Acasă Investigații jurnalistice (criminale) și științifice „Kramer contra Kramer” într-o confruntare de tip „Război și Pace” în lugubrul...

„Kramer contra Kramer” într-o confruntare de tip „Război și Pace” în lugubrul game „În slujba poporului” de tipul „Jocul ielelor”, componentele funeste ale unui digraf într-un sistem complex, într-o probematică (inter – pluri și transdisciplinară) aflată în „Agonie și Extaz” cu actul final „Dulce ca mierea este glonțul patriei”

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.
The principles that will be at the basis of this publication are: 
– Democracy cannot exist without opposition
–Elected representatives are our representatives and not our masters
– Criticism fosters progress
–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

În teoria grafurilor, printr-un graf complet se înțelege un graf neorientat simplu în care fiecare pereche de noduri distincte este conectată printr-o muchie unică. Un digraf complet este un graf orientat în care fiecare pereche de noduri distincte este conectată printr-o pereche de muchii unice (una în fiecare direcție). Graful complet cu n noduri este notat cu Kn care are n(n−1)/2 muchii (un număr triunghiular), și este un graf regulat de grad n−1. Toate grafurile complete sunt propriile lor clici maximale. Acestea sunt maximal conexe întrucât singurul separator(mulțime de noduri a cărei eliminare ar deconecta graful) este mulțimea tuturor nodurilor. Graful complementar al unui graf complet este graful vid.

Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe (formulată de Edward Lorenz în 1960) având la bază  efectul fluturelui și cu aplicații importante în științele fizico-matemnatice, economice, socio-umane, filozofie, etc.) este o ramură a matematici și fizicii teoretice (cu miezul central fizica matematică, respectiv, modele matematice și  raționamente (ultra) abstracte, în loc de procese experimentale), care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei). În concluzie, „un fenomen care pare a se desfășura la întâmplare, are de fapt un element de regularitate ce ar putea fi descris matematic”. În termeni mai simpli, există o ordine ascunsă în orice evoluție aparent haotică a oricărui sistem dinamic complex.

Război și Pace este un celebru roman (operă literară mixed with chapters on history and philosophy) al lui Lev Nikolaevici Tolstoi, publicat între anii 1865-1869. Concentrându-se asupra membrilor a două familii importante, Bolkonski și Rostov, „Război și pace” folosește istoriile lor individuale pentru a portretiza Rusia în pragul unui conflict apocaliptic cu Franța lui Napoleon Bonaparte. Evenimentele împing repede personajele centrale spre confruntarea inevitabilă, eroii murind răniți și vegheați ori descoperind iubirea conjugală, chiar și maiestuosul Napoleon fugind îngenuncheat din Moscova cucerită și înzăpezită. Într-un esseu publicat în 1954, William Somerset Maugham l-a considerat unul dintre cele mai bune zece romane din lume.

Jocul ielelor este prima piesă de teatru al  celebrului scriitor român Camil Petrescu apărut în 1916, cu o acțiune care are loc în 1914. Directorul unui ziar cu orientare politică de stânga (socialist) care intră în posesia unei scrisori compromițătoare pentru ministrul Justiției, silit de colegii săi de partid, renunță la publicarea acesteia în schimbul eliberării unui muncitor din închisoare. Scrisoarea era de la fosta sa amantă, devenită între timp, soția ministrului. În scrisoare, ea îl acuză pe acesta de o crimă nelegiuită. În final, directorul ziarului se sinucide. 

În acest război (de agresiune) al Rusiei contra Ucrainei în derulare (desfășurare) din 24 februarie 2022 cu care erau la curent toate serviciile prestigioase de informatii americane (CIA-Central Intelligence Agency, NSA-National Security Agency, DIA-Defense Intelligence Agency, DHS-Internal Security Division al FBI, DOS-United States Department of State) și cele străine (Mossad, MI5, MI6-SIS, DGSI DGSE, etc.) conform unui bilanț oficial al autorităților ruse, cu 498 de morți ruși și 2.870 de ucrainieni, respectiv, 1.597 de răniți ruși și cca 3.700 ucrainieni, care de altfel, nu este altceva decât „prelungirea prin continuitate” (în termenii analizei matematice) a crizei generate de pandemia Covid-2019, nu trebuie să uităm (nici) faptul că Rusia face parte din BRICs, acronim care se referă la țările (emergente) membre Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Conform unui document publicat în 2005, Mexic și Coreea de Sud erau singurele țări care puteau integra BRICs, dar acestea au fost excluse, fiind considerate „mai dezvoltate” și deja membre ale OCDE (Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Unii analiști susțin că aceasta este o încercare a Chinei, de a sparge IBSA Forum Group (grupare multi-laterală alcătuită din India, Brazilia și Africa de Sud).

