„Iureșurile Iosefinei – Manual de estetică poetică” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)
Notă.Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro
Am constat că, de fapt, poeta Iosefina Schirger este foarte, foarte bogată. Trăiește și parcurge inspirată trei vieți deodată care nu se intersectează fizic, ci numai metafizic: una, a ei personală,a doua, a creației/cărților sale și a treia, a vieții nenumăraților săi admiratori, cititori care absorb din dulceața creației sale poetice, reușind astfel să alcătuiască o comunitate aparte specifică de oameni deveniți peste noapte ai ei. Aceasta se numește fericire. Trei vieți asemenea celor trei piloni hristici: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt.Asta pentru că și-a împărțit, oferit poezia, studiile, munca, cititorilor. Ar trebui să o bucure, dar omul niciodată nu este mulțumit cu ce are. Vrea, vrea mereu.
Majoritatea oricărui grup social amintește de o turmă de oi ce își schimbă direcția după cum o mână ciobanul. Asta este Dilemacea mare. În lucrările mele abordez cauzele apariției ei dar și posibilitățile de rezolvare a ei. Ca să înțelegeți cu ce se ocupă filosofia aduc numai un exemplu. Iată, Paler de pildă, consideră că se deosebesc, afirmă și se confirmă drept principale:viața, iubireași moartea. Așa consideră el. Eu consider totul principal și esențial integrat într-un sistem. Acest fapt dezbină logica unei întregi lumi și anume că ea împarte întregul în părți, elemente principale și secundare, adică inegale, fapt care, duce la toate relele cunoscute. Ca Paler crede o mulțime de lume fără ca cineva să îndrăznească să gândească, să-i pună afirmația sub semnul întrebării.
Știți cum se numește acest lucru? Cult al personalității susținut și cultivat de admiratorii lui, adică de lipsa gândirii critice, un fel de cult al ignoranței intelectuale. Așa stau lucrurile și în privința altor cărturari. Pe când totul are loc simultan, concomitent și sinergic într-o mișcare, transformare constantă, temeinică a realității. Însuși Isus nu s-a considerat principal, superior pentru că El a spălat picioarele ucenicilor săi și le-a spus că cei mari trebuie să slujească pe cei considerați inferiori. Cu regret spun: astfel gândesc, au gândit și vor mai gândi încă toți filosofii actuali cum au gânditHeidegger,Kant,Hegelși toți ceilalți. O carte pe care de curând am publicat-o, tocmai de critica filosofiei contemporane se ocupă.
Dar iată, cam cum stau lucrurile: Oamenii scriu, trăiesc, visează în continuare! În esenţă, spre exemplu, iată ce sintetizează scriitorul Daniel Corbu,în Decalogul poetului:
01. Întoarcerea la magie și la misterul ființei
02. Respectarea inspirației și a stărilor poetice în desăvârșirea lor; a scrie fără inspirație, luat de vânturile vreunei inginerii textuale, considerăm că este o lipsă de bun simț
03. Conferirea forței mantrice oricărui text liric; avansarea către cititor a textelor ne energizate, cu limbaj comun vlăguit este o eroare de neiertat
04. Elitismul/înălțarea cititorului la ezoterismul poeziei și refuzul coborârii la înțelegerea vulgului, populismul fiind o ridicolă și impardonabilă decădere;
05. Demnitatea expresiei artistice și originalitatea cu orice preț
06. Cultivarea misterului și punerea în acord cu spectacolul ființial
07. Depărtarea de cotidian cu ajutorul viziunilor și a metaforei regale, menținerea poeziei în metafizic
08. Așezarea poeziei dincolo de biografismul limitat și egocentric
09. Aristocratizarea poeziei prin îndepărtarea ei de mizeriile actualității, de prozaic, de limbajul pornografic (cuvintele care nu se spun în biserică, nu se scriu nici în poezie!)
10. Menținerea prestanței sociale a poetului, înlăturarea vanităților vedetismului, salvarea vechii imagini, cea a artistului ca “așchie de dumnezeire”, cum spunea Leonardo da Vinci
Îl susțin întru totul pe Corbu. Eu critic pe mulți desființându-i și sunt aspru acolo unde se mimează poezia transformată într-un populism ieftin și amăgitor. Nu trebuie să profanăm poezia, ceea ce este sfânt, frumos ca lacrima ochilor și dat de la Dumnezeu. Toți se vor poeți. Câteodată te întâlnești cu asemenea profanări, încât nu te poți abține de a nu critica. Doamne ferește ce se supără atunci! Nu la toți le este dat să fie poeți. Am două eseuri pe această temă, despre arta pură, criticul de artă,poezia oniricăși multe alte materiale. Aș putea scrie un studiu despre cum se scrie poezie, ceva inedit. Ar cere multă responsabilitate, timp, resurse fizice și sufletești. De fapt unde s-a văzut poet sau filosof să stea bine cu timpul, cu vremurile, cu lumea? Cât mai am puteri și inspirație chiar am să încerc. Am scris pe această temă, fără o sistematizare oarecare. Trebuie pusă organizare în aceste lucruri, ca modalități de atingere a performanțelor.
Revenind, m-am convins de un adevăr:Iosefina Schirgereste un stimulator de spirite, o inovatoare, o „armă albă, parfum sfredelind, gravitând, semănând răni, furtună, fum… M-a învățat să traversez munții și ceața, să respir. Visează cu mine! Dusă e vara. Deschide fereastra, mintea, inima! Vezi, unele vise se pot întâmpla!” spune poeta. La ea, chiar și proza, de fapt tot poezie este! Am citit despre cum vede și înțelege ea și mi-a plăcut. Îndrăznește și face. Am rămas copleșit, fără cuvinte. Spun doar atât:Două aripi se interpun în mijlocul unui orizont visat unificator. Numai o ființă cu o mare inimă visătoare și premoniție anticipativă este capabilă de atâta pasiune! Iată ce scrie în Amintiri din alte veri: „Măi Ană, caut un cuțit să scriu cu el un scrijelit! Pe tine, Ană, te-am zidit! Nu te îndeamnă, nu te-aduce spre mine acest cârd de cuvinte fără noimă care vine? Cât suferim și ne strivim noi între noi, o să pierim! Salvarea e să ne iubim. Nu te mai simți, vară, prost! Eu fără tine nu am rost. Sunt ca un cer fără de stele, anost. Între ape și cerul rămas e un fel de plexiglas. Al meu sau al tău…atât e: un pas! E un timp ce ne-a schimbat mersul lin în alergat. Eu doar pe limba ta pot scrie romane-ntregi de poezie și-un manual de teorie, dar ţie-ţi par butaforie! Nimic nu va fi între noi! Poate o mână, două de foi și un cald-rece, cald-rece război. Apele tale-ngropate îmi amintesc cum am fost: o cetate. Cât sunt, cât ești de departe! Eu ți-aș spune dar nu-i drept, ai și tu inimă-n piept: semeni cu un zmeu deștept. Mă aplec din fântână în fântână să mă găsești, să mă iei de mână. Ai să mă crezi dacă-ți spun că vorbesc ziua, noaptea cu tine pe drum? Păsările mele necunoscute ajung la tine tăcute. Lasă-le! Du-te!...”
Versurile sunt scrise parcă ieri, parcă azi, parcă mâine. Ce și cât se mai poate spune despre un sentiment, o trăire, o iubire? Iată că ea găsește noi și noi, infinit de multe forme, toate cele despre care se poate vorbi. Și totul la modul superlativ metaforic. Atâta bogăție nemăsurabilă în sufletul său rarisim: Ceva aștept, aștept necontenit, înalt, de preț, neauzit: un zvon, un nor, un răsărit. În ani-lumină măsor distanțe. Cu frunze uscate, toamna ne minte. Răcoarea adie, umbre se îndoaie. Liniștea curge într-un evantai de cuvinte. Orizontu-i fierbinte. Experimentul poetic? O inflexiune, o translatare în spațiu a eternei clipe deșarte… Dacă iubire nu ar fi, versificația cui ar folosi? De-un veac mă lupt c-o neființă! Ce risipire, câtă străduință! Caut un cuvânt, aștept un mesaj, ca un pescăruș răsăritul. Absențe obișnuite, plate vis-a-vis de toate cuvintele intense, mate! Sângerează viorie hârtia. A fost frumos călătorind între noi...poezia. (Sfârleze)
Citind m-a uimit prospețimea energiilor dătătoare de viață, ascunse în poezii. Am rezumat astfel profunzimea și esențialitatea harului său: În întreaga creație poetică sublimul rezultă din interpunerea tensiunilor reale și ireale care creează o mistică a unei senzualități elitare ce face din perceperea diferențelor materiilor pe care le formează o sumă, un scop și un sens al existenței-unica trăsăturăcerebrală umană de a discerne instantaneul înscrierii în eternitate. Poezia Iosefinei este ca un chihlimbar care curge în forma lui pură-apa vieși transparentă ce țâșnește ca un șuvoi din izvorul vieții și al Metaforei Magna. Ceea ce spun se referă anume la ea, nu în general, la existență ca atare, ci la viața ei concretă. Aș fi folosit capacitate și nu trăsătură, pentru că mă refer anume la potențialul valoric al întregului său intelect și nu la un factor al lui. Vrea sau nu, arde până la cenușă, în plan existențial, testând limitele, împingându-le spre alte orizonturi.
Iată în Vorbirile ei la limită:Dac-aș putea ceva măreț să vă trimit, să spun, să vă răsfăț! Nu am dormit. Am răscolit, am inventat un timp nedefinit, o formulă, o expresie aproape poetică, un manual de estetică. Pot divaga în metafore, simboluri sau mit. Aștept doar forma liberă, potrivită prin care trăirea să o transmit.Am să v-arăt a mea măsură și cerurile ce îmi fură deschise toate! Ce arsură! Iubirea-i risipită-n infinit. Este ușor să fii desăvârșit, odată ce hotarul de cuvinte ai găsit! Am să scriu ce s-a mai scris: din amintiri, etern feminine poezii. Ochii vor ști cumva să vadă, vara din gând, toamna de afară, golul din zăpadă…
Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)
Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul.O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025;Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.
Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţifică, Ofranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien”din Paris).
Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris,Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.