„Războiul lui Heisenberg va declanșa o furtună de controverse academice… Dar toti cititorii se vor bucura de intriga demnă de romanele de capă și spadă și de profunda dramă umană.” (Timothy Ferris)
Editura Publisol lansează cartea Războiul lui Heisenberg. Istoria secretă a bombei germane de Thomas Powers, o lucrare captivantă, care explorează misterele și dilemele etice din jurul programului german de dezvoltare a bombei atomice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Volumul oferă o perspectiva unică asupra unor întrebări fundamentale ce privesc moralitatea, cunoașterea și responsabilitatea în timp de război.
Germania lui Hitler a încercat în al Doilea Război Mondial, să construiască o bombă atomică. Deși beneficia de reputați savanți, de materii prime și de o tehnologie înaintată, programul nuclear al celui de-l Treilea Reich s-a dovedit un fiasco. Cartea lui Thomas Powers, Războiul lui Heisenberg, susține cu documente de netăgăduit că acela care a pus surdină ambițiilor nucleare naziste a fost laureatul Nobel Werner Heisenberg. Unul dintre ultimele secrete ale celui de-Al Doilea Război Mondial este motivul pentru care germanii nu au reușit să construiască o bombă atomică. Germania era locul de naștere al fizicii moderne, posedă materiile prime și baza industrială și avea la dispoziție unele dintre cele mai strălucite minți din domeniul fizicii nucleare.
„Importantă și originală, un alt capitol din povestea epică a modului în care omenirea a ajuns să aibă la îndemână mijloacele propriei distrugeri.” (Richard Rhodes, Autor The Making of the Atomic Bomb)
În volumul „Războiul lui Heisenberg”, Thomas Powers prezintă interacțiunea dintre știință și spionaj, moralitate și necesitate militară, paranoia și logică rece care au marcat programul german de construire a bombei atomice, dar și răspunsul Aliaților la acesta. Pe baza a zeci de interviuri și a anilor de cercetare intensivă, Powers concluzionează că Werner Heisenberg, care a fost fi gură principala a efortului atomic german, a obstructionat în mod conștient dezvoltarea bombei, iar într-o faimoasa întâlnire din 1941, la Copenhaga, cu fostul sau mentor Niels Bohr, a încercat să-i descurajeze și pe Aliați să-și atingă obiectivul de a construi propria bombă.
Cu o analiză detaliată, Powers dezvăluie evenimentele ce gravitează în jurul fizicianului Werner Heisenberg și echipei sale, arătând cum știință și războiul se întâlnesc într-o competiție devastatoare de putere și cunoaștere. Heisenberg, unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului XX, cunoscut pentru formularea Principiului Incertitudinii, devine aici un personaj complex prins între loialitatea față de țară să și implicațiile etice ale armelor nucleare.
Powers abordează subiectul cu o rigoare impresionantă, dezvăluind întrebări controversate: Au încercat Heisenberg și echipa să să construiască bombă atomică? Au fost sabotati de aliați, sau au sabodat ei înșiși proiectul pentru a preveni o catastrofă globală? Fără să ofere un răspuns definitiv, Powers invită cititorii să reflecteze asupra dificultăților morale și asupra tentației cunoașterii, într-un context politic și militar periculos.
„Războiul lui Heisenberg” este o „carte atent documentată și foarte bine scrisă” (Time), a cărei poveste extraordinară captivează și…neliniștește.
Cartea „Războiul lui Heisenberg”, de Thomas Powers este disponibilă pe site-ul editurii Publisol în librării și magazinele online de specialitate.
Notă. Thomas Powers, autor și jurnalist american premiat, este cunoscut pentru stilul sau de investigație meticulos. Powers a câștigat Premiul Pulitzer în 1971 pentru reportajele sale legate de cazul Dianei Oughton, o tânăra implicată în activism radical și terorism în Statele Unite. Acest caz a inspirat prima sa carte, Diana: The Making of a Terrorist, în care Powers abordează rădăcinile ideologice și psihologice ale terorismului. De-a lungul carierei sale, Powers a explorat teme complexe legate de război și putere. Printre lucrările sale se numără The War at Home: Vietnam and the American People, o investigație detaliată asupra impactului războiului din Vietnam asupra cetățenilor americani, și The Man Who Kept the Secrets: Richard Helms and the CIA, o biografie complexă a unui fost director CIA. În cartea Thinking About the Next War, Powers continuă să analizeze dinamică globală a puterii și etică în contextul conflictelor armate.
Notă. Articolele publicate în Jurnalul Bucureștiului cu lucrările Editurii Publisol
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
[…] Istoria secretă a bombei atomice germane prin volumul „Războiul lui Heisenberg” de Thomas Powe… […]