În sfârșit, dacă Pentagonul anunță între 2.000-4.000 de soldați uciși după invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, autoritățile ucrainiene  estimează că pierderile armatei rusești sunt mult mai mari. Ar fi vorba de de cca 20 ori mai mulți ruși ucisi (adică, peste 10.000), 39 de avioane  și 40 de elicoptere  doborâte, 269 de tancuri, 94 de vehicule blindate și 105 de alte tipuri de armament (echipament) de artilerie distruse. Sinistrul bilanțul pare incredibil. Dar nu exclus. Ar fi groaznic. Poate fi și un „dizpozitiv” de descurajare a armatei rusești și de încurajarea a cele ucrainiene. 

Pentru că, corpul de  armată rusă, cel puțin, cel care a fost antrenată în acest război stupid nu era „profesionistst”, fiind compus din „militari în termeni” care își efectuau stagiul militar pe timp de pace, care, sub nicio formă nu era nici pregătiți și nici „apți” de (acest) război, care „în timpurile moderne” (zilele noastre), în care armata „s-a profesionalizat”, are loc cu „militari de carieră” („mercenari”).

N-ar fi exclus nici faptul ca rușii, pentru a se debarasa de cadavrele lor, să folosească „incineratoare (crematorii) ambulante (ambulatorii)” (adică, vehicule), ceea ce ar putea explica marea diferență dintre cei uciși-identificați și cei „dispăruți fără urmă”. Ca urmare, „Adevărul este misterios și ușor de pierdut, el trebuie recucerit mere (Albert Camus, Premiul Nobel pentru Literatură 1957).

Edvige & Cristina, fişierele ostile ale DCRI (Direcția Centrală a Informațiilor Interne) devenită DGSI (Direcţia Generală a Securităţii Interne, din 30 aprilie 2014). Corespondență din Franța (prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei & al OADO – Națiunile Unite)

Subiect de teză de doctorat. Poliția Judiciară (PJ – DCPJ, SRPJ, BRI, OCLCIFF) și unitățile (forțele) de elită ale Poliției (PN – RAID, BAC) și ale Jandarmeriei Naționale (GN – GIGN, GEIPN, PSIG) franceze care intervin în combaterea marii criminalități (intervențiile lor spectaculoase, detaliate și controversate, în conflicte și jafuri armate, atacuri teroriste, kidnapping, etc.) și a crimelor economico – financiare (GIR, TRACFIN, ATTAC). Serviciile de informații (DGSI, DGSE, DPSD), etc. PAF (Poliția Aerului și Frontierelor). Infracționalitatea criminală (crima organizată) și combaterea acesteia pe marile aeroporturi internaționale ale lumii (companiile aeriene, ADP Paris, codurile AITA și OACI, certificate IOSA, clasificări, accidente celebre, etc.). Regimul armelor şi muniţiilor în Franța (clasificări, legislația în vigoare)

Pe 18 iulie 2014, țările BRICs au anunțat un plan de a crea două noi instituții alternative la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. În concluzie, având în vedere „piața de desfacere” (dar și puterea economică) a BRICs (China un PIB de cca 25.500Md$US-locul 2 în lume, India cu cca 11.000 Md$US-locul 3 în lume, Rusia cu cca 4.500Md$US locul 6, Brazilia cu cca 3.700Md $US-locul 8 și Africa de sud cu cca 800Md$US-locul 30) s-ar putea ca Rusia „să nu se simtă” foarte afectată de excluderea ei din marile structuri sicio-economice si politice euro-atlantice, pentru că îi mai rămâne „filiera asiatică”.

