„Iureșurile Iosefinei – Manual de estetică poetică” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, profesor de cercetare în Modelizare matematică și Matematică aplicată în științe sociale (ramura socio-judiciară),  director francez și  redactor-șef la Jurnalul Bucureștiului „Le Petit Parisien”  (publicație academică, cultural-educațională și științifică franco-română) Paris-București,  atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite) pe lângă Curtea cu Jurați a Tribunalului Judiciar din Paris, Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Apărătorului Drepturilor Omului (OADO-Națiunile Unite),  Președinte de Onoare OPDP  (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diasopra), Membru al  UZPR (Uniunea Jurnaliștilor Profesioniști din România),  Director științific la CUFR R&D (Centrul Francez de Consiliere, Educație și Cercetare-Dezvoltare pentru Studii Postuniversitare) Paris-București,  Google  Scholar       

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Consilierii OADD sunt experți judiciari, personalități ale mediului academic și specialiști în jurnalismul de investigație criminală, cu o vastă experiență în sistemul judiciar francez (în vigoare în Franța Metropolitană, Ultramarină  și în Spațiul francofon), care au intervenit, cu succes, într-o serie de dosare infracționale (corecționale & criminale).  Prin analiza aprofundată a acestora aceștia identifică eventualele erori de fapt, de procedură sau de drept (comise de  judecătorii de instrucție și/sau serviciile de poliție judiciară ale Poliției sau Jandarmeriei Naționale) și contribuie la elaborarea unor strategii de apărare în sprijinul persoanelor cercetate penal (cu statut de preveniți) sau condamnate (cu sentința rămasă definitivă), în deplin respect față de lege și de dreptul la un proces echitabil.

„Victoire historique” dans l’affaire du siècle – le dossier du quadruple assassinat „Dany Leprince”. Victorie istorică în dosarul de cavadruplu familicid Dany Leprince. Investigațiile jurnalistice și științifice (private) ale Profesorului Thomas Csinta în centrul atenției justiției franceze pentru revizuirea procesului lui Dany Leprince (condamnat la închisoare pe viață în 1997 pentru presupusa sa faptă comisă în 1994) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Am constat că, de fapt, poeta Iosefina Schirger este foarte, foarte bogată. Trăiește și parcurge inspirată trei vieți deodată care nu se intersectează fizic, ci numai metafizic: una, a ei personală, a doua, a creației/cărților sale și a treia, a vieții nenumăraților săi admiratori, cititori care absorb din dulceața creației sale poetice, reușind astfel să alcătuiască o comunitate aparte specifică de oameni deveniți peste noapte ai ei. Aceasta se numește fericire. Trei vieți asemenea celor trei piloni hristici: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt. Asta pentru că și-a împărțit, oferit poezia, studiile, munca, cititorilor. Ar trebui să o bucure, dar omul niciodată nu este mulțumit cu ce are. Vrea, vrea mereu.

„Atlantida mea. A noastră” – tensiunea dintre contrarii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la poeta și prozatoarea Dr. Iosefina Schirger

Majoritatea oricărui grup social amintește de o turmă de oi ce își schimbă direcția după cum o mână ciobanul. Asta este Dilema cea mare. În lucrările mele abordez cauzele apariției ei dar și posibilitățile de rezolvare a ei. Ca să înțelegeți cu ce se ocupă filosofia aduc numai un exemplu. Iată, Paler de pildă, consideră că se deosebesc, afirmă și se confirmă drept principale: viața, iubirea și moartea. Așa consideră el. Eu consider totul principal și esențial integrat într-un sistem. Acest fapt dezbină logica unei întregi lumi și anume că ea împarte întregul în părți, elemente principale și secundare, adică inegale, fapt care, duce la toate relele cunoscute. Ca Paler crede o mulțime de lume fără ca cineva să îndrăznească să gândească, să-i pună afirmația sub semnul întrebării.

Știți cum se numește acest lucru? Cult al personalității susținut și cultivat de admiratorii lui, adică de lipsa gândirii critice, un fel de cult al ignoranței intelectuale. Așa stau lucrurile și în privința altor cărturari. Pe când totul are loc simultan, concomitent și sinergic într-o mișcare, transformare constantă, temeinică a realității. Însuși Isus nu s-a considerat principal, superior pentru că El a spălat picioarele ucenicilor săi și le-a spus că cei mari trebuie să slujească pe cei considerați inferiori. Cu regret spun: astfel gândesc, au gândit și vor mai gândi încă toți filosofii actuali cum au gândit Heidegger, Kant, Hegel și toți ceilalți. O carte pe care de curând am publicat-o, tocmai de critica filosofiei contemporane se ocupă.

