AcasăFilosofie & Filosofie politicăInterpretarea perversă a noțiunilor conceptuale de respect, demnitate și critică (comprimată explicativ-filosofică)...
Interpretarea perversă a noțiunilor conceptuale de respect, demnitate și critică (comprimată explicativ-filosofică) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)
Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are:
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.
Unele dintre cuvintele foarte des întâlnite în vocabularul verbal al omului sunt noțiunele de respect, demnitate și critică. Aceste concepte fac parte din arealul interpretativ al logicii formale și gândirii critice a cunoașterii subiective în general și a cunoașterii subiective de sine, în special. Ele au apărut în cunoașterea umană odată cu conștientizarea statutară a omului ca individ social. Instalânduse în postura de factori ai condiției sale suficientă sieși în toate componentele atributive care au certificat-o, căpătând semnificația a ceea ce numim demnitate umană. Conceptul de respect constituie una dintre aceste atributive certificatoare de destim uman definitivat și confirmat ca atare. Astfel pronunțând cuvântulrespect avem în vedere, în primul rând, demnitatea umană în toată amploarea și profunzimea ei evolutiv-antropo-onto-genetică care face din ființa om-Homo Sapiens. În acest sens conceptul de respect nu este altceva decât un sinonim în altă variantă contextuală interpretativă a cuvântului demnitate.În sensul intrinsec al conceptului demnității vom deosebi trei atribuții ale sale raportate la semnifgicația a ceea ce constituie ființa umană:1) în sine, 2) față de sine și 3) față de semeni, toate determinând comportamentul omului respectiv ca sine, față de sine și față de semeni, fiind toate calificativele, altfel spus, ale respectului său ca sine, față de sine și față de semeni. Aceasta se impune a fi metamorfoza/morfologia interioară a fenomenologiei conceptelor de respectși demnitate.
În pozița statutară de om social Nomo Sapiens în vederea necesității sale existențiale respectarea/vcertificarea tuturor acestor componente ale condiției umane ca atare este o normă obligatorie ca lege indispensabilă a vieții, perpetuării și desăvârșirii ei. Rezultatul aplicării acestei norme legiutoare în ordonarea și structurarea activitățilorr indivizior umani sociali se numește respect reciproc.Respectul reciproc este imposibil fără comunicare interumană în cele mai diverse forme ale ei. Acolo unde comunicare nu e. nici respect reciproc nu e. Comnincarea astfel devine o acțiune absolut nesesară a respectului, fiind totodată și o interfață a lui. Are loc o sinbioză funcțională reciproc avantajodă a factorilor și ei reciproc avantajoși în regim de conlucrare, adică, de toleranță reciprocă și deci și de înțelegere, loialitate, liniște interioară, pace individuală și pace socială. Toate acestea sunt produsele respectului și ale demnității. Așadar, respectul și demnitatea umană sunt categorii absolut esențiale dar și substanțiale ale unui habitat social dar și individual al Homo Sapiens.
Având ăn vedere vulnerabilitatea indivizior umani și a comunităților lor în fața visicitudinilor detot felul ale realităților vieții cele trei formeale respectului nu au cum să nu fie influențate negativ sau pozitiv de ele, aflânduse sub permanenta presiune a lor. Pentru a explica această morfologie este necesar de a concretiza care dintre cele trei forme ale respectului va fi înfluiențată mai mult de intemperiile vremii. Este evident că va suferi schimbări însemnate respectul față de seneni, apoi mult mai puțin respectul față de sine și aproape deloc respectul în sine/ca sine. În esență respectul față de semeni se află ăn stânsă și directă legătură cu respectul față de sine, pentru că dacă omul nu-și respectă semenii, deci nu se respectă în primul rând pe sine și viceversa. Căci cum poațe fi respectat cineva dacă omul nu se respecță pe sine, deoarece este vorba în esență de același sine numai că a doi oameni diferiți, fundamental fiindsine-le ambilor ca sens primordial sein/metafizic purtător de esențe, iar esențele părtătoare de Divinitate. Astfel atunci când omul nu se respectă pe sine implicit pe semenii său el nu respectă partea Divinității ca esențe ale sale.
Dacă vom aprofunda metafizic conceptul respectuluiatunci vom descoperi, că el este strâns legat în viața de toate zilele a ambiantalului existențial al relațiilor interumane de critică. Critica este obârșia asociativă a demnității și respectului-un atribut concurențial al raportului dintre respect și ipostazele sale mutilate de intrevențiile brutale ale existențialului uman preponderent de natură emotiv-materială. La nivelul intelectului uman critica înfluențează asupra respectului în general direct proporțional cu devalorizarea respectului față de semeni, implicit și respectul față de sine puternic alterat de orgoliul fals crezut și interpretat ca adevăr corect al respectului față de sine-sine egoist. (Aici se implică și se impun factorii conceptuali de om proprietate și om proprietar-vezi Petru Ababii, „Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane”, Omul proprietate și omul proprietar, Editura „Sfântul Erarh Nicolae, 2025, p.158).