În sfârșit, fără a contesta „eroismul” actorului-președinte Volodîmîr Oleksandrovici Zelenski, totuși, într-o oarecare măsură, consider că este și el implicat, indirect, în evenimentele dramatice care distrug „fizic și psihic” propria-i țară. Iar în privința „pretențiilor” pe care le ridică, cum ar fi aderarea urgentă” a Ucrainei la UE  și la NATO (procese complexe și „etapizate” în timp, pe baza unor „criterii de convergență” cel puțin în „produs scalar”–sens slab, dacă nu chiar și în „normă”–sens tare) sau intervenția directă a SUA în războiul ruso-ucrainean, mi se par aberante (adică, absurde) care dovedesc, în ciuda disperării sale, incompetență profesională”, („combinată liniar” cu un „jantaj psihologic și moral”) spre norocul națiunilor europene, pentru că în caz contrar, un război RusiaNATO (sub egida „jandarmilor lumii”-SUA), în care eventual, ar fi utilizată și arma nucleară, ar fi un edevărat dezastru, nu numai pentru UE dar și pentru întreaga omenire.

Subiect de teză de doctorat inter-pluri și transdisciplinar. Sisteme complexe. Formalismul (modelul) matematic al algebrei și analizei matriciale în contaminarea unui „human specimen” cu un virus (agent patogen inframicrobian, inclusiv, Covid-2019/SARS-CoV-2). Aplicații la crearea unui vaccin rezistent contra acestuia. [Subject of inter-pluri and transdisciplinary doctoral thesis. Mathematical (model) of algebra and matrix analysis in contamination of a „human specimen” with a virus (inframicrobial pathogen, including Covid-2019/SARS-CoV-2). Applications to create a resistant vaccine against it. (Multi-and inter-disciplinary dissertation topic. The mathematical algebraic and matrix model in the contamination of a human specimen with a virus)].

Dar, pe de altă parte, să nu uităm că Ucraina este una dintre fondatoarele Comunității Statelor Independente (formată din 9, dintre cele 15 foste republici federale ale Uniunii Sovietice, excepțiile făcând cele 3 țări baltice) consituită pe baza mai multor principii (recunoașterea reciprocă și respectarea suveranității statelor-membre, egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, renunțarea la aplicarea forței, etc.) de către reprezenanții oficiali ai Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse, Belarusiei și Ucrainei, prin semnarea, pe 8 decembrie 1991, în Viskuli (Pădurea Białowieża), Acordul privind înființarea „Comunității Statelor Independente” (Acordurile de la Belaveja). Cei 11 membri fondatori ai CSI au fost: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan.

În decembrie s-a alăturat și Georgia, în circumstanțe controversate, în urma unui război civil în care trupele rusești au intervenit de partea guvernului lui Eduard Șevardnadze. Dar, ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia (20 februarie-28 martie 2014) Ucraina s-a retras din CSI în martie 2014 (iar în mai 2018 i-a retras și pe  reprezentanții săi), care împreună cu Georgia, Azerbaidjan și Republica Moldova au fondat în 1997 GUAM (inițiativă regională compusă din 4 state, denumirea ei provenind de la inițialele statelor fondatoare: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și Republica Moldova). În acest context, mă miră faptul că deja atunciVladimir Vladimirovici Putin (un dictator „hitlero-stalinist”) nu și-a dat seama că „reconstituirea” artificială (cu forța, prin metode și tehnici dictatorile) a fostului Imperiu Rus sau și chiar și a Uniunii Sovietice este o cauză pierdută!

În ceea ce îl privește pe actorul Volodîmîr Oleksandrovici Zelenski (mai puțin om politic și președinte de stat și mai mult actor-manipulator), n-ar fi exclus ca, într-o zi, istoria să-l tragă la răspundere pentru dezaturul comis de către dictatrorul naționalist Vladimir Vladimirovici Putin în Ucraina. Pentru că în naivitatea lui (manipulat și încurajat cu „aplauze puternice” de NATO și UE și poate nu în ultimul rând și de către naționaliștii ucrainieni) și-a târât țara într-un război lugurbru din care nu poate ieși învingător (și nici să rămână în funcția supremă a statului), ținând cont de disproporționalitatea (considerabilă) dintre forțele armate ale Rusiei și Ucrainei. Dacă există, într-adevăr, dispozitive social-economice care să-l sprijine, indirect (sub formă de „ajutoare umanitare”),  din contră, nu există nici un fel de dispozitiv politico-militar care să-l sprijine direct (decât, cu armament „defensiv” și cu luptători „voluntari”), ceea ce nu face decât să prelungească, tot prin continuite,    (uman, social-economic, politic economic, etc.) și poate nu în ultimul rând „Agonie și Extaz” a lui Irving Stone (publicat în 1961) bazat pe viața lui Michelangelo Buonarroti (produs și regizat de Carol Reed în 1965, după un scenariu de Philip Dunn, cu Charlton Heston  și Rex Harrison în rolurile principale) care descrie (detaliat) conflictele dintre Michelangelo și Papa Iulius al II-lea în timpul pictării tavanului Capelei Sixtine.

Nici NATO și nici UE nu au „competență teritorială” pentru a interveni, direct, în războiul „regional” (local, zonal) ruso-ucrainian. Iar Kremlin nu va comite nici o „abatere” de la cele stabilite („război clasic-fără arme de distrugere în masă” și „hors teritoriile NATO și UE”) cu Casa Albă. Prin „acordul” lor (secret), Rusia își rezolvă o „problemă personală” (de fapt o obsesie cu caracter dictatorial-comunist sau național-socialist, greu de știut), iar SUA („jandarmii lumii”) își „resuscitează” (artificial)  NATO, care în absența puterii militare ruse nu-și mai justifică existența (adică, este „condamnată la moarte”, cum a fost și cazul postului de radio Europa Liberă, după căderea Zidului Berlinului), un „business-acord” profitabil și marilor puteri militare europene care „se debarasează” de armamentul lor vechi (cel puțin, uzat moral dacă nu cumva și fizic), aparent, sub formă de „donație” (cu caracter umanitar), dar în realitate, ulterior, cu „plata în natură” (și cu o dobândă aferentă), pentru că Ucraina este o țară bogată. În concluzie, Volodîmîr Oleksandrovici Zelenski, la fel ca și Vladimir Vladimirovici Putin (care iubesc popoarele lor-cu acealeși origini rusești și istorie comună) luptă, tot, pentru o cauză pierdută, motiv pentru care acest război ruso-ucrainian, de fapt, un război în genul Kramer contra Kramer, în formatul Loser contra Loser.

Ucraina pompează zilnic în Romania, tone de produse alimentare potențial contaminate radioactiv. De ce? Cine a avizat? Cine a verificat?

Cum pot doi  președinți de stat, care iubesc Ucraina (și poporul ucrainean) să o distrugă fără milă, fără niciun fel de compasiune pentru niște interese mai mult sau mai puțin meschine? Dacă pentru Botox (una dintre porecclele lui Putin), zarurile par a fi aruncate și nu (mai) există „drum de întoarcere”, Zelenski devenit erou (inter)național pe fondul popularității, folosindu-se de calitățile sale  actoricești și care a interpretat deja rolul principal și în serialul de televiziune „În slujba poporului” (Servant of the people-„o comedie care arată parcursul unui om normal ce-şi dezvoltă rolul de lider eroic şi adorat”), poate spera încă să joace rolul principal și în ecranizarea rusească a cărții (romanului) lui Petru Popescu-„Dulce ca mierea e (este) glonțul patriei, ceea ce i-ar permite, oarecum, să urmeze expemplul unui predecesor confrate (animator de radio, actor de film și televiziune) dar și lider sindical, înainte de a deveni cel de-al 33-lea guvernator al Statului California și cel de al 40-lea președinte al SUA, Ronald Reagan, pe ajutorul căruia, din păcate, nu mai poate conta, nici pentru aderarea necondiționată și imediată la NATO și UE și nici pentru intervenția United States Armed Forces în războiul ruso-ucrainean, cel puțin atât timp cât el rămâne „clasic” și „regional”, unde acesta este „localizat” din punct de vedere geo-politic, în prezent.

De altfel, Metoda Zelenski este o „mega-variantă”, însoțită de o „mega-image” (Déjà vu) a celei implementate de către revoluționarul  Dan Iosif (n.1950, decedat pe 7 decembrie 2007, într-un spital din Novosibirsk, în Rusia, ca urmare a unui cancer pulmonar) în timpul RR89 (Revoluția Română din 1989) în sediul Comitetului Central, unde am avut ocazia să-l întâlnesc în după amiaza zilei de 22 decembrie 1989, când, aflat în posesia unei „green card francez” și a unei camere de filmat Sonny, confundându-mă cu un ziarist (fotograf) francez, foarte probabil, Jean-Louis Calderon (n.1958, „grand reporter”, decedat într-un tragic accident regretabil în seara zilei de 22 decembrie 1989 în Piața Universității) mi-a permis, accesul în clădire. Din păcate sau din fericire, atunci nu aveam, sub nicio formă, nicio legătura cu mass-media.

Trei decenii post-decembriste” (1989 – 2019). In memoriam Jean-Louis Calderon (1958-1989). Enigma enigmei morții lui Jean-Louis Calderon la București, contactul meu de la Ambasada Franceză (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, atașat presă la OADO – Națiunile Unite)

Pe de altă parte, Vladimir Vladimirovici Putin (o „combinație liniară” între dictatorul național-socialist Adolf Hitler și dictatorul bolșevic Iosif Vissarionovici Stalin) nu are deloc impresia (și nici convingerea) că s-ar fi lansat într-un război de agresiune contra Ucrainei, dar din contră, într-unul de apărare „națională”, a poporului rus. Pretextul lui este incontestabil, având în vedere faptul că populația rusă pe teritoriul Ucrainei este considerabilă, cca 1/4 în raport cu populația ucrainiană.

Adolf Hitler – un fost dictator „meloman–clasic și modern”, conform  agentului Lev Besymenski (fost ofițer superior rus, membru al serviciilor secrete – însarcinat cu perchezitionarea „Führerbunker”-ului)

Ce s-a întâmplat cu singura fiică a lui Iosif Stalin?

Chiar și conform unui recensământ vechi de două decenii, ucrainenii ar reporezenta cca 75,8% din populația țării. Alte grupuri etnice semnificative sunt rușii (19,7%), românii (0,9%), belarușii (0,6%), tătarii crimeeni (0,5%), bulgarii (0,4%), maghiarii (0,3%), polonezii (0,3%), evreii (0,2%), armenii (0,2%), grecii (0,2%). În plus, recunoașterea celor două republici din regiunile estice ale Ucrainei, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk (bogate în rezerve de cărbune și centre siderurgice prin tradiție), respectiv, a Republicii Autonome Crimeea (în sudul țării, cu o poziție strategică care perimite un „control” asupra Mării Negre) în majoritate rusofile, Putin o consideră „logică și normală”, pentru că și ele au dreptul la independență, la fel cum a procedat și Ucraina în 1991 când a obținut independența față Uniunea Sovietică ca urmare a sfârșitului Războiului Rece. Iar în privința pretențiilor sale legate de modificarea Constituției Ucrainei care să nu permită aderarea ei la structurile euro-atlantice, Putin susține din nou, că el nu face altecva decât să-și protejeze populația (minoritară) rusă care nu dorește așa ceva!

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

De remarcat este și faptuldintre 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), ca urmare a rezoluției adoptate pe 2 martie 2022, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, 141 au votat în favoarea încetării războiului (coflictului armat) ruso-ucrainean, iată și distribuția acestora pe glob. (În roșu, cele care vor să continue războiul, cele vrezi care doresc încetarea războiului, cele gabene sunt neutre, iar cele gri nu sunt membre ale ONU).

În ceea ce mă privește personal, îmi vine greu să cred că un actor de profesie care a produs și realizat (scenarizat și regizat, incliusiv) un film cu propria-i ascensiune pe scara ierarhiei politice, până la președinție, să-l fi făcut „în slujba poporului”, în contextul în care lansându-se într-un război (deosebit de) sângeros și (deosebit de) distructiv, cu un dușmam mult mai puternic (atât din punct de vedere militar cât și economic) și-a distrus propria-i țară, în care zeci de mii de oameni au fost uciși,  sute de mii de oameni au rămas fără adăpost, iar câteva milioane de oameni au fost obligați să se autoexilizeze în cazul în care voiau să supraviețiuască acestuia, care până la urmă, nu a adus decât nenorocire, nu numai Ucrainei dar și Europei. 

