Este incredibil ce vremuri tulburi trăim! Suntem în anul 2023 după Hristos și lumea nu dă semne să devină mai bună, mai indulgentă, mai tolerantă, mai înclinată să apere drepturile fundamentale ale omului și demnitatea umană; din contră, oamenii au devenit tot mai răi, mai invidioși, mai ostili și puși pe harță și mai nou-pe denazificare, cum și-a prezentat în mod diplomatic acțiunile președintele rus, referindu-se la intervenția militară din Ucraina.
Suntem la aproape un an de la începutul ostilităților între Rusia și Ucraina (nu departe de granița cu țara noastră, un an al cărui bilanț încerc să-l prezint acum), care au debutat p2 24 februarie 2022 (ca o ironie a sorții, de ziua de „Dragobete” la noi în țară), când Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare majoră a războiului ruso-ucrainean, care a început, de fapt, în 2014. Invazia s-a soldat cu zeci de mii de morți de ambele părți. Ea a provocat cea mai mare criză de refugiați din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul țării lor până la sfârșitul lunii mai, iar peste 8 milioane au fugit din țară până la 31 ianuarie 2023. A fost un an de coșmar pentru civilii din regiunile Donbas, Luhansk și Duvet, de la portul Mariupol până la Odesa și chiar din când în când capitala Ucrainei–Kiev a fost ținta bombardamentelor și a dronelor rusești. Nu este intenția mea să ofer statistici.
După ce am asistat la un exod, pot împărtăși mărturiile cutremurătoare ale celor care căutau refugiu în țările învecinate; Moldova, România, Polonia, Ungaria și alte țări UE unde milioane de cetățeni ucraineni solicită azil temporar. A trecut un an de când a fost impusă Legea marțială, iar bărbații cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani au fost luați cu arcanul la acest război devastator. A fost un an în care copii, adolescenți, tineri, femei și bătrâni au plecat în pribegie. Un an în care am văzut orașe rase de pe fața pământului, spitale, școli, edificii culturale, locuințe, transformate în mormane de moloz fumegând. Un an în care sute de mii de soldați de ambele părți ale armatei ucrainene și ruse și-au pierdut viața. Un an în care războiul a făcut nenumărate victime în rândul civililor ucraineni, fie ei copii, femei sau bătrâni. Un an în care am văzut drame umane de o intensitate maximă. Un an în care Ucraina s-a umplut de fiarele distorsionate ale tancurilor, provenite de la ambele armate, cu drumuri și suprafețe de pământ presărate de mine neexplodate, reprezentând o amenințare constantă pentru civili.
Un an cu declarații belicoase și de o parte și de alta a frontului, în care propaganda mincinoasă, dezinformarea, și replicile tăioase au curs în râuri pe toate canalele media. Un an în care Rusia și-a arătat mușchii în fața forțelor NATO și a occidentului printr-un război absurd dus pe teritoriul Ucrainei. Un an de amenințare constantă cu arma nucleară. Un an în care, calea diplomației a eșuat în timp ce armele de foc au înroșit țevile diferitelor tipuri de armament greu sau ușor și s-a folosit pe scară largă lansarea diverselor torpile și rachete cu rază scurtă și medie de acțiune din instalații terestre sau navale.
Un an în care politicienii de calibru diferit din întreaga lume, de la președinți de stat până la secretarul general al NATO, au încercat să găsească o modalitate de a pune capăt acestei agresiuni militare nefondate și nedrepte. Ce se poate spune cu certitudine; că în tot acest timp Drepturile Omului au fost complet ignorate și încălcate.
Corespondenţă de la Lordul Prof. dr. avocat Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite-Ecosoc
Nota redacției
Organizația Națiunilor Unite este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată pe 24 octombrie 1945, după Al Doilea Război Mondial, are astăzi 193 de state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, a Cartei Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului internațional”. Sediul central al organizației este la New York. ONU este format din sase organe principale, precum si organisme si institutii specializate. Cele 6 organe principale sunt:
- Adunarea Generala
- Consiliul de Securitate
- Consiliul economic si social (Ecosoc)
- Consiliul de tutela
- Curtea internationala de Justitie
- Secretariatul.
Consiliul Economic și Social (Ecosoc) al Organizației Națiunilor Unite (care se întrunește o dată pe an, în luna iulie pentru o perioadă de 4 săptămâni) este un grup de țări membre ale ONU, membre ale Adunării Generale care promovează cooperarea și dezvoltarea economică și socială internațională și are ca membri 54 state, care sunt alese de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru un termen de trei ani. Presedintele este ales pentru un termen de un an dintre puterile mici și mijlocii reprezentate în Ecosoc.
România a fost membră în Consiliul de Securitate în anii 1962, 1976-1977 și 1990-1991, iar în Ecosoc în perioadele 1965-1967, 1973-1976, 1978-1987 și 1990-1997. La 23 octombrie 2003 prin votul exprimat la cea de-a 58-a sesiune a Adunării generale, România a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pentru mandatul din 2004-2005.
România participa într-o serie de comitete, organe și programe din cadrul ONU între care:
- Conferința asupra Dezarmării (cu sediul la Geneva), Comitetul pentru folosirea pașnică a spațiului extra-atmosferic
- Comitetul special pentru operațiunile ONU de menținere a păcii
- Comitetul ad-hoc pentru Oceanul Indian
- Comitetul pentru Informații, Conferință pentru Dezarmare
- Comitetul pentru eliminarea discriminării rasiale
- Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale, Comisia de Drept Internațional
- Comitetul ONU pentru Programe și Coordonare
- Comitetul pentru probleme Administrative și Bugetare (ACABQ), Comisia Economică a ONU pentru Europa
- Subcomisia pentru prevenirea discriminării și protecția minorităților, Comisia ONU pentru droguri
- Comisia ONU pentru Justiția Penală, Programul Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător.
România, prin prezența să în diferite organe ale ONU, are posibilitatea de a participa la procesul decizional din cadrul organizației mondiale, cu influnete asupra situației internaționale la nivel global și în zone geografice apropiate. De asemenea, participarea României la operațiuni ONU de menținere a păcii a evidențiat eficientă armatei române și disponibilitatea politică a României de a se implică în activități militare multinaționale pentru menținerea stabilității internaționale.
ONU reprezintă totodată, prin multiplele sale organisme specializate din România, o sursă de susținere a eforturilor țării noastre, într-o perioada de transformări sociale și economice definitorii.
În ceea ce privește raportarea la prioritățile de maximă actualitate ale ONU, România se alătură eforturilor generale de a găși formule eficiente pentru reformarea sistemului Națiunilor Unite. Anul 2005 reprezintă o etapă-cheie, de cristalizare productivă a tendințelor înregistrate în domeniu și, totodată, de opțiune. La 2 decembrie 2004, a fost prezentat Raportul Panelului personalităților eminente privind amenințările, provocările și reforma ONU, conțînând ample recomandări în direcția adaptării organizației la contextul internațional al începutului de mileniu, marcat de o dinamică și o complexitate fără precedent. România participă activ la procesul de consultări declanșat odată cu publicarea raportului.
Sub aspect general, România s-a pronunțat constant pentru folosirea mai eficientă a resurselor interne ale Organizației, eliminarea paralelismelor, administrarea eficientă a fluxului de documente în cadrul Secretariatului ONU, utilizarea productivă a resurselor umane, un control financiar strict și instituirea unei evaluări permanente a raportului costuri/beneficii. O atenție particulară este acordată procesului de reforma a Consiliului de Securitate, în vederea sporirii reprezentativității și eficienței sale.
Cele mai recente dezbateri de la organizația mondială privind relațiile dintre ONU și organizațiile regionale au evidențiat faptul că acestea trebuie să fie fundamentate pe principiile complementarității și sprijinului reciproc. Tema respectivă reprezintă, de altfel, alături de reforma ONU, unul dintre obiectivele urmărite cu prioritate de România în cadrul organizației, în perioada de față, constituind, totodată, una din coordonatele definitorii ale modului în care este structurat mandatul României în cadrul Consiliului de Securitate.
De asemenea, România urmărește cu atenție evoluțiile conceptuale ale operațiunilor de menținere a păcii, în vederea intensificării și diversificării implicării ei în aceste operațiuni. Astfel, România figurează în grupul de state care au manifestat disponibilitate de a participa la aranjamentele „stand-by” ale ONU, având că obiectiv creșterea operativitatii intervenției ONU în situații de conflict și urgențe umanitare. În același context, este de menționat că România asigura, în 2005, președinția Comitetului Director SHIRBRIG. În această calitate, beneficiind și de statutul de membru ales al Consiliului de Securitate, România acționează pentru accentuarea dimensiunii de cooperare operațională ONU-SHIRBRIG (Brigada Multinațională în Așteptare cu Capacitate de Luptă ridicată pentru operațiunile ONU) în vederea creșterii capacităților de răspuns rapid și integrat la evoluțiile situațiilor din zonele de interes.
OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului–Națiunile Unite–Ecosoc), avându-l ca președinte–fondator pe lordul, amiral prof. univ. dr. avocat Florentin Scaletchi, membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului și în parteneriat cu Jurnalul Bucureștiului (publicație franco–română cultural–educațională și de cercetare științifică în științele socio–judiciare) al cărui redactor șef și director este jurnalistul de investigații crimiale, atașat de presă și delegat permanent pe lângă Curțile cu Jurați ale Tribunalelor Judiciare franceze, prof. univ. dr. în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale) Thomas Csinta, intenționează deschiderea unui Consulat (filială) OADO la Paris (după cele de la Londra & Insulele britanice St. Penn și Istanbul) cu scopul acordării sprijin moral și juridic cetățenilor români încarcerați în Franța, fie în calitate de preveniți (în Centre de Detenție provizorie), fie în calitate de condamnați (în Centre de Detenție și Închisori de maximă siguranță), în dosare infracționale criminale judecate de către Curți cu Jurați sau Curți cu Jurați Specială.
Decizia noastră a fost luată în urma consultării mai multor dosare criminale (dintre care în unele am și intervenit) în care traducerile și interpretările experților români atașați pe lângă tribunalele franceze lasă mult de droit, ceea ce generează confuzii și contradicții importante în acestea (mai ales, datorită diferențelor semnificative care există între cele două coduri de procedură penale francez și român), motiv pentru care și sentințele pronunțate în tribunale sunt supradimensionate, ceea ce, în fapt, constituie, mai mult sau mai puțin erori judiciare.
Printre obiectivele noastre principale se numără apărarea drepturilor cetățenilor români încarcerați în închosorile franceze dar și apărarea lor în fața instanțelor judecătorești criminale pentru a le garanta un „proces echitabil” (în sesnsul art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), ceea ce ar putea avea ca effect, indirect, și reducerea numărului de cereri depuse (mai mult sau mai puțin justificate) la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
Intenția noastră vom face cunoscută și la Congresul Internațional al Universității Apollonia de la Iași (2–5 martie 2023) la care vom fi prezenți cu o serie de lucrări de specialitate în domeniul respectării drepturilor omului împreună cu General de Bg. (r) Bartolomeu Constantin Săvoiu (Prea Puternic Suveran, Mare Comandor al Supremului Consiliu de gradul 33° și ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat pentru România, Prea Respectabil Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române fondată în 1880, Cel mai onorabil arhonte, deputat în Parlamentul European al Patriarhiei Ecumenice al Constantinopolului, Directorul Ziarului săptămânal–Patria Română)
Articole asociate
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