În arealul acestui mecanism complicat de interdependențe funcțional-procesuale fenomenologic numit morfologie evolutivăa felului de a fi al lui Homo Sapiens se petrec bătălile afirmării și confirmării fizicului/dasein-uluifață de începuturile sale metafizice, exprimate comportamental de atitudinea mai mult nevoită decât voită a caracterului pe care-l capătă rațiunea/conștientul și logica formalăumană față de ceea ce este raționalsau ceea ce este irațional în acest fel de a fi.
Un spirit rațional va adapta comportamentul său la esențele respectului de sine de factură metafizică care poartă numai și numai carecterele morale ale conduitiei umane, iar un spirit irațional dimpotrivă va denatura și deforma acest comportament adaptându-l la factorii fizici, materiali de îndestulare a lăcomiilor ce-l cracterizează cu cracter imoral (Petru Ababii,„Critica filosifiei contemporane” –Rolul rațiunii în modelarea conduitei sociale a omului, Editura Sfântul Eratrh Nicolae, 2025, p.332). Demnitatea falsă, respectiv respectul fals/egoist/orgolios față de sine va întâmpina cu ostilitate și cu împotrivire în toate domeniile intersate transfomate astfel în conflicte mascate sau deschise, cu intoleranță, neacceptare, virulență adusă până în pragul unei răutăți totale și chiar violențe la indivizii lipsiți de logică și gândire critică elementară, cu neânțelegere și iraționalitate orice critică, afirmare a adevărului argumentat logic și rațional, neacceptare a noului, corectitudinii, conlucrării, comunicării reciproc avantajoase nepărtinitoare și afirmare a moralități, toleranței și înțelepciunii.
Orice intelect puternic va conștientiza, așadar, drept concluzie că critica nu este un neajuns, ci o virtute, nu este o renunțare la comunicare, conlucrare, loialitate, toleranță, ci dimpotrivă este un factor folositor, deschizător de noi oportunități de descoperire a adevărului, promovării, cultivării și ocrotirii lui. Tot acest proces se numește polemică dar nu ceartă, nu conflict, nu scandal, nu răutate, nu intoleranță, care nicidecum nu pot fi scoase în afara criticii. Polemica critică, deci este dialogică dar și monologică în postură de meditație asociativ-intelectuală rațională și logică conlucrativă, reciproc avantajoasă și neextremistă, de echilibare a extremelor și evitarea căderii în sincopele lor–este reparatorie, constructivă, fiind motorul adevratei cunoașteri, descoperirii noului, deschiderii de noi orizonturi ale gândirii liberie și astfel și de dezvoltare și consolidare a gândirii critice lipsa căreia este marele neajuns al celei mai mari părți a omenirii, inclusiv a unei părți a indvizilor puși sus în capetele acadenmice instituționale de orice prestație titulară–un fel de Lege neânduplecată a exagerării (vezi Petru Ababii,„Geneza metafizcă a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane”-Legea neânduplecată a exagerării/comprimată filosofică, Editura Sfântul Erarh Nicolae, 2025, p. 123) .
Din puctul de vedere al gândirii critice atunci când un autor în lucrarea sa analitică se referă critic radical în opoziție cu opinia autorului vizat catalogând-o total greștă nu are în vedere a fi greșită față de toată exegeza și a altor autori la tema dată, ci numai raportată la oponia și adevărul proprii pe care le explică, argumentează deci le și apără, lucru pe care absolut toți cititorii și autorii care se ocupă de tematica respectivă îl consideră abuziv, incorect, egoist și inacceptabil fapt-total greșt. Se întâmplă atare lucru din lipsa unei gândiri critici sănătoase la toți acești oameni. În fomd acesta este marele neajuns al exegezei umane și a intelctelor care o însoțesc din care cauză critica este întâmpinată cu mare și acerbă ostilitate și cu mare supărare de forțele care i se opun practic la toate nivelurile activităților umane și în special în sferele unde are loc potențarea cunoșințelor omului. În opus cu aceste lucruri Intelectele înalte înțelepte și profund raționale niciodată nu vor împedica criticile, nu le vor respinge și limita, ci dimpotrivă le vor întâmpina ca bine venite, ajutătoare și reparatorii, raportânduse la ele nu cu dușmănie, ci cu satisfacție și bucurie. Când va veni oare acel timp? Unde critică nu e, nimic nu e.
Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)
Născut la 8 iulie 1947 în satul Fântâniţa (raionul Drochia, Republica Moldova), în 1972 Petru Ababii,a absolvit Institutul de medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucart un timp ca medic generalist în Orhei (municipiu din partea centrală a Republicii Moldova, situat la cca 50 km spre nord de Chișinău, pe malul râului Răut, fiind centrul administrativ al raionuluicu același nume și unul din principalele centre economice ale regiunii centralea țării). Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică:
„Animus+Animus/Anima—Anima! sau Narcis Hiperionic”, Chișinău, 2005
„Transmulticulturalismul monoteist sau transcendență și creștinism”, 2008
„Decodificarea logigramei în ivonicul filosofic al lui Petre Țuțea”, 2010
„Creștinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei”, 2012
„Prim adevăr și interpretare în aspect filosofic, sociologic și literar”, 2013
„Aforisme, Gânduri, Reflecții”, 2020
„Geneza metafizică a gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane”, în pregătire
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”. Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csintaeste una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csintapropune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