Notă. Articole asociate

„Actorul și sălbaticii” în „Război și pace” (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Rusia „imperială” își „recuperează” teritoriile istorice (General de Bg. (r) Bartolomeu – Constantin Săvoiu, directorul săptămânalului Patria Română)

Jurnal Politic (1) – Inevitabilul s-a produs (Corespondenţă de la H.E. HRH Lord Sir Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite – Ecosoc)

Bibliografie generală

Recenzia lucrării (cărțile) „Allahu Akbar”. Terorismul modern, contemporan. Islamul, islamismul și jihadologia (Monitorul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului-Națiunile Unite). Autor prof. univ. dr. Thomas CSINTA (Franța)

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida  CUFR-Jurnalul Bucureştiului

Plagiatul în lumea contemporană (Plagiatul, boala copilăriei epigoniei. Responsabilitatea morală, răspunderea civilă și penală. Reforme structurale administrative și socio – juridice pentru combaterea cu eficacitate a plagiatului)

 

Confirmarea meritului triadei Valori—Cunoaștere—Transfer de cunoaștere printr-un graf complet {V, C, T}. Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Candidatură la Academia Română. Lansare de carte la BCU (Biblioteca Centrală Universitară) București. Cultură generală contemporană prin intermediul faptului divers. Carte de investigaţii jurnalistice cu tematică socio – judiciară și economică din actualitatea internaţională dedicată Generalului Bartolomeu–Constantin Săvoiu (Înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor–Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române fondată în 1880) – Thomas CSINTA (Research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist)

Carte de „Investigații Jurnalistice” dedicată Generalului Constantin – Bartolomeu Săvoiu. Cultură generală prin intermediul „faptului divers” din lumea contemporană franceză și internațională (marea criminalitate–crima organizată, terorism–jihadologie, crime de sânge, crime sexuale–kidnapping, crime economico–financiare, erori judiciare–revizuirea condamnărilor penale–repararea detenției și a erorilor judiciare). Lansarea cărții va avea loc la BCU (Bibliotreca Centrală Universitară) din București

Premieră mondială absolută: „Investigații jurnalistice în serial” Vol.10 (Educație și Învățământ). Subiecte de Teze de Masterat de Cercetare şi de Doctorat în Științe Sociale. Studiul fenomenelor socio–judiciare și economice cu ajutorul teorei haosului (Sisteme complexe – fractali), a sistemelor formale (de tip Gödel), teoria (algebrică a) grafurilor și cercetări operaționale

Omagiu și recunoștință unor personalități românești în cărți de matematici generale și aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale (Corespondență de prof. dr. Thomas CSINTA)

Articolul precedentEnel deschide încă două magazine în județul Ilfov, pentru a fi mai aproape de clienți
Articolul următorDr. Alexandru-Sorin Antonescu: „Dacă am putea controla colesterolul, am fi nemuritori!”
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

1 COMENTARIU

  1. Constantin Vâlsan
    Este o mare diferență între „loser” și „looser”, în exemplul tău este „loser”….
    Thomas Csinta
    Ai perfectă dreptate. Bravo. Așa este. Am câștigat pariul, dar tardiv, pentru că au trecut 24h00 de la publicarea articolului. Mă așteptam ca observația să fie făcută imediat sau mult mai devreme. Este foarte grav! Îți dai seama? Dintre cei peste 3.000 de vizitatori (care au deschis articolul), nimeni, niciunul nu mi-a atras atenția? Oare de ce? Din cauza limbii sau din cauza ignorantei? N-ar fi acordat atenție titlului sau n-ar înțeles nimic?! Sau, în sfârșit, să fi crezut că este vorba de o scăpare și am „greșit cuvântul din greșală”? La început acesta nici nu era menționat decât in text, în propoziția finală. Deci nu figura în titlu. El a fost adăugat (introdus) după 12h00 de la publicare (de două ori!), întocmai, ca să iasă și mai mult în evidență „greșala”. Dar, din păcate, ești primul și singurul care ai observat-o și ai făcut această observație. Sunt profund dezamăgit. Este vorba de cititorii mei.

Comments are closed.