intern.

Thomas Csinta, redactor șef al Jurnalului Bucureștiului, atașat de presă al (OADO-Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite), la Curțile cu Jurați ale Tribunalului Judiciar Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur a Drepturilor Omului  (Națiunile Unite)

Articole asociate

Discriminarea – Metodele de combatere a dicriminării. Americans with Disabilities Act – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

„Între locomotivă şi IA (Inteligența Artificială)”. Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Conferința CRIFST (Comitetului Român de Istoria & Filosofia Științei & Tehnicii) al Academiei Române – „Inteligența artificială (AI) și impactul ei asupra cercetării, socialului, culturii și securității naționale”. Lucrările „Întrebări – Ipoteze despre AGI (Inteligența Artificială Generală) și Entanglementul cuantic. Elemente pentu o Fenomenologie” (Prof. dr. Narcis Zărnescu) și „(Psiho)sociologia matematică și implicațiile în LSE (Libertatea sub sechestru Electronic)  impusă de IA (Inteligența Artificială) și rolul acestuia în studiul comportamentului infracțional criminal” (prof. dr. Thomas Csinta) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

In memoriam Profesorul universitar – sociolog Ion Iordăchel. „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a scriitorului și cineastului Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

Inteligența artificială produce schimbări „epocale” și rapide în domeniul mașinilor electrice și cu șofer automat (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

Inteligența artificială va schimba omul până la a-l face nemuritor, dar fără a mai fi natural (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița, economist, filosof și scriitor)

Domeniul în care AI (Artificial Intelligence) nu poate (încă) substitui „Inteligența naturală” (umană).

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

De ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor

Ghidul prizonierului  în MCF (Mediul Carceral Francez) și istoria marii criminalități organizate contemporane (crime de sânge, crime sexuale, crime economico-financiare, atentate, terorism, jafuri armate, kidnapping, erori judiciare) prin intermediul „Faptului Divers”.

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului