Acasă Interviu Interviul poetului și traducătorului trilingv (brașovean) Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al...

Interviul poetului și traducătorului trilingv (brașovean) Dr. Dr. Christian W. Schenk (membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities) corespondentul Jurnalului Bucureștiului din Boppard – Renania-Palatinat (Germania) în Revista „Oltart” din Slatina

De către
Thomas Csinta, French Director & Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Press attached OADO (Organization for Human Defense - Ecosoc, United Nations) Paris (didactic & pedagogical works)
-
1776
10

Revista „Oltart” din Slatina la Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu”

Etapele evoluției istorice a bibliotecii Ion Minulescu

  • Perioada de înfiripare a unui nucleu de biblioteca care începe în 1841 și durează pâna în 1913. În Regulamentul organic intrat în vigoare în Țara Româneasca în 1831 la art. 65, p. 13 prevedea: „Alocarea unei sume anuale pentru ținerea școalelor publice în capitală și celelalte orașe ale principatului, a tipografiei, a bibliotecii”. Astfel în 1841 ilustra Școala Ionașcu-primea primul lot de 74 de cărți-„cărți ce vor stă la dispoziția profesorilor, elevilor dar și la dispoziția dumnealor locuitorilor orasani”.
  • 1913-1931. În anul 1913 institutorul slătinean Marian S. Andreean donează prin testament primăriei orașului Slatina casă să cu patru camere și o biblioteca cu 2000 de volume pentru înfiintarea unei biblioteci publice. Primul război mondial și apoi convulsiile post război au amânat punerea în executare a testamentului pâna în 1931.
  • 1931-1948. Prin dispoziția Prefecturii Județului Olt din 26 octombrie 1931 se inaugurează Biblioteca publică din orașul Slatina-fiind actul de înfiintare a primei biblioteci publice în sensul modern al cuvântului-funcționează cu 1 bibliotecar și s-a numit Biblioteca comunală „M.S. Andreean”.
  • 1948-1989. După cel de-al doilea război mondial și preluarea puterii de către comuniști, în anul 1950 bibliotecile devin instituții de stat; biblioteca slătineană are un fond de 20.000 volume, format din fondul Andreean, Ionașcu, YMCA dar și din numeroase confiscări efectuate între anii 1946-1950. Între 1951-1968 primește denumirea de Biblioteca Raională Slatina. În urmă reorganizării teritoriale administrative-1968, Biblioteca redevine orășenească, dându-i-se rang de Biblioteca Județeană începând cu anul 1975. Creșterea numărului de volume a fost relativ lent, ajungând în decembrie 1989 la cca. 100.000 unități de bibliotecă.
  • 1990- în prezent. Prin Hotarârea nr. 24/22 decembrie 1992 al Consiliului Județean Olt, numele poetului simbolist Ion Minulescu este atribuit Bibliotecii Județene Olt.

În 1993-Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu” se mută în actualul sediu din Bulevardul A.I. Cuza nr. 3 B; între 1999-2005 sediul trece printr-un amplu proces de modernizare prin extinderea de noi spații și o nouă fațada. În prezent, Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu” dispune de 280.000 unități de bibliotecă și este deservită de 42 bibliotecari și personal auxiliar.

Interviu realizat de către Ovidiu Cristian Dinică (n. 1963, absolvent al Facultății de Studii Economice din Craiova în 1987, debut în 1977 în revista „Cutezătorii”, sub girul lui Ovidiu Zotta; în 1983 în volumul „Andra”, Mihai Stoian i-a publicat prima poezie. Volume de autor: „Roșu Alternativ”, 2012; „Amintirile toamnei”, 2014;  „Vitrina cu Vise”, 2018; „Nevoia de a fi Blând”, 2019)

ovidiu-dinica

Notă. Alte articole ale (despre) autorul Christian Schenk în Jurnalul Bucureștiului.

Nota redacției

 

Articolul precedentProtejat: Cours Prépa (CPGE – MPSI –1). Subiecte de fizică specială (Partea 1) pregătitoare pentru concursurile de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (Grandes écoles d’ingénieurs). „Frânarea unui satelit de atmosferă”, „Difuzia Rutherford”, „Potențialul generator al mareelor”.
Articolul următorInterviu – Cristina Profeanu (Consultant Resurse Umane, Trainer și Coach autorizat în domeniul resurselor umane). Headhunting și rolul acestuia în recrutarea cadrelor superioare (de înalt nivel) în posturi de (mare) responsabilitate
Thomas Csinta, French Director & Chief Editor J-B (Journal of Bucharest), Press attached OADO (Organization for Human Defense - Ecosoc, United Nations) Paris (didactic & pedagogical works)
https://scholar.google.com/citations?user=AkcbFmcAAAAJ&hl=ro
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

10 COMENTARII

  1. […] a omului. Mai târziu a apărut și Teoria evoluționistă a omului de știință britanic Charles Darwin (sec. XIX), despre care se spune astăzi, că a fost „un geolog amator, veleitar, ambițios, […]

  2. Christian W. Schenk, o personalitate marcantă. Când am avut ocazia să-l cunosc i-am admirat modestia cât și curajul de a se lupta cu instituțiile noastre corupte, el însuși fiind o instituție!
    M-a amuzat teribil la o conferință pe care a susținut-o când organizatorii l-au rugat: “- dar vă rugăm să nu vă luați aici de ICR și USR, dar mai ales de domnul Manolescu.” Două zile mai târziu l-am auzit într-un interviu televizat amuzându-se tocmai de aceste rugăminți, evident fără a da nume. Am auzit că astfel de rugăminți le primește foarte des…

  3. Christian W. Schenk, o personalitate extrem de complexă, o personalitate jugulată din cauza opoziției sale față de infractorii celor două instituții care ar trebui să promoveze literatura, nu să o distrugă: ICR și USR!
    Cum până în ‘89 Schenk a fost în mod oficial persona non grata, acum este – la instituțiile bucureștene – tot persona n-om grata? Dr astă dată… “inoficial”!