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Martin Heidegger (de la corespondenta permanentă a Jurnalului Bucureștiului Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Stamford, Connecticut) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Hegel – Despre certitudinea sensibilă, eu şi eu ca proiect al ideii de eu axiomatic (argumente critice) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Dar iată, cam cum stau lucrurile: Oamenii scriu, trăiesc, visează în continuare! În esenţă, spre exemplu, iată ce sintetizează scriitorul Daniel Corbu, în Decalogul poetului:

• 01. Întoarcerea la magie și la misterul ființei
• 02. Respectarea inspirației și a stărilor poetice în desăvârșirea lor; a scrie fără inspirație, luat de vânturile vreunei inginerii textuale, considerăm că este o lipsă de bun simț
• 03. Conferirea forței mantrice oricărui text liric; avansarea către cititor a textelor ne energizate, cu limbaj comun vlăguit este o eroare de neiertat
• 04. Elitismul/înălțarea cititorului la ezoterismul poeziei și refuzul coborârii la înțelegerea vulgului, populismul fiind o ridicolă și impardonabilă decădere;
• 05. Demnitatea expresiei artistice și originalitatea cu orice preț
• 06. Cultivarea misterului și punerea în acord cu spectacolul ființial
• 07. Depărtarea de cotidian cu ajutorul viziunilor și a metaforei regale, menținerea poeziei în metafizic
• 08. Așezarea poeziei dincolo de biografismul limitat și egocentric
• 09. Aristocratizarea poeziei prin îndepărtarea ei de mizeriile actualității, de prozaic, de limbajul pornografic (cuvintele care nu se spun în biserică, nu se scriu nici în poezie!)
• 10. Menținerea prestanței sociale a poetului, înlăturarea vanităților vedetismului, salvarea vechii imagini, cea a artistului ca “așchie de dumnezeire”, cum spunea Leonardo da Vinci

Îl susțin întru totul pe Corbu. Eu critic pe mulți desființându-i și sunt aspru acolo unde se mimează poezia transformată într-un populism ieftin și amăgitor. Nu trebuie să profanăm poezia, ceea ce este sfânt, frumos ca lacrima ochilor și dat de la Dumnezeu. Toți se vor poeți. Câteodată te întâlnești cu asemenea profanări, încât nu te poți abține de a nu critica. Doamne ferește ce se supără atunci! Nu la toți le este dat să fie poeți. Am două eseuri pe această temă, despre arta pură, criticul de artă, poezia onirică și multe alte materiale. Aș putea scrie un studiu despre cum se scrie poezie, ceva inedit. Ar cere multă responsabilitate, timp, resurse fizice și sufletești. De fapt unde s-a văzut poet sau filosof să stea bine cu timpul, cu vremurile, cu lumea? Cât mai am puteri și inspirație chiar am să încerc. Am scris pe această temă, fără o sistematizare oarecare. Trebuie pusă organizare în aceste lucruri, ca modalități de atingere a performanțelor.

Revenind, m-am convins de un adevăr: Iosefina Schirger este un stimulator de spirite, o inovatoare, o „armă albă, parfum sfredelind, gravitând, semănând răni, furtună, fum… M-a învățat să traversez munții și ceața, să respir. Visează cu mine! Dusă e vara. Deschide fereastra, mintea, inima! Vezi, unele vise se pot întâmpla!” spune poeta. La ea, chiar și proza, de fapt tot poezie este! Am citit despre cum vede și înțelege ea și mi-a plăcut. Îndrăznește și face. Am rămas copleșit, fără cuvinte. Spun doar atât: Două aripi se interpun în mijlocul unui orizont visat unificator. Numai o ființă cu o mare inimă visătoare și premoniție anticipativă este capabilă de atâta pasiune! Iată ce scrie în Amintiri din alte veri: „Măi Ană, caut un cuțit să scriu cu el un scrijelit! Pe tine, Ană, te-am zidit! Nu te îndeamnă, nu te-aduce spre mine acest cârd de cuvinte fără noimă care vine? Cât suferim și ne strivim noi între noi, o să pierim! Salvarea e să ne iubim. Nu te mai simți, vară, prost! Eu fără tine nu am rost. Sunt ca un cer fără de stele, anost. Între ape și cerul rămas e un fel de plexiglas. Al meu sau al tău…atât e: un pas! E un timp ce ne-a schimbat mersul lin în alergat. Eu doar pe limba ta pot scrie romane-ntregi de poezie și-un manual de teorie, dar ţie-ţi par butaforie! Nimic nu va fi între noi! Poate o mână, două de foi și un cald-rece, cald-rece război. Apele tale-ngropate îmi amintesc cum am fost: o cetate. Cât sunt, cât ești de departe! Eu ți-aș spune dar nu-i drept, ai și tu inimă-n piept: semeni cu un zmeu deștept. Mă aplec din fântână în fântână să mă găsești, să mă iei de mână. Ai să mă crezi dacă-ți spun că vorbesc ziua, noaptea cu tine pe drum? Păsările mele necunoscute ajung la tine tăcute. Lasă-le! Du-te!...”

Petru Ababii și a sa gândire critică filosofică – o viață trăită fără jumătăți de măsură – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Cronică de întâmpinare de Dr. Iosefina Schirger dr (poetă și prozatoare)

Versurile sunt scrise parcă ieri, parcă azi, parcă mâine. Ce și cât se mai poate spune despre un sentiment, o trăire, o iubire? Iată că ea găsește noi și noi, infinit de multe forme, toate cele despre care se poate vorbi. Și totul la modul superlativ metaforic. Atâta bogăție nemăsurabilă în sufletul său rarisim: Ceva aștept, aștept necontenit, înalt, de preț, neauzit: un zvon, un nor, un răsărit. În ani-lumină măsor distanțe. Cu frunze uscate, toamna ne minte. Răcoarea adie, umbre se îndoaie. Liniștea curge într-un evantai de cuvinte. Orizontu-i fierbinte. Experimentul poetic? O inflexiune, o translatare în spațiu a eternei clipe deșarte… Dacă iubire nu ar fi, versificația cui ar folosi? De-un veac mă lupt c-o neființă! Ce risipire, câtă străduință! Caut un cuvânt, aștept un mesaj, ca un pescăruș răsăritul. Absențe obișnuite, plate vis-a-vis de toate cuvintele intense, mate! Sângerează viorie hârtia. A fost frumos călătorind între noi...poezia. (Sfârleze)

Citind m-a uimit prospețimea energiilor dătătoare de viață, ascunse în poezii. Am rezumat astfel profunzimea și esențialitatea harului său: În întreaga creație poetică sublimul rezultă din interpunerea tensiunilor reale și ireale care creează o mistică a unei senzualități elitare ce face din perceperea diferențelor materiilor pe care le formează o sumă, un scop și un sens al existenței-unica trăsătură cerebrală umană de a discerne instantaneul înscrierii în eternitate. Poezia Iosefinei este ca un chihlimbar care curge în forma lui pură-apa vie și transparentă ce țâșnește ca un șuvoi din izvorul vieții și al Metaforei Magna. Ceea ce spun se referă anume la ea, nu în general, la existență ca atare, ci la viața ei concretă. Aș fi folosit capacitate și nu trăsătură, pentru că mă refer anume la potențialul valoric al întregului său intelect și nu la un factor al lui. Vrea sau nu, arde până la cenușă, în plan existențial, testând limitele, împingându-le spre alte orizonturi.

„Vorbiri la limită” – Interviul lui Ion Nălbitoru (membru al UZPR și LSR) cu Dr. Iosefina Schirger (poetă și prozatoare, membră a LSR) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Iată în Vorbirile ei la limită: Dac-aș putea ceva măreț să vă trimit, să spun, să vă răsfăț!  Nu am dormit. Am răscolit, am inventat un timp nedefinit, o formulă, o expresie aproape poetică, un manual de estetică. Pot divaga în metafore, simboluri sau mit. Aștept doar forma liberă, potrivită prin care trăirea să o transmit.  Am să v-arăt a mea măsură și cerurile ce îmi fură deschise toate! Ce arsură! Iubirea-i risipită-n infinit. Este ușor să fii desăvârșit, odată ce hotarul de cuvinte ai găsit!  Am să scriu ce s-a mai scris: din amintiri, etern feminine poezii.  Ochii vor ști cumva să vadă, vara din gând, toamna de afară, golul din zăpadă…

Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporane; Interesul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (I). Scrisoare deschisă Primarului comunei Hărman (ZMBv) Onoriu–Aurelian Velican și Poliției din Hărman. „Exemplarul” canin al speciei „Canis lupus familiaris” al „exemplarului” (in)uman Gabriel Ungureanu este plimbat în libertate de către fiul său minor (fără zgardă, fără botniță, fără lesă) și face victime din nou (fiind în „recidivă” de atac)

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (II). Răspunsul Poliței din comuna Hărman (ZMBv) la plângerea depusă pentru „vătămarea corporală gravă” a Puiuțului Buck, adresată, simultan, și primarului comunei Onoriu–Aurelian Velican

Atac canin sângeros la Hărman – Zona Metropolitană Brașov (III). Poliția din Hărman „hors la loi” (în afara legii) și contribuie la „favorizarea infractorului”. Primarul Aurelian – Onoriu Velican – „moșchea”, iar stăpânul câinelui lup agresiv Gabriel Ungureanu (care riscă să devină „infractor” – prin recalificarea faptei în infracțiune conform legii) trăiește, în continuare, cu un profund „sentiment al impunității” și își plimbă, în continuare, câinele lup liber (fără zgardă, fără botniță și fără lesă) sfidând OUG nr.55/2002

„Atac canin sângeros la Hărman” – Zona Metropolitană Brașov (IV). Teorema lui Pitagora aplicată de agentul de Poliție Oana Dorca într-un triunghiul oarecare. „Tăcerea mieilor” primarului Aurelian – Onoriu Velican rămâne surdă, în timp ce o plângere penală contra „șoferului de cursă lungă” Gabriel Ungureanu este în „balotaj” la IJP Brașov

Editorialul verii – „Dispozitivul” Lansarea de carte & „mecanismele de schimb” ale acestuia la „periferia” legii – în special cu participarea „forțată” a elevilor din școli – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Vasile – Dan Marchiș (poet, eseist, publicist, fondatorul revistei „Sintagme codrene”) cu o notă a redacției (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached OADO – United Nations)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)