Aveam vreo nouă ani. Trecuse Crăciunul, intrasem deja binișor în anul nou, trecuse și Boboteaza, ne rugasem de tataia să ne ducă la colindat, dar nu-l mai țineau puterile, ne amâna de pe o zi pe alta. În primele zile ale lui ianuarie, când lumea deja se dezmeticea după sărbători, tataia avea ceva treburi de … Continuă lectura La colind, după Bobotează (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)